Naufragiu în Italia, în apropierea insulei Lampedusa, soldat cu 13 morți

Trupurile neînsufleţite a 13 femei au fost recuperate Luni după-amiază, după naufragiul unei ambarcaţiuni ce transporta migranţi în apropierea insulei italiene Lampedusa, au anunţat gărzile de coastă italiene, relatează AFP, potrivit agerpres. Victimele găsite sunt toate femei, între care unele însărcinate şi, potrivit unor martori, între persoanele dispărute s-ar afla opt copii şi alte femei însărcinate. Un număr de 22 de persoane au fost de asemenea salvate şi transportate pînă în portul din Lampedusa, în Sicilia.

Potrivit Gărzii de Coastă italiene, la ora 00:15 a fost observată o mică barcă de lemn cu aproximativ 50 de migranţi la bord, dar, în operaţiunile de apropiere şi din cauza vremii rele de pe mare, ambarcaţiunea s-a răsturnat. Pe de altă parte, nava organizaţiei nonguvernamentale spaniole Open Arms, unica aflată în Mediterana Centrală, a localizat Duminică seară o barjă de lemn cu 40 de migranţi şi, după distribuirea de veste de salvare, apă şi hrană, aşteaptă indicaţiile autorităţilor. Aceeaşi organizaţie a confirmat pentru EFE că, între cei 40 de migranţi, se află şi patru copii, unul avînd doar cîteva luni.

Pe 2 Octombrie, Open Arms a ridicat ancora din portul Napoli (Sudul Italiei) pentru a pleca în misiunea sa cu numărul 67, după ce, între 22 August şi 21 Septembrie, a fost reţinută în portul Lampedusa pentru a rezolva nereguli tehnice şi operaţionale descoperite la o inspecţie a Ministerului Transporturilor din Italia.

Cel mai sîngeros criminal din SUA a mărturisit 93 de crime

Un american în vîrstă de 79 de ani a ucis cel puțin 50 de oameni, ceea ce îl face cel mai prolific criminal în serie din istoria SUA, potrivit FBI. Samuel Little a mărturisit 93 de crime pe care le-a comis între 1970 și 2005, a transmis Biroul Federal de Investigații într-un articol publicat pe site. Bărbatul a spus că și-a strangulat toate victimele. Cu toate acestea, anchetatorii au dovezi care confirmă doar 50 dintre crime și solicită ajutorul celor care au informații care îi pot ajuta în anchetă. Samuel Little a fost închis pe viață în 2014 după ce a fost condamnat doar pentru trei dintre crime.

„Vreme de mulți ani, Samuel Little a crezut că nu va fi prins pentru că a considerat că nimeni nu ține cont de victimele sale”, a spus analistul FBI Christie Palazzolo. „Deși criminalul este deja în închisoare, FBI consideră că este important să solicite dreptate pentru fiecare victimă, pentru a închide fiecare caz posibil”, a adăugat analistul.

Samuel, fost boxer, a fost arestat pentru prima dată în 2012 în Kentucky și extrădat în California pentru acuzația de trafic de droguri. Odată ajuns acolo, probele ADN l-au legat de trei cazuri de omor, ceea ce a condus la condamnarea sa din 2014 pentru uciderea a trei femei din Los Angeles între 1987 și 1989. Toate trei fuseseră bătute și sugrumate.

Jurnalista rusă Iulia Iuzik a fost arestată la Teheran pentru ”infracţiuni privind regimul vizelor”

O jurnalistă rusă arestată săptămîna trecută la Teheran a fost încarcerată pentru că a încălcat regimul reglementării vizelor, a declarat Luni purtătorul de cuvînt al Guvernului iranian, relatează AFP, potrivit agerpres.

Iulia Iuzik, de 38 de ani, a fost arestată într-un hotel din Capitala iraniană Joi seară, potrivit media ruse care îl citează pe fostul ei soţ, Boris Voiţehovski, şi el jurnalist. Un purtător de cuvînt al Ambasadei ruse de la Teheran a afirmat atunci că ea a fost „acuzată de colaborare cu serviciile de informaţii israeliene”. Însă purtătorul de cuvînt iranian Ali Rabiei a negat, subliniind că „respectivul caz nu este legat de contraspionaj”, în cursul unei conferinţe de presă transmise de televiziunea de stat. „Afacerea este legată de infracţiuni privind regimul vizelor comise de această femeie”, a declarat el fără a furniza amănunte suplimentare. El a evocat „alte infracţiuni” fără a preciza care.

Rusia l-a convocat săptămîna trecută pe ambasadorul iranian la Moscova pentru a încerca să clarifice circumstanţele arestării jurnalistei şi a se asigura de respectarea drepturilor sale.

Iulia Iuzik a lucrat pentru numeroase publicaţii, printre care şi versiunea rusă a revistei de actualitate americană Newsweek. Ea a scris o carte despre tragedia luării de ostatici din 2004 de la o şcoală de la Beslan, oraş din Caucazul rus, care s-a soldat cu peste 330 de morţi, printre care 186 de copii.

”Sex pentru note”. Investigație a BBC în universitățile din Africa

BBC Africa investighează de mai bine de un an un fenomen îngrijorător care se petrece în universitățile din Africa de Vest. Tot mai multe tinere s-au plîns că sunt hărțuite sexual de către profesori, care le solicită favoruri sexuale în schimbul unor note de trecere. Cazurile s-au înmulțit îngrijorător în ultimii ani, însă mai niciodată nu au fost dovedite, arată sursa citată. După ce au adunat zeci de mărturii ale victimelor, jurnaliștii BBC Africa Eye au trimis jurnaliste sub acoperire, care au pretins că sunt studente, la Universitatea din Lagos și cea din Ghana. Femeile au fost hărțuite sexual și au primit propuneri indecente din partea lectorilor. Toate conversațiile au fost filmate cu camere ascunse în hainele acestora.

Corespondenta Kiki Mordi, care a fost și ea abuzată sexual în studenție, a dezvăluit ce se întîmplă în spatele ușilor închise în unele dintre cele mai prestigioase universități din regiune. O jurnalistă sub acoperire a fost trimisă în biroul unui lector universitar, sub pretextul că dorește să se înscrie la cursurile Universității din Lagos. Aceasta a pretins că are 17 ani.

„Știi că sunt pastor și că am 50 de ani? Chiar și la vîrsta mea, dacă vreau o fată de vîrsta ta, tot ce trebuie să fac este să vorbesc cu ea și să-i dau niște bani și va fi a mea”, i-a spus profesorul tinerei. Universitatea din Ghana a transmis că va verifica acuzațiile extrem de grave.

Trump vorbește despre trădarea foștilor aliaţi: „Să se descurce pe cont propriu de acum”

O nouă rafală de mesaje a lui Donald Trump a venit, Luni, pe Twitter, după ce preşedintele american a anunţat că SUA nu se vor implica atunci cînd Turcia va începe ofensiva sa împotriva milițiilor kurde aliate americanilor în războiul împotriva ISIS. Preşedintele SUA şi-a criticat din nou aliaţii europeni pe care îi acuză că încearcă să profite de pe urma Armatei SUA.

„Statele Unite ar fi trebuit să lupte în Siria pentru 30 de zile, acest lucru acum mulţi ani. Am rămas acolo şi ne-am angrenat din ce în ce mai mult în luptă fără să avem un obiectiv clar. Cînd am ajuns eu la Washington, ISIS domina regiunea. Am învins foarte rapid 100% din califatul ISIS şi am capturat mii de luptători ISIS, majoritatea din Europa. Dar Europa nu i-a vrut înapoi, ne-au spus să îi păstrăm noi. Le-am spus: «Nu! V-am făcut un mare favor şi acum vreţi să îi ţinem în închisorile americane la costuri imense. Voi trebuie să îi judecaţi». Din nou au răspuns negativ, crezînd, ca de obicei, că Statele Unite vor fi mai «fraiere», la fel cum au fost în cazul NATO, în cazul comerţului, în toate cazurile”, a scris Preşedintele SUA pe Twitter.

Despre trădarea kurzilor, Donald Trump încearcă să se justifice prin faptul că SUA i-a plătit şi înarmat pe aceştia: „Kurzii au luptat împreună cu noi, însă au fost plătiţi cu sume imense de bani şi echipament pentru a ne asista. S-au luptat cu Turcia timp de decenii. Am oprit această luptă timp de aproape 3 ani, dar acum este timpul să terminăm cu aceste războaie interminabile, multe dintre ele tribale, şi să ne aducem soldaţii acasă”.

„Vom lupta acolo unde avem ceva de cîştigat şi vom lupta doar ca să cîştigăm”, a completat Preşedintele american cu majuscule. „Kurzii vor trebui să se descurce pe cont propriu în ceea ce priveşte situaţia în care se află”, a spus Trump despre foştii aliaţi din Orientul Mijlociu.

Acuzaţii de corupţie la adresa lui Trump: Preşedintele american ar fi luat mită cu ajutorul hotelurilor pe care le deţine

Anchetatorii Camerei Reprezentanţilor a Congresului Statelor Unite cercetează o nouă acuzaţie la adresa Preşedintelui Donald Trump în cadrul procedurii de punere sub acuzare – Trump este suspectat că ar fi primit mită sub forma unor cazări fictive la hotelurile care aparţin familiei acestuia, relatează POLITICO. Anumite grupuri, inclusiv un Guvern străin, ar fi încercat să intre în graţiile Preşedintelui american prin rezervarea şi plătirea unor camere la hotelurile care îi aparţin, fără să stea vreodată acolo.

Anchetatorii Camerei Reprezentanţilor încearcă să afle dacă Trump a încălcat legea acceptînd bani de la persoane sau de la Guverne străine prin proprietăţile sale pentru anumite favoruri. Investigaţia a început după ce comitetul care se ocupă cu procedura de punere sub acuzare a primit informaţia că două entităţi – o asociaţie de comerţ şi un Guvern străin – au rezervat un număr mare de camere la hotelurile lui Trump, dar nu au folosit decît o mică parte din aceste rezervări.

Constituţia americană interzice explicit Preşedintelui în exerciţiu să profite de pe urma funcţiei sale pentru a obţine avantaje de la Guverne străine sau să primească alţi bani în afară de salariul său anual din partea altor organizaţii ale Guvernului american.

Parlamentara democrată Ro Khanna, membră a Comitetului care se ocupă de procedură, spune că dacă Trump sau angajaţii lui au solicitat acele rezervări de camere, atunci există un caz de încălcare a legii, însă chiar şi dacă nu au făcut asta, această situaţie este în continuare una problematică. „Dacă este adevărat, în cel mai bun caz acest lucru ne arată că această Administraţie a creat o cultură a corupţiei”, a declarat Khanna.

Donald Trump a mai fost criticat în trecut pentru că nu a renunţat la afacerile sale după ce a ajuns în funcţie. Preşedintele american a rămas proprietarul afacerilor sale pe care le-a plasat în cadrul unui trust din care poate retrage bani oricînd fără ca publicul american să poată să afle.

Această investigaţie nu se referă însă doar la un caz de corupţie în ceea ce priveşte relaţiile lui Trump cu guverne străine. De cînd a devenit Preşedinte, Trump călătoreşte constant pentru a îşi vizita proprietăţile din Florida, New Jersey sau Florida, toate din banii plătitorilor de taxe. Pentru că Preşedintele şi vicepreşedintele SUA beneficiază de protecţie, membrii Serviciului Secret s-au cazat în multe dintre aceste călătorii ale Preşedintelui şi vicepreşedintelui la hotelurile lui Trump, fapt ce ar putea să ducă la noi acuzaţii de corupţie.

Scandalul zilei în SUA, cel care ar putea să încheie prematur Președinția lui Trump, este legat de încercările Preşedintelui american de a îşi sabota principalul rival democrat din 2020, Joe Biden. Preşedintele SUA a încercat să găsească informaţii compromiţătoare la adresa contracandidatul său în Ucraina. Din acest motiv a vorbit cu recentul ales Preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, la telefon şi i-a cerut acestuia să găsească astfel de informaţii.

În timpul apelului telefonic, cei doi se laudă și se felicită reciproc constant, îşi critică demnitarii din subordine în mod repetat şi vorbesc de o investigaţie în Ucraina asupra fiului lui Joe Biden. Este menţionată, de asemenea, de către Donald Trump, şi o companie pentru securitate cibernetică, care apare de mai mult ori în note de subsol ale Raportului Mueller. 

ONU spune că "se pregăteşte de ce e mai rău" în cazul unei ofensive a Turciei în Nordul Siriei

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a transmis că "se pregăteşte de ce e mai rău" în Nordul Siriei după ce SUA au anunţat că nu se vor opune unei ofensive a Turciei împotriva unei miliţii kurde, informează Agerpres, care citează AFP.

"Nu ştim ce se va întîmpla. (...) Ne pregătim de ce e mai rău", a declarat coordonatorul umanitar al ONU pentru Siria, Panos Moumtzis, într-o conferinţă de presă la Geneva. El a adăugat că ONU "este în contact cu toate părţile" pe teren. Însă a afirmat clar că biroul său nu a fost prevenit de decizia Washingtonului de a-şi abandona foştii aliaţi kurzi din lupta împotriva jihadiştilor Statului Islamic în Siria. Moumtzis a declarat că priorităţile ONU sunt de a se asigura că orice ofensivă a Turciei nu va provoca noi strămutări de populaţie, că accesul umanitar nu este blocat şi că nu există restricţii la libertatea de mişcare în regiune. ONU are un plan de urgenţă pentru a răspunde la noi suferinţe ale civililor, dar "speră că nu va fi folosit", a adăugat Moumtzis.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat, Luni, că o ofensivă a Ankarei ar putea fi lansată în orice moment în Nord-Estul Siriei şi că retragerea SUA a început. Purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin, a scris pe Twitter că "Turcia va continua să lupte împotriva DAECH (acronimul arab al SI - n.r.)" şi că nu va lăsa ca această organizaţie jihadistă să revină, "indiferent sub ce formă".

Preşedintele Germaniei a temperat aspiraţiile Georgiei la o aderare grabnică la UE şi NATO

Germania va susţine obiectivele pe termen lung ale Georgiei de raliere la Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a declarat Luni Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier la începutul vizitei sale de trei zile în această ţară, informează dpa, potrivit agerpres. Totodată, el a temperat speranţele unei aderări rapide a acestei ţări din Caucaz la vreuna dintre cele două organizaţii. Referindu-se aparent la regiunile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, Steinmeier a spus că Germania „este conştientă de faptul că Georgia nu se află într-o vecinătate uşoară”.

Implementarea pachetului de măsuri convenite între Georgia şi NATO, pentru ca republica – ce are o frontieră comună cu Rusia, la Nord – să se alinieze standardelor NATO nu a fost nici pe departe lipsită de ambiţie, a spus Steinmeier. El a subliniat că forţele militare germane şi georgiene cooperează deja, de exemplu în Afganistan. Totodată, el a atenţionat că situaţia care va urma unui probabil Brexit nu va deveni mai uşoară.

După ce a discutat cu Steinmeier, Preşedinta georgiană, Salome Zurabişvili, a declarat că Georgia se bazează pe sprijinul Germaniei şi al Occidentului în detensionarea disputei cu Rusia cu privire la regiunile separatiste susţinute de aceasta. Zurabişvili a exprimat înţelegere pentru faptul că aspiraţiile Georgiei de a adera la NATO trebuie tratate cu grijă, nu doar din precauţie faţă de reacţia Rusiei. Însă ea a amintit totodată că Rusia s-a opus fără succes, în 2004, aderării republicilor baltice la NATO. Referitor la întrevederea care a avut loc luna trecută la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între miniştrii de Externe rus şi georgian, Zurabişvili a spus că nu au fost convenite noi acţiuni.

Steinmeier are, de asemenea, programate la Tbilisi discuţii cu premierul georgian Giorgi Gakharia şi cu preşedintele Parlamentului, Irakli Kobakhizein. Înainte de a pleca din Berlin, Steinmeier a subliniat, într-un interviu pentru publicaţia georgiană Kwiris Palitra, importanţa programelor bilaterale de training vocaţional şi educaţional ca mijloc de a le oferi tinerilor georgieni şansa de a obţine calificări ce sunt extrem de necesare pentru economia Georgiei. „Acest lucru va presupune, de asemenea, mai multe investiţii germane”, a spus Steinmeier, care a sosit în Georgia cu o delegaţie economică.

În interviul pentru publicaţia georgiană, el a mai vorbit despre Georgia ca destinaţie turistică, despre aspiraţiile Georgiei de a adera la NATO şi despre faptul că mii de georgieni înaintează cereri de azil în Germania în fiecare an, în pofida faptului că georgienii se pot bucura de călătorii de termen scurt fără viză, în conformitate cu acordul de asociere cu UE. Steinmeier se va deplasa și în regiunea Kakheti, iar în ultima zi a vizitei sale se va întîlni cu elevi din Capitala regională Telavi. Este planificată şi o vizită la Misiunea UE de Monitorizare (EUMM) din Mukhrani, la frontiera cu Osetia de Sud, teritoriu separatist recunoscut doar de Rusia şi de cîteva state.

Extinction Rebellion a dat startul protestelor în mai multe oraşe din lume

Mişcarea internaţională Extinction Rebellion, care îşi propune să-i oblige pe politicieni să întreprindă mai multe acţiuni pentru combaterea schimbărilor climatice, şi-a început Luni protestele în mai multe oraşe ale lumii, ocupînd artere importante din apropierea clădirilor guvernamentale, relatează dpa, potrivit agerpres. Poliţia londoneză a anunţat că, pînă la ora 07:00 GMT, arestase 21 de activişti de mediu ai grupării Extinction Rebellion. Aceasta a dat Duminică startul a două săptămîni de acţiuni de nesupunere civilă pentru a cere acţiune guvernamentală urgentă vizînd reducerea emisiilor de CO2. Reporterii agenţiei Reuters au relatat din cartierul guvernamental Westminster că activiştii au blocat un pod şi mai multe artere rutiere.

La Berlin, activiştii mişcării Extinction Rebellion şi-au început protestul printr-un marş de la tabăra lor de lîngă birourile cancelarului Angela Merkel spre un mare punct giratoriu din apropiere. Militanţii, al căror număr era estimat în jurul orei 04:00 la circa 1.000 de persoane, au ocupat şi blocat traficul în intersecţie, unde converg cinci artere importante, a indicat poliţia. Ministrul de Interne al Berlinului, Andreas Geisel, a declarat că autorităţile vor monitoriza adunările şi le vor lăsa să se desfăşoare un timp, dar vor reacţiona dacă se va recurge la violenţă sau dacă vor fi afectate infrastructuri critice, cum ar fi aeroporturile.

Mişcarea, cunoscută sub iniţialele XR, a desfăşurat Luni dimineaţă un protest în Capitala Noii Zeelande, Wellington, în cursul căruia mai multe de 30 de persoane au fost arestate. Sute de membri au blocat străzile centrale, intrările în ministere şi au luat cu asalt o bancă din oraş. Activiştii s-au aşezat în cerc pentru a bloca traficul în apropierea Parlamentului, au declarat organizatorii. Sute de demonstranţi au blocat străzi şi în Australia, pentru a marca începutul protestului. La Sydney, Poliţia a arestat 30 de persoane, care au refuzat să se conformeze ordinului de a debloca accesul pe o arteră spre gara centrală. În Olanda, un mare tîrg din centrul Amsterdamului a fost de asemenea blocat de activişti XR. Gruparea a anunţat că va organiza acţiuni în 60 de oraşe ale lumii.