Vandalisme la protestele din Franţa

Maşini arse, geamuri sparte, proiectile aruncate. Scene de vandalism au punctat Sîmbătă demonstraţia pariziană organizată ca parte a unei zile de mitinguri pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor sociale în mai multe oraşe din Franţa, transmite AFP,  potrivit agerpres. Incidente s-au produs şi la Nantes (Vest), unde doi poliţişti au fost răniţi, unul dintre ei cu un cocktail Molotov, în timpul unei demonstraţii cu 3.000 de participanţi. Situaţia a rămas foarte tensionată în centrul oraşului la sfîrşitul zilei. Proteste au avut loc şi la Toulouse (Sud-Vest), Montpellier (Sud), Rennes (Vest), Strasbourg (Est), Bordeaux (Sud-Vest) şi Lyon. În total, 52.350 de manifestanţi au participat la aproximativ 90 de mitinguri organizate în Franţa, dintre care 5.000 la Paris, potrivit unui datelor Ministerului de Interne. S-au făcut 64 de arestări în toată Franţa, iar printre răniţi sunt şi opt membri ai forţelor de ordine.

Planificată iniţial ca un miting sindical împotriva precarităţii, organizat în mod tradiţional de sindicatul CGT (Confederation Generale du Travail, Confederaţia Generală a Muncii) în prima Sîmbătă din Decembrie, acţiunea a reunit şi protestul împotriva violenţei Poliţiei şi a legii privind securitatea globală, care mobilizează apărătorii libertăţilor de cîteva săptămîni. Textul legii propuse prevede sancţiuni pentru diseminarea imaginilor cu poliţişti în timpul exercitării profesiei, iar criticii săi consideră că acesta încalcă „libertatea presei, libertatea de exprimare şi libertatea de a manifesta” şi că va instaura „instrumente de supraveghere în masă”.

Guvernul francez a declarat că va revizui controversatul articol 24 din proiectul legislativ care ar limita dreptul de a înregistra video reprezentanţi ai Poliţiei. Activiştii cer ca acest pasaj să fie şters complet. Proiectul de lege include, de asemenea, o serie de alte măsuri controversate, cum ar fi extinderea supravegherii video de către Poliţie în timpul demonstraţiilor şi cu ajutorul dronelor. Guvernul spune că legislaţia propusă va proteja mai bine Poliţia.

Blue Origin va transporta prima femeie pe suprafaţa Lunii

Compania spaţială deţinută de Jeff Bezos, Blue Origin, va transporta prima femeie pe suprafaţa Lunii, a declarat miliardarul, în timp ce NASA se apropie de o decizie referitoare la selectarea primei nave private capabilă să trimită astronauţi pe Lună pînă în 2024, transmite Reuters. ”Acesta este motorul (BE-7) care va transporta prima femeie pe suprafaţa Lunii”, a scris Bezos într-o postare pe Instagram cu un video cu testarea motorului, efectuată la NASA Marshall Space Flight Center din Huntsville, Alabama. Motorul BE-7, pe care Blue Origin îl dezvoltă de ani de zile, a fost testat timp de 1.245 de secunde şi va alimenta nava Landing Human Landing System.

Blue Origin conduce o ”echipă naţională”, ca prim contractor, pe care a format-o în 2019 pentru a ajuta la construirea navei sale Blue Moon. Această echipă include Lockheed Martin Corp, Northrop Grumman şi Draper. Blue Origin a vizat obţinerea de contracte guvernamentale profitabile în ultimii ani şi concurează cu companiile SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, şi Dynetics, deţinută de Leidos Holdings, pentru a cîştiga un contract pentru construirea următorului sistem de aterizare lunară umană al NASA pentru a transporta oamenii pe Lună în următorul deceniu.

China îşi extinde semnificativ proiectul de control al vremii

China îşi extinde semnificativ proiectul de control al vremii şi îşi propune să acopere jumătate din ţară cu ploi artificiale şi zăpadă pînă în 2025, a anunţat Guvernul de la Beijing, transmite Business Insider,  potrivit news.ro. Practica ”însămînţării norilor” a fost descoperită în SUA în 1946 de către un chimist care lucra pentru General Electric. China şi-a lansat propriul program similar în anii 1960. Zeci de alte ţări, inclusiv SUA au, de asemenea, astfel de programe, dar Beijingul are cel mai mare program de acest tip din lume, la care lucrează aproximativ 35.000 de oameni, potrivit The Guardian.

Consiliul de Stat al Chinei a anunţat într-un comunicat că proiectul de însămînţare a norilor din ţară se va extinde de cinci ori, pentru a acoperi o suprafaţă de 5,44 milioane de kilometri pătraţi, şi va fi finalizat pînă în 2025. (China cuprinde 9,6 milioane de kilometri pătraţi, ceea ce înseamnă că proiectul ar putea acoperi 56% din suprafaţa ţării.) Proiectul va fi la ”un nivel avansat la nivel mondial” pînă în 2035, a spus Consiliul de Stat, şi va contribui la atenuarea ”dezastrelor precum seceta şi grindina” şi va facilita răspunsurile de urgenţă ”la incendii de pădure sau de păşuni”.

Generarea ploii şi zăpezii artificiale este destul de simplă în principiu. Pulverizarea substanţelor chimice precum iodura de argint sau azotul lichid în nori poate face picăturile de apă să se condenseze şi să cadă ca ploaia sau zăpada.

Anul 2020 este cel mai prost din istorie potrivit revistei Time

Pentru revista americană săptămînală Time şi editorialista de cultură Stephanie Zacharek, anul în curs este cel mai prost din istoria omenirii, pentru mare parte dintre americani şi din cetăţenii lumii. Cel mai recent număr al revistei prezintă un cover cu cele patru cifre barate şi fraza: „Cel mai prost an din istorie”, potrivit news.ro. Amintind de ultimele mari războaie, crize financiare sau pandemii care au avut loc acum cel puţin 80 de ani, jurnalista de la Time creionează un tablou sumbru al acestui an, între pandemie, decesul lui George Floyd sau contestările care au urmat alegerilor prezidenţiale americane.

Pe Twitter, internauţii au criticat acest articol, spunînd că obligaţia de a petrece cîteva zile acasă nu are legătură cu marile războaie ale secolului XX. „Trebuie să ai cel puţin 100 de ani pentru a-ţi aminti de Primul Război Mondial sau de epidemia de gripă spaniolă din 1918, cel puţin 90 de ani pentru a-ţi aminti de Marea Criză economică şi cel puţin 80 de ani pentru a-ţi aminti de Al Doilea Război Mondial”, scrie Stephanie Zacharek. „Dar restul dintre noi nu am fost niciodată pregătiţi pentru asta”. Şi pentru a numi evenimentele care au marcat anul, în acest caz „o reapariţie a dezastrelor ecologice care confirmă pînă la ce punct am distrus natura, alegeri contestate de un argument fantezist şi un virus probabil transmis de un liliac care poate afecta populaţia şi poate lua viaţa a 1,5 milioane de persoane în lume”.

Stephanie Zacharek explică în continuare că „dacă 2020 era un film distopic, aţi fi întrerupt filmul după 20 de minute”. În afară de faptul că este cel mai prost din istorie, anul acesta este „banal şi fad”. „Americanii sunt optimişti. De aceea aliaţii noştri ne apreciază chiar dacă rîd de noi pe la spate, dar nu ne pasă! Optimismul nostru este trăsătura noastră de caracter cea mai ridicolă, dar şi cea mai drăguţă. Viaţa nu este doar un frumos răsărit de Soare, uneori trebuie să treci prin ore întunecate înainte”.

Trump a promulgat ”Rodchenkov Act”, lege controversată de luptă împotriva dopajului

Preşedintele Donald Trump a promulgat o lege care permite SUA să urmărească în Justiţie dincolo de frontierele sale şi să pedepsească orice persoană implicată într-un caz de dopaj la nivel internaţional, relatează AFP. Legea permite urmărirea în Justiţie şi acordarea de pedepse constînd în pînă la zece ani de închisoare sau amenzi de pînă la un milion de dolari oricărei persoane, indiferent de naţionalitate, implicată într-un sistem internaţional de dopaj. Textul legii este privit cu scepticism de foruri internaţionale, între care şi Agenţia Mondială Antidoping, care a încercat să se opună. WADA se teme în special de faptul că legea poate încuraja alte ţări să îşi creeze propria Justiţie extrateritorială în scop politic.

Rodckenkov Act poartă numele lui Grigori Rodcenkov, fost director al laboratorului antidoping de la Moscova aflat la originea dezvăluirilor cu privire la dopajul organizat în Rusia. Textul legii a fost adoptat în Octombrie 2019 de Camera Reprezentanţilor şi luna trecută şi de Senat.

Kîrgîzstanul a redeschis frontierele pentru cetăţenii din toate ţările

Kîrgîzstanul a anunţat redeschiderea frontierelor sale pentru cetăţenii tuturor ţărilor care sosesc cu avionul la trei aeroporturi din ţară, după luni de izolare din cauza pandemiei de coronavirus, informează France Presse,  potrivit agerpres. Străinii vor putea intra în Kîrgîzstan prin trei aeroporturi, cele din Manas (lîngă Capitala Bişkek), Oş şi Issîk-Kul. Singura condiţie va fi prezentarea înainte de plecare şi la sosirea în Kîrgîzstan a unui test PCR făcut de maxim 72 de ore. Frontierele fuseseră închise de la începutul pandemiei în Primăvară.

Ministerul de Externe a declarat că, în cadrul acestei ridicări a restricţiilor de intrare, observatorii internaţionali vor putea vizita Kîrgîzstanul pentru alegerile de anul viitor.

Alegerile prezidenţiale sunt programate pentru 10 Ianuarie, însă nu a fost încă stabilită o dată pentru votul parlamentar. Ţara a înregistrat pînă acum 74.774 de cazuri de coronavirus, inclusiv 1.290 de decese. Asia Centrală a fost lovită în această Vară de un al doilea val al pandemiei.

Autoritățile italiene au destructurat o reţea de trafic de migranţi

Poliţia italiană a anunţat că a arestat 19 persoane care au introdus ilegal migranţi în Italia şi i-au ajutat să ajungă în Nordul Europei, traversînd graniţa cu Franţa, informează DPA,  potrivit agerpres. Cei arestaţi, care fac parte dintr-un grup infracţional alcătuit din kurzi irakieni, afgani, pakistanezi şi italieni, sunt acuzaţi că s-au alăturat unei asociaţii infracţionale care încurajează imigraţia ilegală, a spus Poliţia.

Ei au organizat traversări maritime în Estul Mediteranei, le-au dat migranţilor documente false la sosirea lor în Italia şi au aranjat transportul lor pe timp de noapte în Franţa pe la postul de frontieră Ventimiglia. Migranţii ar fi taxaţi cu aproximativ 6.000 de euro (7.270 de dolari) pentru întreaga călătorie, de obicei plătită de rudele lor prin sisteme de transfer de bani sau la „puncte de colectare” în Turcia, a spus Poliţia italiană. Anchetele au început încă din 2018, în urma debarcării unui migrant în Siracuza, Estul Siciliei. Arestările au fost făcute la Bari, Milano, Torino şi Ventimiglia.

”Germania este în măsură să continue să deblocheze sume importante în 2021”, a declarat Merkel

Germania va fi în măsură să continue să deblocheze „sume importante” în 2021 pentru a face faţă consecinţelor economice şi sociale ale pandemiei de COVID-19, a dat asigurări Angela Merkel, relatează AFP,  potrivit agerpres. „Am fost în măsură să alocăm sume importante în 2020 şi putem să o facem şi în 2021, pentru că ne-am gestionat bine finanţele în ultimii ani”, a declarat cancelarul german în podcastul său săptămînal. Parlamentul german urmează să voteze săptămîna aceasta bugetul federal.

Cancelarul, la putere de 15 ani, relevă în special că Germania este ţara cea mai puţin îndatorată din G7. Aceste ajutoare „reprezintă mulţi bani dar costurile ar fi şi mai ridicate, atît financiar, cît şi social, dacă numeroase întreprinderi s-ar prăbuşi şi dacă milioane de slujbe s-ar pierde”, a adăugat Angela Merkel, care va părăsi postul de cancelar în 2021.

„Bineînţeles, nu putem menţine acest nivel de susţinere pe termen nedefinit şi este clar că trebuie să lucrăm la această datorie excepţională începînd din 2023. Vedem deja enorme provocări bugetare pentru anii care vin”, a adăugat Merkel.

Tot mai multe voci cer revenirea progresivă la disciplina bugetară, într-o ţară alergică la cheltuiala publică, care a injectat mai multe sute de miliarde de euro pentru a-şi putea ajuta firmele să facă faţă şocului crizei. Berlinul a deblocat în Martie aproape 1.000 de miliarde de euro reprezentînd ajutoare pentru întreprinderi, sub forma suportării parţiale a şomajului, credite garantate şi ajutoare directe. Ţara a lansat în Iunie şi un plan de relansare de 130 de miliarde de euro pentru investiţii de viitor şi o relansare a consumului. Aceste cheltuieli vor provoca 300 de miliarde de euro de noi datorii în 2020 şi 2021 pentru prima economie a zonei euro, potrivit Ministerului Finanţelor. Ele au încălcat regula sacră a „frînării îndatorării”, înscrisă în Constituţia germană, care interzice Guvernului federal să împrumute mai mult de 0,35% din PIB.

Trump încă nu-și recunoaşte înfrîngerea şi are ”planuri electorale”

Donald Trump refuză în continuare să-și recunoască înfrîngerea în alegeri în faţa lui Joe Biden şi ar intenţiona să organizeze un eveniment electoral pentru cursa prezidenţială din 2024, în chiar ziua inaugurării noului Preşedinte al SUA, informează Business Insider, într-un material amplu. Biden a spus că Trump ar trebui să participe la inaugurarea sa pentru a demonstra că există un transfer paşnic de putere, dar a precizat că, pentru el personal, prezenţa predecesorului său în acea zi „nu are nici un fel de consecinţe”.

Elevi ”aerisiți” de… clopoţel

Multe şcoli primare din Germania au descoperit o nouă utilizare a clopoţelului care suna pentru a indica că ora s-a terminat: să le amintească profesorilor să aerisească încăperea pentru a reduce răspîndirea coronavirusului, potrivit DPA."În multe şcoli, clopoţelul nu mai era folosit", a declarat Edgar Bohn, preşedintele Asociaţiei Şcolilor Primare, pentru DPA. Acum, în multe şcoli clopoţelul este refolosit ca măsură de precauţie în pandemia de coronavirus. Sună pentru a le aminti profesorilor să aerisească clasele pentru 5 minute la fiecare 20 de minute, conform recomandărilor landurilor federale. Bohn a precizat că acest lucru poate fi perturbator, iar elevii pot răci dacă nu se îmbracă gros. Aproape 2,8 milioane de elevi urmează cursuri în 15.000 de şcoli primare în Germania.