Produsul alcoolic legendar, creat acum un secol și jumătate, poartă încă numele celui ce și-a însușit gloria, și nu al adevăratului său autor. Puțini știu, de fapt, că rețeta distilării celebrului Jack Daniel’s a aparținut sclavului de culoare Nathan „Nearest” Green, cel care a transmis-o stăpînului său – proprietarul distileriei, Jasper Newton Daniel.

De-a lungul a o sută cincizeci de ani, atît whisky-ul, cît și numele asociat cu el au devenit repere sonore în industria americană a băuturilor spirtoase. Și totuși, așa cum istoria a scos la iveală, succesul răsunător al lui Daniel se sprijină pe priceperea unui om înlănțuit de sclavie.

În zorii industriei americane de whisky, proprietarii de distilerii nu foloseau sclavii doar la muncile cîmpului ori la fabricarea butoaielor. Adesea, aceștia erau însărcinați cu munca grea și migăloasă a distilării, sarcină de care stăpînii preferau să se dezică. Sclavii cu asemenea îndemînare erau foarte prețuiți la licitațiile de sclavi. Mai mult, din Caraibe soseau periodic lucrători care activaseră pe plantațiile de trestie de zahăr și care stăpîneau arta distilării melasei pentru rom.

Despre viața adevăratului inventator, Nearest Green, se cunosc puține amănunte. S-a născut în Maryland, în anul 1820, iar în deceniul al cincilea al secolului XIX și-a cîștigat renumele de maestru al distilării în comitatul Lincoln, Tennessee. Compania Landis & Green l-a cumpărat, intuind repede că prin închirierea tînărului sclav fermierilor și proprietarilor de plantații vor obține cîștiguri substanțiale.

Așa a ajuns Green să-l întîlnească pe adolescentul orfan Jasper „Jack” Daniel, rătăcitor în căutarea unui trai de subzistență. Băiatul a intrat sub ocrotirea predicatorului Dan Call din Lynchburg – negustor și distilator. Istoricii mărcilor celebre de alcool vor consemna, în mod eronat, că rețeta miraculosului whisky i-ar fi fost încredințată lui Jack de către predicator.
În realitate, meșteșugul distilării i-a fost transmis tînărului chiar de Nearest Green, sclav aflat în „arendă”. Timp de cîțiva ani, Jack a muncit la ferma lui Dan Call, deprinzînd în același timp tainele acestei arte.

Green i-a împărtășit lui Daniel tehnica filtrării alcoolului prin cărbune de arțar zaharat: distilatul era trecut prin așchii de lemn carbonizate și apoi lăsat la învechit în butoaie. Din această alchimie s-a născut gustul unic ce avea să distingă băutura de toate celelalte și să cucerească inimile iubitorilor de whisky din întreaga lume.

Cercetătorii istoriei industriei alimentare au descoperit că procedeul de filtrare prin cărbune era utilizat de popoarele Africii de Vest pentru purificarea apei și a altor băuturi. De aici se poate deduce că Nearest Green își are rădăcinile în acele meleaguri. Munca împărtășită în distilerie a creat o legătură strînsă între sclavul de culoare și tînărul orfan, transformîndu-i chiar în prieteni.

În anul 1863, la numai treisprezece ani, Jasper Newton Daniel devine pe neașteptate proprietarul unei mici fabrici. ReverenduI Dan Call a ales să-i lase afacerea ucenicului său, silit fiind să opteze între chemarea religioasă și comerț. Predica nu se putea împăca cu posesia unei distilerii.

Ajuns la cîrma întreprinderii, Jack a decis să o dezvolte cu îndrăzneală. A găsit un teren în Lynchburg, Tennessee, și a adus acolo echipamentele necesare. Secretul băuturii sale era apa de izvor din peștera calcaroasă din apropiere, pe care o considera comoara cea mai de preț a distileriei.

În scurt timp, Daniel a devenit unul dintre cei mai cunoscuți producători de whisky din comitat, iar despre finețea băuturii sale se vorbea pretutindeni. Prietenul său, Nearest Green, nu mai era printre cei vii, însă fiii acestuia – Lewis, Eli și George – lucrau alături de Jack. Din acel moment, angajarea urmașilor lui Green s-a transformat într-o tradiție nobilă a casei Jack Daniel’s.

Vreme îndelungată s-a crezut că Jack a deprins tainele distilării de la Dan Call, iar rețeta whisky-ului legendar i-ar fi aparținut în întregime. Totuși, Daniel nu intenționa să-l lase în umbră pe adevăratul artizan al băuturii – Nearest Green. Dar împrejurările istorice și prejudecățile vremii l-au constrîns să-și asocieze numele cu cel al companiei.

Abia în anul 2016, la împlinirea a 150 de ani de existență a mărcii, s-a decis să i se aducă un omagiu veritabilului creator. În cadrul tururilor distileriei, povestea participării lui Nearest Green a fost rostită, deși cu rezerve, evitîndu-se referirea explicită la condiția sa de sclav.

Un rol esențial în restituirea istoriei l-a avut cercetătoarea Faun Weaver, care a adunat peste zece mii de documente privitoare la viața și activitatea lui Nearest Green. Ea a confirmat nu doar contribuția decisivă a sclavului de culoare la nașterea celebrului whisky, ci și parteneriatul său cu Daniel la fundamentarea brandului.

De asemenea, Weaver a descoperit că Nearest a fost primul maestru distilator de culoare din istoria industriei alcoolice americane. Concluziile sale au stîrnit un interes aparte, determinînd compania Jack Daniel’s să publice pe site-ul oficial un articol care recunoștea meritul lui Green în crearea băuturii. (Sursa: Internet)