Șeful forţelor armate britanice: Nesiguranţa globală riscă să ducă la declanşarea unui alt război mondial

Actuala nesiguranţă globală şi îngrijorarea pe fondul crizei economice provocate de pandemia de coronavirus riscă să ducă la declanşarea unui alt război mondial, a avertizat şeful forţelor armate britanice, Nick Carter (foto), relatează Agerpres. Într-un interviu difuzat pentru a coincide cu Duminica Pomenirii – comemorările anuale desfăşurate în Regatul Unit în amintirea celor ucişi sau răniţi în cele două războaie mondiale şi în conflictele ulterioare –, Nick Carter a atras atenţia că escaladarea tensiunilor regionale şi erori de judecată ar putea duce în cele din urmă la un conflict extins.

„Cred că trăim într-un moment în care lumea este un loc foarte nesigur şi neliniştit şi, desigur, dinamica competiţiei globale este deopotrivă o caracteristică a vieţilor noastre, şi cred că riscul real pe care îl avem cu un număr destul de mare de conflicte regionale aflate în desfăşurare în acest moment este să ne confruntăm cu o escaladare pornită dintr-o eroare de judecată”, a declarat Nick Carter, la Sky News. Întrebat dacă se referă la faptul că există o ameninţare reală de declanşare a unui alt război mondial, Carter a răspuns: „Spun că există un risc şi trebuie să fim conştienţi de aceste riscuri”.

„Trebuie să ţinem minte că poate că istoria nu se repetă, dar are o ritmicitate, şi dacă privim în urmă la ultimul secol (şi la perioada de) dinaintea ambelor războaie mondiale, cred că nu se poate pune la îndoială faptul că a existat o escaladare care a dus la erori de judecată care au dus în cele din urmă la războaie de proporţii pe care sperăm să nu le mai vedem vreodată”, a explicat şeful forţelor Armate britanice.

Adevăratul motiv al împușcăturilor de la biserica ortodoxă din Lyon: preotul avea o relație cu soția atacatorului

Un bărbat arestat în cadrul anchetei privind tentativa de omor asupra unui preot ortodox la 31 Octombrie, la Lyon, Estul Franţei, şi-a recunoscut faptele, a anunţat Parchetul francez, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Atacul, despre care s-a crezut că este de natură teroristă, în contextul evenimentelor din ultima perioadă, s-a dovedit a fi o intrigă amoroasă: preotul avea o relație cu soția celui care l-a împușcat. 

Bărbatul de 40 de ani, de naţionalitate georgiană, potrivit cotidianului Le Parisien, "se dovedeşte a fi soţul unei femei care avea o relaţie cu victima", a menţionat procurorul Republicii într-un comunicat. Atacatorul se află în arest de Vineri, după ce a fost reţinut la domiciliul său din Lyon, potrivit Le Parisien. Victima, în vîrstă de 52 de ani, grav rănită Sîmbăta trecută după ce a fost împuşcată, a ieşit Miercuri din comă şi audierea sa de către anchetatori a condus la arestarea suspectului. Nikolaos Kakavelakis, care a fost timp de mai bine de zece ani preot al bisericii ortodoxe elene din arondismentul 7 din Lyon, îşi depusese demisia în urmă cu o lună.

Această agresiune, care a avut loc în faţa bisericii la două zile după atentatul din bazilica din Nisa, a suscitat o mare emoţie, însă absenţa revendicării şi personalitatea victimei au determinat Parchetul Naţional Antiterorist să nu se autosesizeze, privilegiind în schimb pista unui diferend de drept comun. Potrivit FranceInfo, individul care a comis atacul asupra preotului a folosit o puşcă de vînătoare, nimerindu-l pe preot în abdomen. O sursă din Poliţie a spus că preotul, deși grav rănit, a fost în măsură să spună serviciilor de urgenţă că nu îl știe pe atacator. 

Japonia are un nou prinț moștenitor, la un an după ce Împăratul Naruhito a urcat pe tron

Prințul Fumihito, fratele Împăratului japonez Naruhito, a fost declarat oficial moștenitor al tronului, în timpul unei ceremonii desfășurate la Tokyo, relatează BBC. Fumihito este cu șase ani mai mic decît Naruhito, care a devenit Împărat anul trecut, după ce tatăl lor a abdicat.Împăratul Naruhito nu are fii, iar fiica sa nu are dreptul să moștenească tronul, în ciuda solicitărilor de reformă care să permită și femeilor acest lucru.

Ceremonia „Rikkoshi no rei” de desemnare a unui moștenitor a fost amînată șapte luni din cauza pandemiei de coronavirus. La ceremonie au participat familia imperială și 46 de invitați, dintre care majoritatea purtau măști și păstrau distanța, potrivit agenției de știri Kyodo. În timpul ceremoniei, Naruhito l-a declarat pe Fumihito prinț moștenitor în fața poporului din Japonia și din străinătate. Fumihito a primit, de asemenea, sabia care le revine prinților moștenitori. „Oamenii i-au venerat pe prințul moștenitor și prințesa moștenitoare după ce le-au văzut bunătatea în interacțiunile lor cu oamenii, așa că este o plăcere să vedem ceremonia Rikkoshi no rei”, a spus premierul Yoshihide Suga.

Împăratul emerit Akihito a abdicat anul trecut. El a primit permisiunea de a face acest lucru după ce a spus că nu se mai simte capabil să-și îndeplinească rolul din cauza vîrstei și a stări sale de sănătate. El a fost primul monarh japonez care a abdicat în mai bine de 200 de ani.

Preşedintele Parlamentului ungar condamnă "teroarea morală" din UE: "Nu am aderat la un imperiu"

Preşedintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover, afirmă că Uniunea Europeană va fi compromisă dacă insistă asupra condiţionării finanţării de respectarea statului de drept, fiindcă statele europene mai puternice vor putea să le intimideze pe cele mai slabe, transmite MTI. El compară media occidentale cu "propaganda lui Goebbels" și vorbește despre "teroare morală". Laszlo Kover apreciază, într-un interviu pentru postul public de radio Kossuth, că UE urmează o "politică de forţă brută" împotriva unor state membre şi a numit această practică "teroare morală", potrivit Agerpres.

Liderul parlamentar a declarat că le-a scris omologilor săi din ţările care urmează să deţină Preşedinţia Uniunii Europene, avertizînd că, dacă Bruxellesul nu renunţă la ideea de a condiţiona fondurile europene de respectarea statului de drept, poate periclita bugetul UE şi ajutoarele pentru combaterea efectelor epidemiei de coronavirus. El s-a referit explicit la presiunile asupra Ungariei şi Poloniei, ţări care îşi apără suveranitatea constituţională. Statele care fac astfel de presiuni vor fi răspunzătoare de eşecul bugetului şi al acordului de relansare economică, avertizează oficialul ungar.

Potrivit lui Kover, după ce au primit scrisoarea sa, Germania şi delegaţia Parlamentului European au căzut de acord asupra unor prevederi şi mai stricte privind statul de drept decît în propunerea iniţială. Tratatele UE conţin mecanisme care au tocmai rolul de a împiedica procedurile pe baze politice sau ideologie, iar aceste reguli "nu trebuie călcate în picioare". Introducerea unor mecanisme noi ar putea duce Uniunea "într-o prăpastie", a adăugat politicianul ungar. Kover a mai susţinut că presa din Vestul Europei este dominată de voci la unison, în timp ce la Budapesta sau Varşovia nu există astfel de probleme. El a comparat media occidentale cu "propaganda lui Goebbels" deoarece încearcă să inducă ideea că Guvernele ungar şi polonez vor fi răspunzătoare dacă statele din Sud nu primesc ajutoare pentru relansare. Preşedintele Parlamentului a declarat că Ungaria va "lupta pentru suveranitatea naţională". "Nu am aderat la un imperiu", iar Ungaria a suferit destul ca "stat-client, colonie a Uniunii Sovietice", a mai spus el. 

Angela Merkel: Vor exista restricţii pînă cînd 70% din populaţie va avea imunitate la coronavirus

Cancelarul Angela Merkel a insistat, Duminică, asupra faptului că este important să fie menţinute unele dintre restricţiile antiepidemice în Germania pînă cînd între 60% şi 70% din populaţie va avea imunitate la SARS-CoV-2. Angela Merkel a recunoscut, într-o înregistrare în care răspunde la întrebările cetăţenilor cu prilejul zilelor porţilor deschise la Guvernul german, că unele dintre măsurile introduse în Noiembrie sunt „amare şi dure”, dar necesare pentru a ţine sub control pandemia.

„Ştim de la alte epidemii că virusul a fost mai mult sau mai puţin învins cînd între 60% sau 70% din populaţie a avut imunitate, fie pentru că (oamenii) s-au vindecat, fie pentru că au fost vaccinaţi. Atunci pot fi ridicate toate restricţiile. Pînă atunci trebuie să trăim cu unele restricţii impuse de virus”, a explicat Merkel, potrivit Agerpres.

Cancelarul german nu a indicat nici un orizont de timp cu privire la ridicarea restricţiilor, dar şi-a exprimat speranţa că „în curînd” primele vaccinuri vor fi autorizate. În Germania, s-au infectat pînă în prezent circa 660.000 de oameni, ceea ce reprezintă aproximativ 0,8% din populaţie. În continuare, Merkel a explicat că va începe perioada de vaccinare după un plan definitivat în prezent de Guvernul federal şi de cele 16 landuri, cu sprijinul tehnic al mai multor organisme independente, precum Comisia permanentă pentru vaccinuri, Academia de Ştiinţe Leopoldină şi Comisia Etică.

Merkel a menţionat că, în principiu, mai întîi vor fi vaccinaţi lucrătorii din căminele de bătrîni, medicii şi persoanele care fac parte din categoriile de risc, care „sunt mulţi în ţara noastră”. Procesul de vaccinare va depinde de numărul vaccinurilor disponibile şi de perioada de imunitate pe care o generează. Nimeni nu va fi obligat să se vaccineze, va fi decizia fiecăruia, a insistat cancelarul german.

Un analist CNN a izbucnit în plîns în direct cînd a aflat că Joe Biden a cîștigat

Vestea că Joe Biden a cîștigat alegerile l-a emoţionat pînă la lacrimi pe un comentator al postului CNN. Van Jones, un analist de culoare, a început să plîngă, pur şi simplu, în direct, la scurt timp după ce a aflat că mandatul lui Donald Trump se va încheia peste doar cîteva luni.Fără să încerce să-și mascheze emoția, Van Jones a dat frîu liber sentimentelor și le-a explicat ce simte colegilor jurnaliști cu care comenta în direct evenimentul în studio:

„Este mai uşor să fii tată în această dimineață. Este mai uşor să le spui copiilor că, într-adevăr, caracterul contează. Să le spui că adevărul contează. Să fii un om bun contează. Este mai uşor pentru mulţi oameni. Dacă eşti musulman şi trăieşti în această ţară, nu trebuie să te mai temi că Preşedintele nu te vrea aici. Este o răzbunare pentru mulţi oameni care au suferit cu adevărat. Ştiţi sintagma "Nu pot respira"? Nu era vorba doar despre George Floyd, ci despre mulţi oameni care simţeau că nu pot respira. Oameni cărora le-a fost teamă să-şi arate caracterul rasial, pentru că devin tot mai răi cu tine şi începi să te temi pentru copiii tăi, pentru sora ta. Este o schimbare importantă pentru noi, să putem fi lăsaţi în pace. Vreau ca fiii mei să vadă asta. Priviţi asta! E uşor să te comporţi aşa şi să nu fii tras la răspundere, dar lucrurile se schimbă. Este o zi bună pentru această ţară!”

Anthony Kapel „Van” Jones, în vîrstă de 52 de ani, este comentator, scriitor și avocat. Este co-fondatorul mai multor ONG-uri, autor al cîtorva cărți de succes, comentează la CNN, a găzduit emisiuni și are un premiu Emmy. Jones a fost consilier special al Președintelui Barack Obama în 2009 pentru programul Green Jobs.

Ce se va întîmpla cu dolarul american după alegerile din SUA

Nori negri se adună peste dolarul SUA, care a avut cea mai slabă săptămînă din Martie, pe fondul temerilor că tiparnița Rezervei Federale, mai degrabă decît cheltuielile guvernamentale, ar putea fi folosită pentru a consolida economia, după alegerile de Marți, relatează agenția Reuters, citată de Mediafax.

O Administrație a SUA potențial divizată, cu republicani care controlează Senatul, ar putea însemna un pachet de stimulente fiscale mai mic, precum și creșterea presiunii asupra băncii centrale din SUA pentru a majora programul de cumpărare de obligațiuni și alte politici de susținere economică care au influențat dolarul.

Democratul Joe Biden a cîștigat alegerile prezidențiale din SUA, oferind o anumită certitudine după zile de rapoarte contradictorii despre cine ar putea conduce Casa Albă în următorii patru ani. În același timp, democrații ar putea cîștiga mai multă influență în Senat, întărind speranțele pentru un pachet sporit de stimulare fiscală. Aceste preocupări vin pe lîngă problemele care au depreciat dolarul în cea mai mare parte a anului 2020 și i-au determinat pe unii investitori să se îngrijoreze de statutul său de monedă de rezervă dominantă a lumii, inclusiv așteptările că vor urma rate ale dobînzii scăzute și cheltuieli masive ale Guvernului SUA timp de ani de zile.

Moneda SUA a pierdut aproximativ 10% față de maximele anului și se află aproape de minimul a doi ani. Declinul său a stimulat o creștere a activelor pe care unii investitori le consideră alternative la dolari, precum aurul și bitcoin, care au crescut cu 4% și, respectiv, cu 12% în această lună. Președintele Fed, Jerome Powell, a declarat că Banca Centrală s-a angajat să mențină la un nivel constant achizițiile de obligațiuni la 120 de miliarde de dolari pe lună, dar a mai spus că parlamentarii vor trebui probabil să ofere mai mult stimuli fiscali pentru a ajuta economia să se recupereze mai devreme din contracția alimentată de coronavirus.

Un dolar mai slab este binevenit pentru multe companii americane, deoarece face mai ieftină convertirea cîștigurilor, stimulînd în același timp competitivitatea produselor americane în străinătate. Dar, în același timp, crește valoarea altor valute, complicînd eforturile economiilor din zona euro și Japonia de a stimula creșterea și, potențial, determinînd alte bănci centrale să își deprecieze propriile valute. Euro a cîștigat în jur de 6% față de dolar în acest an, în timp ce yenul japonez a crescut cu aproximativ 5%.

Momtchil Pojarliev, șeful monedelor de la BNP Asset Management, consideră că dolarul va scădea la minime record în următoarele trei luni.

Unii nu sunt de acord. John Floyd, șeful strategiei macro de la Record Currency Management, susține că, deși Fed a declarat că va menține achizițiile de active la nivelurile actuale, Banca Centrală Europeană a semnalat recent că își poate spori sprijinul economic în Decembrie.

În UE s-au cheltuit miliarde de euro pe măşti defecte

Dacă adevărul este prima victimă într-un război, transparenţa a pierit prima în lupta împotriva Covid-19, lipsa de control şi supervizare urmînd imediat, potrivit mediafax. În primul contract pentru echipamente de protecţie plătit prin bugetul UE, Comisia Europeană a încheiat, în Aprilie, un contract cu compania germană Asanus Medizintechnic în valoare de 29 milioane de euro pentru 10 milioane de măşti. Cînd prima tranşă a sosit în Mai, testele din patru state membre au arătat că măştile nu sunt conforme cu contractul. Întrebată în mod repetat cu privire la consecinţele pentru furni­zor şi ce s-a întîmplat cu setul întreg de măşti, Comisia nu a oferit nici un răspuns.

Comanda pentru măştile respective este una din peste 37.800 de licitaţii şi contracte avînd legătură cu Covid-19 analizate de jurnalişti din 37 de ţări şi coordonate de OCCRP (Proiectul de Raportare a Criminalităţii Organizate şi Corupţiei), scrie EUObserver. Jurnaliştii au descoperit o gamă extrem de largă de preţuri pentru echipamente anti-coronavirus. Preţurile măştilor de protecţie achiziţionate de Guverne şi instituţiile UE au variat între 20 de cenţi şi 37 de euro pe unitate. Ancheta a indicat, de asemenea, că respectivele contracte au fost încheiate cu companii de care nu se auzise înainte de pandemie. Unele dintre contracte au dus la livrări de echipamente inutilizabile.

Din contractele colectate şi analizate, în valoare totală de 21 mld euro, instituţiile UE au semnat acorduri pentru aproximativ 3,4 mld de euro, două contracte majore fiind negociate de Comisie în numele statelor membre. Acestea vin cu un număr de întrebări fără răspuns. Unele contracte au fost pentru ventilatoare cu sau fără certificare, iar Comisia a explicat că acestea au fost semnate la apogeul pandemiei, obiectivul fiind creşterea oportunităţilor pentru echipamente potenţial salvatoare de vieţi, şi că achiziţionarea de echipamente non-certificate a depins de fiecare Guvern.

Pentru a afla mai multe despre contracte şi companiile din spatele lor, au fost trimise, în Mai, cereri de acces la documente. Astfel de cereri ar trebui să primească răspuns în 15 zile lucrătoare. Cinci luni mai tîrziu, după numeroase emailuri şi apeluri telefonice, Comisia nu a răspuns încă. În Iulie, ombudsman-ul UE Emily O’Reilly a adresat Comisiei întrebări despre contractele de achiziţii publice, iar Comisia ar fi trebuit să ofere un răspuns pînă la sfîrşitul lunii Octombrie. Ce sume au cheltuit Guvernele în total pe echipamente de protecţie, medicamente şi echipamente medicale nu se ştie. Suma de 21 miliarde de euro acoperă doar contractele disponibile în domeniul public.

În UE, numai Portugalia, Polonia, Lituania şi Slovenia au publicat toate contractele semnate de autorităţile publice. Majoritatea ţărilor nu au făcut publice informaţiile privind preţurile plătite, argumentînd că o astfel de dezvăluire ar submina negocierile. Belgia, Olanda, Danemarca, împreună cu Elveţia şi Norvegia din afara UE se remarcă drept „găuri negre“ din care lipseşte orice informaţie publică referitoare la astfel de contracte.

Noi manifestaţii în Belarus

Mii de manifestanţi au cerut din nou, Duminică, demisia Preşedintelui Belarus, Alexandr Lukaşenko, relatează AFP. Lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, speră să se întîlnească în curînd cu Preşedintele ales al Statelor Unite, Joe Biden, potrivit agerpres. Protestele de la Minsk continuă de trei luni, de cînd Lukaşenko a fost reales în urma alegerilor controversate din 9 August, despre care opoziţia susţine că au fost marcate de fraude. Demonstranţii îi cer liderului aflat la putere din 1994 să îi cedeze locul contracandidatei sale, Tihanovskaia, care s-a refugiat în străinătate, la fel ca şi alţi membri marcanţi ai opoziţiei.

Duminică, în timp ce protestatarii se adunau în centrul Capitalei, Poliţia a desfăşurat din nou vehicule şi tunuri de apă şi a închis mai multe staţii de metrou. O corespondentă locală a AFP a constatat că accesul la internet de pe terminale mobile este restricţionat. Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Viasna susţine că în diferite locuri din Minsk au fost arestaţi peste 230 de manifestanţi. De la Vilnius, Tihanovskaia a acuzat din nou, Duminică, regimul din Belarus, care nu cedează nici după trei luni de proteste, că şi-a pierdut legitimitatea şi puterea şi nu vrea să permită poporului să decidă viitorul ţării. Ea a promis, într-un mesaj prin Telegram, că manifestaţiile vor continua pînă la victorie.

Sîmbătă, Tihanovskaia îl felicitase pe Biden şi îşi exprimase speranţa că noul Preşedinte al Statelor Unite se va întîlni în curînd cu Preşedintele ales în mod corect al unui Belarus nou şi liber. Ea a subliniat că Biden a adoptat de mai multe ori poziţii ferme în sprijinul poporului belarus.

Lukaşenko apreciase, în aceeaşi zi, că alegerile din SUA au fost o parodie de democraţie şi a afirmat că nu se aşteaptă la o schimbare în relaţiile cu Washingtonul, indiferent de rezultat.

Ginerele lui Erdogan a demisionat din funcţia de ministru al Finanţelor

Ginerele Preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, Berat Albayrak, a demisionat, Duminică, din funcţia de ministru al Finanţelor, el invocînd probleme de sănătate, potrivit agerpres. “Am decis ca, din cauza problemelor de sănătate, să nu mai îmi continui îndatoririle de ministru, pe care le am de aproximativ cinci ani”, a notat Albayrak pe Instagram, precizînd că îşi va dedica timpul familiei. Berat Albayrak a ocupat funcţia de ministru al Energiei şi al Resurselor Naturale în perioada 24 Noiembrie 2015 – 10 Iulie 2018, iar din 10 Iulie 2018 era ministru al Finanţelor. Anbayrak, în vîrstă de 42 de ani, este căsătorit cu fiica lui Recep Tayyip Erdogan, Esra, din Iulie 2004. Cei doi au patru copii, ultimul născut în 2020.