Ion-Gheorghe ŞVITCHI

Vă scrie respectuos, în numele neamului nostru din Republica Moldova, un bun român (născut din părinţi români basarabeni, după cel de-al Doilea RăzboiMondial), care n-are paşaport românesc (şi nici nu-i trebuie, fiindcă arepaşaportbiometric moldovenesc, pentru care a plătit 700 lei şi se mîndreşte cu asta).

După cei şapte ani de acasă şi cele şapte clase normale din satul meu natal – Crişcăuţi (din Cîmpia Sorocii) – am mai învăţat încă patru ani şi în şcoala medie din satul vecin, Sudarca, unde am primit (în 1964) Atestatul de Maturitate cu profilul viticultor, pomicultor, mecanizator. Apoi, în 1969, am obţinut şi Diploma actorului de teatru şi cinema, eliberată de cea mai veche Academie de Teatru din Moscova (ГИТИС). În prima jumătate de secolal veacului meu,primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Ion Snegur, mi-a conferit, prin decretul său din ultima zi a anului 1996, Titlul Onorific „Maestru în Artă” - pentru merite deosebite şi contribuţia valoroasă la dezvoltarea culturii naţionale. Şi, pentru aceste „merite deosebite”,în fiecare lună, primesc, suplimentar la pensie, 25 de lei moldoveneşti, la care mai adaug încă 60 de lei ca să pot privi REALITATEA TV prin intermediulÎM „SUN Comunication” SRL.

Mai pe scurt, în ultimii 50 de ani, am fost actor şi regizor la Teatrul Academic şi la Televiziunea Moldovenească, corespondent special la fondarea săptămînalului „Literatura şi Arta” din Chişinău, la primul săptămînal independent din Bucureşti, „Baricada”, secretar literar la cele trei teatre din Chişinău – „Ginta Latină”, „Guguţă” şi „Licurici”, director artistic al Centrului Naţional de Cultură şi Artă de Circ (Circul din Chişinău, pînă la guvernarea comunistă de la începutul mileniul trei).

În ultimul timp, am rămas un bun cititor al Moldovei Suverane din Chişinău şi un fidel telespectator al postului REALITATEA TV din Bucureşti. Însă, de o vreme încoace, ba aflu că guvernaţii noştri vor să oprească apariţia ziarului Moldova Suverană, ba mă trezesc, zilele acestea, cu suspendarea postului românesc de televiziune REALITATEA pe teritoriul Republicii Moldova! Şi nimeni nu-mi poate explica de ce nu am dreptul la REALITATEA mea. Eu înţeleg că realitatea voastră în campanie electorală nu corespunde cu realitatea noastră.

Da, Moldova 1 este prima mea televiziune. Dar REALITATEA TV din Bucureşti a intrat în casa mea ca un sfetnic bun şi a pătruns în conştiinţa mea naţională ca o adevărată sursă de informare şi un mijloc eficient de cultivare a vorbirii româneşti la catedra politicii culturale europene.

Recunosc că la Chişinău pătrund destule posturi de televiziune în limba română, dar puţine au credibilitatea teleobservatorului experimentat, pe care o dobîndise în ultimul timp REALITATEA TV din Bucureşti. Aveam şi eu realitatea mea şi eram mulţumit de ea. Pînă mai deunăzi, mă înrudisem cu mai toţi moderatorii şi corespondenţii REALITĂŢII TV. Mă obişnuisem cu lumea bună în gîndirea noastră unitară românească. Dar, în momentul în care am fost debranşat fără avertisment de la emiţătorul REALITĂŢII TV din Bucureşti, m-am simţit îndoliat, de parcă aş fi asistat la propria mea înmormîntare din Chişinău, cu fanfara militarilor ruşi din Tiraspol. Vă rog, în numele celor vii şi al celor morţi: faceţi ceva şi aduceţi-mi REALITATEA mea din Bucureşti acasă, la Chişinău.

Atîta vă rog respectuos şi eu, Ion-Gheorghe ŞVITCHI, Maestru în Artă!