Chişinăul oferit în dar lui Plahotniuc de către Sandu, Năstase, Cibotaru, Şalaru şi cei beţi şi orbi care nu văd prin ce Capitală păşesc

Autor: Mihai CONŢIU

Numai un prost făcut grămadă sau unul alcoolizat în ultimul hal nu ar fi înţeles că Vladimir Plahotniuc este cel care ar fi avut cel mai mult de pierdut dacă prin referendumul de Duminică ar fi fost demis Dorin Chirtoacă! Popor drogat şi îmbătat, meriţi să fii capturat şi înjugat! Acum, după ce referendumul a picat, putem spune că locuitorii Chişinăului i-au predat „democratic” lui Plahotniuc şi „cheile Capitalei”. Acum, oligarhul are în posesie şi Capitala Statului capturat de el. Acum, putem constata, cu certitudine, că din moldovenii majoritari, cei care ar trebui să decidă soarta ţării şi a comunităţilor în care trăiesc, nu mai este nimic constructiv de extras. Acum, Plahotniuc i-a transformat în ceea ce a vrut – într-o turmă inconştientă, în muritori de foame bucuroşi că sunt lăsaţi să se alcoolizeze, să se fălească tîmp cu „omenia lor” sau în falşi dezamăgiţi de ţara lor care, cu adevărat, habar nu au de ce vor să şi-o părăsească. Şi cu teribile convingeri geostrategice!

Cei care au emigrat şi vor să o mai facă, în continuare, ar fi bine să nu mai acuze ţara sau guvernarea, pe care tot ei au creat-o, că nu le oferă condiţii decente de trai, ci să-şi analizeze propria impotenţă. Cei mai mulţi o fac doar pentru că vor să devină slugi la alţi stăpîni. Referendumul eşuat de Duminică ne demonstrează acest lucru! Mă refer la perioada de cînd Plahotniuc a devenit stăpînul/proprietarul ţării! Adevăraţii bărbaţi care nu vor să devină tot slugi la străinii care nu trebuie să ştie că au vocaţie de slugi, precum şi adevăratele femei vajnice care nu vor să devină curvele traficanţilor sau ale bătrînilor senili din Europa nu au nici un drept moral să-şi părăsească ţara dacă au potenţă să lupte pentru bunăstarea ei. Aici, cel puţin, îi iau în calcul pe chişinăuieni şi pe ţăranii afiliaţi! E uşor să cîrîi din Irlanda sau Italia că, chipurile, îţi pasă de ţara ta! Făţărnicie pur moldovenească! Vă doare în cot de Moldova voastră!

Fabrica de Fomişti a lui Plahotniuc

Plahotniuc şi-a strîns în jurul lui o armată bine echipată de consilieri capabili să extirpe şi uterul mamelor lor, de teamă să nu le mai nască vreun concurent, care ar fi dornic să sugă şi acesta ceea ce sug ei de la Plahotniuc. Dispunînd de o astfel de „armată” de cioflingari dornici de bani şi pseudo-faimă mediatică, oligarhul are toate motivele să triumfe pe seama deşertăciunii lor – numai cu astfel de „slugi calificate” poate îndobitocii o masă de oameni total descalificată, manipulată, dornică să fie minţită şi violată şi, fireşte, păstrată „ştiinţific” în ignoranţă.

Celor mai mulţi dintre moldoveni le place să vorbească despre „ospitalitatea moldovenilor”, „omenia lor”, „demnitatea lor”, dar se feresc, ca dracul de tămîie, să vorbească şi despre „prostia moldovenilor”, aşa cum, în ţările lor, americanii nu se sfiesc să vorbească despre „prostia americanilor, nemţii despre „prostia nemţilor” şi tot aşa! Păi cum să nu vorbim despre toate aceste lucruri din moment ce Duminică „chişinăuienii au boicotat referendumul în mod democratic, cu demnitate, liberi în gîndire şi conştienţi că ei ştiu mai bine ce-i de făcut”?

Întîi îl cercetează penal pentru corupţie, mai apoi cere boicot, pentru că merită să fie primar?

Cine i-a îndemnat pe chişinăuieni la boicot? În primul rînd, îl pomenim pe Vladimir Plahotniuc, care, strategic, a lăsat-o pe Maia Sandu „la înaintare”, el fiind singurul interesat ca acest referendum să fie invalidat. Tuturor celor care au boicotat referendumul nu le-a trecut prin tărtăcuţă o întrebare extrem de simplă: Cum e posibil, nene, ca Plahotniuc, a cărui Justiţie îl cercetează penal pe Chirtoacă pentru acte de corupţie clare, să cheme lumea să boicoteze referendumul de demitere a lui, recunoscînd, deci, prin aceasta, că de fapt Chirtoacă merită să rămînă în funcţie? Vedeţi cît de geniali sunt moldovenii care „ştiu să boicoteze cu înţelepciune, omenie şi ospitalitate”?

Cu multe, multe luni în urmă, consilierii care fac parte din „armata” de cioflingari a lui Plahotniuc au avut grijă să bage în „bostanul gînditor” al moldoveanului „revelaţia genială” că de acest referendum ar beneficia socialiştii, strecurînd, totodată, şi „certitudinea” de bordel politic că Dodon este în cîrdăşie cu Plahotniuc. În acest scenariu, Plahotniuc a împuşcat doi iepuri dintr-un pîrţ, adică dintr-o băşină, ca să nu ne mai ascundem după draperii: adversarii socialiştilor vor boicota referendumul, dar acelaşi lucru îl vor face şi adversarii lui proprii, fiind sigur că aceştia nu vor lua în serios îndemnul lui la boicot. „Şi cu dînsa în dînsa, şi cu sufletul în Rai!”

Sandu şi Năstase, pe urmele lui Ghimpu, sub patrafirul mafiot al oligarhului

Că Maia Sandu este un politician conjunctural şi lipsit de… sevă – o ştim, dar la fel de evident e că nu-i proastă, ci e tot o biată şi vulnerabilă moldoveancă, la fel ca şi Chirtoacă. Andrei Năstase, la rîndu-i, este ceva mai forţos şi fiţos decît Sandu, bine documentat, dar parcă nu-i de capul lui în politică, iar aici ne amintim şi de cum a cedat în faţa Maiei Sandu la candidatura pentru prezidenţiale, cînd era clar că avea mai multe şanse decît ea. Se vede treaba că şi el se află după o cortină în spatele căruia „barosanii adversari discută/negociază între ei ce şi cum”.

Spre deosebire de „boicotistul îndoctrinat”, am fi de-a dreptul nişte retardaţi să credem că Sandu şi Năstase nu ştiau că singurul cîştigător în cazul eşuării referendumului este Plahotniuc, cel pe care ei îl identifică propagandistic drept duşmanul lor numărul unu. Tot la fel de bine, am fi la fel de retardaţi dacă i-am crede şi pe ei la fel de retardaţi dacă n-ar fi ştiut sigur că, în Primăvara anului viitor, dacă prin referendumul de Duminică Chirtoacă era demis, nu socialiştii ar fi avut şansa să cîştige neapărat alegerile pentru Primărie, cu atît mai puţin PDM, ci chiar Năstase sau Sandu. Asta dacă vreunul dintre ei au încredere sau iau drept punct electoral de plecare rezultatele obţinute de Sandu la prezidenţiale.

La fel de bine, am fi tot retardaţi dacă i-am crede şi pe Năstase şi Sandu la fel de retardaţi dacă n-ar fi ştiut sigur că invalidarea referendumului nu-l va readuce niciodată pe Chirtoacă la Primărie, că eşuarea acestuia îi va permite lui Plahotniuc să-şi asigure cîştigarea funcţiei de primar/primat la alegerile din 2019. Avînd-o „interimar” pe Silvia Radu, ţinînd seamă de experienţa sa bănuită, Plahotniuc va şti cum să-i exploateze electoral „energiile” şi să captureze mahmureala alegătorilor.

Acum e clar că, pe termen nedefinit, Primăria îi va aparţine lui Plahotniuc cu ajutorul lui Năstase, Sandu şi a celorlalţi mameluci politici care s-au raliat boicotului, inclusiv Traian Băsescu, prin Anatol Şalaru, care va mai putea veni prin excursii electorale pe aici, iar asta liber ca păsăricile din toate porturile lumii. Tot la fel de limpede este că, după viitoarele alegeri parlamentare, Plahotniuc, după ce îşi va cumpăra „independenţii uninominali” de pe listele mixte, la fel cum a făcut-o cu slugile parlamentare de acum, deja are rezerve de „alianţe” în Sandu şi Năstase, „în numele integrării europene”. Totodată, prin complicitatea acestor „nemiloşi adversari ai oligarhului”, Ghimpu poate fi „iertat” de dosarele penale grele şi ascunse pe care le are, iar Chirtoacă va putea obţine o pedeapsă la fel de uşoară ca şi potenţa lui de bărbat.

Ce l-a împiedicat pe Năstase ca în loc să îşi invite susţinătorii „să voteze cum vor” să spună: „Mergeţi la referendum! Votaţi demiterea lui Chirtoacă! Eu voi fi următorul primar!”? Ce a împiedicat-o pe Sandu să procedeze la fel? Va trebui să ajungem la… „umbrele lor”!

Acum înţeleg mai bine ce înseamnă la moldoveni „datul la bot”!

Asta le-a făcut Plahotniuc chişinăuienilor – „le-a dat-o la bot”, făcîndu-i să se simtă „demni şi mîndri” de decizia lor de a boicota un referendum, „gîndind” aşa cum a dorit oligarhul: „n-am făcut jocul socialiştilor!”! În realitate, referendumul de demitere a lui Chirtoacă l-au fost pierdut chişinăuienii, nu socialiştii! Veţi vedea că, în zilele care urmează, mai cu seamă liberalii lui Ghimpu, vor continua să-i acuze pe socialiştii că au sărăcit bugetul prin organizarea acestui referendum. Ei nu vor pomeni nimic despre uriaşele pierderi bugetare înregistrate la referendumul din Septembrie 2010, organizat la dorinţa expresă a lui Ghimpu, care nu doar că a fost un eşec total, dar a fost organizat şi împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneţia, UE etc. Anume atunci fosta guvernare AIE a dat semnalul că nu se va integra niciodată în UE!

Cheltuielile referendumului local de acum sunt un bacşiş faţă de cele făcute de Ghimpu în 2010, cu deosebire că cel de Duminică nu a fost contraindicat de UE şi instituţiile sale, dar şi că a fost necesar. Banii cheltuiţi la referendumul de Duminică, aşa, ca un fel de compensaţie, ar putea fi recuperaţi de la Ghimpu, dacă ar exista o Justiţie dreaptă şi i-ar scoate de la prăfuit dosarele despre care presa a scris că ar fi prejudiciat Statul de sume care dau dureri de cap. Ca să nu mai spunem de cît s-a furat din Primărie în ultimii zece ani!

Deşi Plahotniuc a cîştigat şi Primăria prin eşecul referendumului, el a pierdut mult pe termen lung, iar în acest context vorbesc despre necesitatea acestuia, despre ce a demonstrat. Dacă pe cei mai mulţi dintre chişinăuieni a reuşit să-i mancurtizeze ca să nu iasă la votare, ştim bine că nu acelaşi lucru i-a reuşit şi cu oficialii occidentali „pe care crede că-i serveşte prin schemele lui”. Orice observator independent, nu din Republica Moldova sau din categoria celor din România care-s potrivnici socialiştilor, a înţeles, din start, că Plahotniuc a regizat eşecul referendumului de Duminică spre a-i aplica o lovitură de imagine lui Igor Dodon, în primul rînd, dar şi pentru a da „un test de loialitate” în faţa occidentalilor de la care încă aşteaptă susţinere. Organizînd matematic acest eşec, Plahotniuc crede că demonstrează, şi astfel, că el ar fi ultima redută de rezistenţă împotriva „pericolului rusesc”, care ar fi reprezentat de socialiştii care ar putea transforma Chişinăul într-un cartier moscovit.

Problema lui Plahotniuc este aceea că se crede etern, că Occidentul chiar „poate s-o ia la bot” şi astfel, fără să se gîndească nici o clipă că, omeneşte, se poate înşela, că occidentalii nu prea sunt deprinşi cu „cumetriile”, „garajele” şi „omenia proverbială a moldoveanului”. Îşi dă cineva seama cîte „cadavre” atrage Plahotniuc după el cînd, inevitabil, va pica, căci şi frunza, oricît ar fi de verde şi plină de sevă, se veştejeşte şi pică atunci cînd vine Toamna! Ca să înţelegeţi de ce este atît de păzit şi ridicat în slăvi de către numeroasa lui „armată” de cioflingari dornici de bani şi pseudo-faimă mediatică!

 P. s. Scriam, într-un articol anterior, că nici un bugetar nu va avea curajul să iasă la vot, dar nici destui din sectorul privat, cel cu afaceri dependente de „guvernarea lui Plahotniuc”! Am avut dreptate! Pînă şi amărîţii de vînzători (unii) de la buticuri şi alte magazine au primit ordin să nu meargă la vot, că o iau „la bot”, adică rămîn fără serviciu!