Oare din miliardul furat își finanțează și un lobby la nivel internațional?

Surpriza cea mai teribilă din săptămîna trecută nu a fost, așa cum pot crede unii, respingerea moțiunii de cenzură prin care Andrei Năstase se visa deja premier, ci un comunicat, bulversant și suspect, transmis de către INTERPOL Procuraturii Generale, în ziua de 23 Iulie 2020. Potrivit acestuia, Comisia de Control a Fișierelor a Secretariatului General al OIPC INTERPOL a refuzat includerea lui Vladimir Plahotniuc în lista persoanelor date în urmărire internațională, decizînd radierea datelor acestuia din bazele de date ale Organizației. În comunicatul emis de către INTERPOL se notează: ”…menținerea datelor privind Solicitantul, nu este compatibilă cu obligaţiunea INTERPOL de a asigura cooperarea eficientă între autorităţile poliţieneşti în spiritul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului” (articolul 2 al Constituţiei /V INTERPOL).

”Deoarece Comisia nu a indicat prin ce și-a motivat decizia, Procuratura Generală se va adresa Direcției Cooperare Polițienească Internațională din cadrul IGP cu solicitarea de a explica motivele care au stat la baza emiterii acestei decizii.

În acest context, reamintim că Plahotniuc, în urmă cu cîțiva ani, mai fusese în baza de date a INTERPOL cînd acesta, în stil mafiot, controla deja Statul Republica Moldova. Activitatea infracțională a lui Plahotniuc, la nivel național și transnațional, este cunoscută în întreaga Țară, la nivelul UE, SUA, Rusiei etc. Totodată, se știe că are complici extrem de puternici în România, în rîndul politicienilor și al serviciilor secrete, care-l protejează și fac lobby pentru el.

În situația dată, refuzul INTERPOL este extrem de suspect și chiar ofensator pentru cetățenii acestei Țări furate și îngenunchiate de el. Ca să nu credeți că exagerăm cînd spunem că e vorba despre un refuz suspect al INTERPOL, este suficient să rememorăm cel puțin cîteva realități ce relevă recunoașterea lui Plahotniuc, la nivel internațional, drept un individ corupt și extrem de primejdios.

Prin rezoluția Parlamentului European vizînd implementarea Acordului de Asociere UE – Republica Moldova din luna Noiembrie 2018, europarlamentarii l-au acuzat pe oligarhul Vlad Plahotniuc (liderul PD de atunci) că a distrus statul de drept. Astfel, au fost denunțate capturarea statului de „interese oligarhice”, suprimarea Justiției, sfidarea angajamentelor asumate, invalidarea alegerilor în Chișinău etc. Toate acestea se întîmplau cînd Plahotniuc era stăpînul absolut din umbră a acestei Țări.

În luna Ianuarie 2020, secretarul de Stat american, Mike Pompeo, a declarat că SUA l-au inclus pe Vladimir Plahotniuc și pe toți membrii familiei sale în lista persoanelor indezirabile pe teritoriul american. „Acțiunile corupte ale lui Vlad Plahotniuc au subminat Statul de drept și au compromis sever independența instituțiilor democratice din Moldova”, a comunicat Mike Pompeo.

Serviciul de Cercetare al Congresului american (CRS) a publicat un Raport cu cele mai corupte persoane din întreaga lume, față de care Departamentul de Stat a impus restricții ori sancțiuni bazate pe acuzații de corupție sau încălcarea drepturilor omului. Raportul a fost publicat la data de 18 Mai și face trimitere la perioada 2018-2020, conținînd 84 de nume de politicieni sau demnitari de pe întreg globul. Numele lui Plahotniuc se află în listă alături de oficiali din Bosnia, Uganda, Gambia, Serbia, Rusia și chiar România, reprezentată de Liviu Dragnea, partener politic cu oligarhul moldovean.

La toate acestea, mai adăugăm și infracțiunea penală gravă prin care și-a obținut un pașaport românesc cu numele Vlad Ulinici, firește că nu fără concursul serviciilor secrete românești, în timp ce în pașaportul oficial moldovenesc figurează numele Vladimir Plahotniuc. Astfel de infracțiuni sînt sancționate penal și în România, și în Republica Moldova. Presa scrie că ar mai deține încă una sau două cetățenii.

Cu toate acestea, în contextul în care este cercetat și urmărit penal în Republica Moldova, în baza unor probe indiscutabile, INTERPOL a refuzat includerea lui Vladimir Plahotniuc în lista persoanelor date în urmărire internațională. Acum se știe că el se află în SUA, iar extrădarea lui este îngreunată din cauza unor proceduri judiciare intentate de el și cărora Justiția trebuie să le dea curs. Refuzul INTERPOL pare să-l favorizeze în demersurile lui. În cazul a tot ceea ce reprezintă acest personaj corupt, orice invocare procedurală tendențioasă ori birocratică trebuie să devină caducă. De motivații politice nici pe departe nu poate fi vorba!

În absolut toate organismele internaționale, cu precădere cele mai importante, există grupuri de lobby pe segmente politice, economice etc. în favoarea unor State, concerne, organizații civice și ”persoane fizice utile cuiva”. În acest sens, ținînd seamă de conexiunile lui politice și cu serviciile secrete românești, dar și cu alte entități internaționale, luînd în considerație imensa lui avere dobîndită prin fraudă, nu excludem existența unui lobby favorabil lui Plahotniuc care a determinat INTERPOL să-l scoată din baza de date, a doua oară!

În cazul dat, cei mai interesați în salvarea lui Plahotniuc sînt românii, complicii lui, și alți ”aliați de-ai lor”. Miza lor este una politică – înlăturarea cu orice preț de la Putere a socialiștilor și a lui Igor Dodon. Pentru rîvnita lor victorie, au nevoie de Plahotniuc, care, la rîndu-i, îi folosește pe Ilan Șor și pe Renato Usatîi, dar, subtil, și pe Maia Sandu și Andrei Năstase. În acest scop, Plahotniuc și Șor au aruncat în joc zeci și zeci de milioane de euro. Salvarea lui Plahotniuc ar însemna revenirea Republicii Moldova la statutul de ”Țară paradis fiscal”. Acesta e un statut extrem de convenabil românilor care, culmea, este plasat sub stindardul integrării europene.

Acest refuz al INTERPOL parcă a fost scris la cererea lui expresă, amintindu-ne de deciziile procurorilor și judecătorilor de pe vremea cînd el avea Statul în captivitate personală. În concluzie, noi nu acuzăm INTERPOL de politizare neapărat voluntară ori involuntară a cazului Plahotniuc, ci provocăm conducerea acestui organism internațional ca să facă o reevaluare și să constate care Țări membre, prin reprezentanții lor, au susținut refuzul de a-l pune în urmărire internațională pe Plahotniuc!

Mihai CONŢIU