Bărbatul care a copilărit alături de lupi, dezamăgit de viața sa printre oameni

Marcos Rodriguez Pantoja, care a trăit printre animale timp de 12 ani, susține că îi este greu să se adapteze regulilor societății. Viața lui Marcos Rodriguez Pantoja, cunoscut și ca “Mowgli al Spaniei” s-a schimbat radical după ce a părăsit zona montană unde locuia alături de animale și a revenit în societate, potrivit El Pais. Bărbatul, în vîrstă de 72 de ani, locuiește într-o casă modestă în satul Rante. Marcos susține că ultima Iarnă a fost cea mai grea, sănătatea sa deteriorîndu-se rapid. Bătrînul își amintește cu nostalgie de copilăria petrecută alături de lupi, adăugînd că lupoaica care l-a acceptat alături de haita sa și l-a “crescut” este cea de la care a învățat să supraviețuiască. Bărbatul dormea într-o peșteră alături de “familia sa adoptivă”, adoptîndu-le comportamentul și modul de viață. Astăzi, bărbatul-lup, care a fost descoperit în sălbăticie pe cînd avea 19 ani, se adaptează greu condițiilor din societate. Cel mai greu îi este să se obișnuiască cu frigul Iernilor, care nu îl deranja atît de mult pe cînd era alături de haita de lupi.

“Umblam și alergam aproape gol. Îmi înfășuram doar picioarele cînd îmi înghețau, însă nu resimțeam frigul atît de puternic ca acum. Eram mult mai rezistent și mai puternic”, a declarat Marcos. Imediat după ce a fost salvat de Garda Civilă, Marcos Rodriguez a fost înscris într-un program de integrare socială, însă viața sa nu a fost deloc ușoară. A fost bătut, înșelat și abuzat de semenii săi. În satul Rente, însă, și-a regăsit liniștea.Bătrînul a recunoscut că a încercat de nenumărate ori să se întoarcă în munți, însă a pierdut legătura pe care o avea cu natura. Lupii nu îl mai recunosc ca fiind “unul de-al lor”. “Știu că sunt acolo, în sălbăticie, îi aud, dar nu mai este atît de ușor să fii în preajma lor. Îi chem, ei răspund, însă nu se mai apropie de mine. Mi s-a schimbat mirosul,” a mai adăugat Marcos Rodriguez Pantoja. (Sursa: El Pais)

”Te culci cu mine sau nu facem interviul”

Mișcarea MeToo, prin care actrițele de la Hollywood au dezvăluit cum au fost agresate sexual de-a lungul vieții, a ajuns și în Rusia, în cazul jurnalistelor. Darya Komarova, o tînără din Rusia, a povestit ce a pățit în 2012, cînd stabilise cu Stanislav Govorukhin, șeful campaniei lui Putin, să facă un interviu. La acea dată, Govorukhin ajunsese pînă în orașul Cheboksary, aflat la 670 de kilometri Est de Moscova, iar Darya lucra pentru un ziar local, Progorod. Înainte să plece la restaurantul unde au vorbit să facă interviul, tînăra le-a spus prietenilor cum va cunoaște ”un om faimos”, însă cînd a ajuns acolo visul frumos s-a transformat în coșmar. ”Mi-a spus să mă culc cu el. Am refuzat și a început să amenințe că va anula interviul. Îmi era rușine, deja le spusesem prietenilor cum îi voi lua interviu”, a declarat Darya pentru RFERL.org. ”După aceea, i-am spus să îmi dea banii pentru timpul pierdut. N-a funcționat. Apoi, i-am spus că voi face un scandal uriaș în restaurant. S-a speriat puțin, i-am pus cîteva întrebări și asta a fost”, a adăugat jurnalista.

Stanislav Govorukhin a negat aceste acuzații și spune că nu o cunoaște pe Darya Komarova. În ultimele săptămîni, mai multe jurnaliste din Rusia au vorbit despre experiențe similare. Printre cei acuzați de hărțuire se numără și cunoscutul politician Leonid Slutski. Dmitry Peskov, purtătorul de cuvînt al lui Putin, a declarat despre aceste cazuri că nu înțelege de ce victimele așteaptă atît de mult timp pînă să spună ce au pățit. (Sursa: Ştirile ProTv.ro)

Rusia dezminte în Consiliul de Securitate al ONU orice implicare în cazul Skripal

Rusia a dezminţit din nou, în bloc, în Consiliul de Securitate al ONU, orice implicare în tentativa de otrăvire a unui fost spion rus şi a fiicei sale în Anglia, şi a reclamat răspunsuri la o serie de întrebări, relatează AFP. Într-o reuniune cerută de Moscova, ambasadorul rus la ONU Vasili Nebenzia a subliniat că „Rusia nu are nici o legătură cu otrăvirea Skripalilor”. Rusia este acuzată de Regatul Unit, susţinut de mai multe ţări occidentale, că a încercat să-i otrăvească, pe 4 Martie, la Salisbury, în Sud-Vestul Angliei, cu un agent neurotoxic, pe fostul spion Serghei Skripal şi pe fiica sa Iulia. Ambasadorul rus la ONU Vasili Nebenzia a subliniat însă că „Rusia nu are nici o legătură cu otrăvirea Skripalilor” şi că Moscova „are interesul de a afla adevărul mai mult ca oricine altcineva”.

„Este vorba despre discreditarea Rusiei”, a apreciat ambasadorul rus, denunţînd o „campanie ordonată, pregătită dinainte” împotriva ţării sale. „Se acuză fără probe”, a insistat el, prezentînd o serie de întrebări: „unde au fost duşi Skripalii după ce au fost otrăviţi?”, ”unde au fost prelevate eşantioane din produsul neurotoxic?”, „de ce Rusia nu a avut dreptul la un acces consular la victime?”, „cum s-a putut găsi un antidot atît de rapid?” sau „ce s-a întîmplat cu pisicile Skripalilor, care trăiau în casa lor?”. „Ne aflăm în teatrul absurdului”, a declarat Nebenzia, reclamînd ”răspunsuri clare la întrebări întemeiate” în opinia sa. În răspunsul său, ambasadoarea britanică Karen Pierce a anunţat că cererea unei vizite consulare a fost transmisă victimelor. Diplomata a dat asigurări că ţara sa a urmat toate procedurile legale şi internaţionale în acest caz. Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), cu sediul la Haga, „desfăşoară o anchetă independentă cu privire la eşantioanele prelevate la Salisbury, iar raportul ei nu este gata încă”, a declarat înainte de reuniune Karen Pierce. Potrivit unor surse diplomatice, rezultate ar putea să fie comunicate săptămîna viitoare. „Cel mai important acum este ca OIAC să fie lăsată” să tragă concluziile acestui caz, „ţinînd Consiliul de Securitate (al ONU) informat”, a apreciat el.

Facebook este amendată cu zeci de milioane de dolari

Un judecător brazilian a condamnat corporaţia Facebook la plata unei amenzi de 111,7 milioane de reali (circa 33,4 milioane de dolari) pentru lipsa de cooperare cu anchetatorii într-un dosar de corupţie, informează Reuters. În 2016, Facebook a refuzat să acorde procurorilor acces la mesaje WhatsApp între persoane cercetate pentru fraudarea sistemului de asigurări de sănătate din Brazilia. Potrivit Procuraturii, avocaţii Facebook au apreciat că amenda este excesivă şi disproporţionată. 

Alegeri în Ungaria: Fidesz este creditată cu primul loc în alegerile legislative cu un scor de 43%

Alianţa de guvernare Fidesz (conservator) – KDNP (creştin-democrat) este creditată cu primul loc în alegerile legislative de Duminică în Ungaria, cu un scor de 43%, care i-ar aduce între 112 şi 123 de mandate din cele 199 ale viitorului parlament de la Budapesta, conform unei recente prognoze preelectorale realizate de Institutul Nezopont, transmite agenţia MTI, conform agerpres. În prognoza Nezopont, partidul radical naţionalist Jobbik este plasat pe locul al doilea, cu 22% din voturi, urmat de alianţa MSZP (socialist) – Parbeszed, cu 11%, şi de Coaliţia Democratică (DK) şi de LMP, fiecare cu cîte 8%. Mişcarea Momentum, de opoziţie, partidul satiric ‘Cîinele cu două cozi’ şi formaţiunea de opoziţie Egyutt sunt văzute ca întrunind, respectiv, 3%, 2% şi 1% din voturi, toate sub pragul electoral de 5%. Nezopont prognozează, de asemenea, o rată de participare la scrutin de 65% din numărul alegătorilor. Chiar dacă este improbabil ca alianţa Fidesz-KDNP să obţină o majoritate de două treimi, este de aşteptat ca ea să păstreze o majoritate stabilă în viitorul legislativ. Modelul Nezopont prognozează între 36 şi 42 de mandate pentru Jobbik, 19-20 pentru alianţa MSZP-Parbeszed, 11-13 pentru DK şi 6-8 pentru LMP. Trei candidaţi susţinuţi de partide de stînga ar putea obţine la rîndul lor cîte un loc. Este de aşteptat ca şi minoritatea germană să trimită un reprezentant în parlament. Din numărul total de mandate, Fidesz-KDNP ar urma să cîştige între 74 şi 85 prin vot uninominal (între 7 şi 13 în cazul Jobbik), şi 38 în urma votului exprimat pe liste naţionale (29 pentru Jobbik).

Danemarca renunță la taxa obligatorie radio-TV

Danemarca va deveni prima ţară europeană care desfiinţează taxa obligatorie radio-TV destinată finanţării posturilor publice de radio şi de televiziune, după ce Guvernul a obţinut sprijin pentru o propunere care include şi diminuarea cu 20% a bugetului celei mai mari companii daneze radio-TV, DR, informează Reuters. Renunţarea la taxa plătită de fiecare gospodărie reflectă o schimbare în felul în care se realizează consumul de media, în contextul în care platforme de streaming precum Netflix şi HBO cîştigă din ce în ce mai multă popularitate. Guvernul danez de centru-dreapta împreună cu aliatul său, Partidul Popular Danez (naţionalist), susţin că taxa a devenit prea mare şi că posturile publice trebuie să-şi eficientizeze activitatea. Fiecare familie plăteşte în prezent o sumă anuală de 2.527 de coroane daneze (416 dolari americani) pentru finanţarea companiilor publice de radio-TV, care domină producţia de ştiri din Danemarca şi difuzează cele mai urmărite programe.

Taxa va fi eliminată într-un interval de cinci ani începînd cu 1 Ianuarie 2019, iar serviciile publice de radio-televiziune vor fi finanţate din taxe şi impozite, potrivit ministrei Culturii Mette Bock. Cei care se opun tăierii bugetare susţin că acest lucru va duce la diminuarea programelor de divertisment şi a ştirilor de încredere produse de televiziunea naţională, menţionînd importanţa acesteia pentru o cultură daneză diversă şi o societate bine informată. În timp ce toate partidele, inclusiv Alianţa Roşu-Verde, au fost de acord să desfiinţeze taxa radio-TV, partidele din opoziţie s-au opus măsurii reducerii bugetului pentru companiile publice de radio-TV, care include şi reducerea cu 20% a bugetului DR, cea mai importantă companie de acest fel. În Martie, Elveţia a votat pentru menţinerea taxei radio-TV, cei care se opuneau desfiinţării taxei argumentînd că măsura va reduce independenţa companiilor din domeniul audiovizualului şi va periclita serviciile media pentru cele patru regiuni lingvistice ale Elveţiei.

Estonia acordă azil politic unui activist rus al organizaţiei Open Russia, Konstantin Ceadlin

Estonia a acordat azil politic unui activist rus al organizaţiei Open Russia, Konstantin Ceadlin, condamnat în ţara sa pentru o infracţiune de drept comun, dar care se declară persecutat din motive politice, a anunţat el pe pagina sa de Facebook, informează France Presse, potrivit agerpres. „După examinarea şi studierea tuturor elementelor din dosarul meu privind cererea de azil politic, autorităţile estone au considerat cererea justificată pentru a obţine protecţie împotriva persecuţiei pentru opiniile şi convingerile mele”, a scris Konstantin Ceadlin. Întrebate de AFP, autorităţile estone au răspuns că nu comentează niciodată astfel de informaţii. Ceadlin a fost membru al filialei regionale Open Rusia în Başkiria (Republica Başkortostan din cadrul Federaţiei Ruse). Această organizaţie, înfiinţată de fostul oligarh şi opozant în exil Mihail Hodorkovski pentru a întări societatea civilă, a fost declarată „indezirabilă” în 2017 de autorităţi.

Potrivit justiţiei ruse, Konstantin Ceadlin a creat în 2014 un sistem sofisticat de fraudă prin vînzarea de autoturisme de ocazie pentru a deturna aproximativ 3,7 milioane de ruble (52.000 de euro). În Noiembrie 2017, el a fost condamnat în contumacie la 10 ani de închisoare pentru fraudă de către un Tribunal din Ufa, capitala Başkiriei. Ceadlin a respins acuzaţiile asigurînd că este urmărit penal pentru opiniile sale politice. Potrivit Interfax, el a părăsit Rusia în Primăvara trecută şi se afla de atunci într-o tabără de refugiaţi din Estonia. Potrivit ziarului Kommersant, Ceadlin a fost de asemenea o perioadă membru al mişcării pro-Kremlin „Tînara Gardă”, înainte de a o părăsi în 2016.

ONU cere Ungariei să pună capăt discursului motivat de ură împotriva minorităţilor și să protejeze migranții

Comisia ONU pentru drepturile omului i-a cerut Ungariei să pună capăt discursului motivat de ură întîlnit în rîndul politicienilor împotriva minorităţilor, inclusiv romi şi musulmani, şi să retragă o lege care îi permite poliţiei să expulzeze migranţi ilegali fără să le dea o şansă de a cere azil, relatează agenţia Reuters, conform agerpres. Organismul ONU a făcut apel de asemenea la Guvernul ungar să respingă proiectul de lege cunoscut sub denumirea ”Stop-Soros Package”, care l-ar împuternici pe ministrul de Interne să interzică organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) ce susţin migraţia şi care reprezintă ”un risc pentru securitatea naţională”. Proiectul de lege face parte din ofensiva antiimigraţie a premierului Viktor Orban, care a luat în vizor o campanie a lui George Soros, finanţist şi filantrop de origine maghiară, de a impulsiona valorile liberale şi pe cele privind politica graniţelor deschise în Europa.

Comisia şi-a exprimat preocuparea în legătură cu ”prevalarea (în Ungaria) a infracţiunilor şi a discursului motivate de ură, întîlnite în declaraţiile politicienilor, în relatările media şi pe Internet, vizînd minorităţile, îndeosebi romii, musulmanii, migranţii şi refugiaţii, inclusiv în contextul campaniilor sponsorizate de guvern. Comisia şi-a publicat concluziile şi recomandările după ce experţi independenţi ai săi au analizat situaţia din Ungaria privind respectarea drepturilor civile şi politice. Concluziile au fost făcute cunoscute cu trei zile înainte de alegerile generale din Ungaria. Viktor Orban, care doreşte un al treilea mandat consecutiv de prim-ministru, a transmis un puternic mesaj antiimigraţionist.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a apărat politicile ţării sale, spunînd luna trecută Comisiei ONU: ”În primul rînd şi înainte de toate, este o convingere fermă a Guvernului că poporul ungar are dreptul de a trăi în condiţii de securitate, fără teama atrocităţilor teroriste”. În 2015, Ungaria a avut ”o experienţă tristă”, cînd circa 400.000 de migranţi au traversat teritoriul său în drumul lor către Europa de Vest, ”ignorînd toate regulile”, afirma şeful diplomaţiei ungare.

Organismul ONU a denunţat o lege ungară, adoptată în urmă cu un an, care permite mutarea automată a tuturor solicitanţilor de azil în zone de tranzit, cu reţinerea lor pe o durată nedeterminată. Aceasta a fost considerată drept o încălcare a Convenţiei Internaţionale privind Drepturile Civile şi Politice, document ce a fost ratificat de către Budapesta. Oamenii ar trebui să aibă libertate de deplasare în timp ce cererile lor de azil sunt examinate caz cu caz, pentru a vedea dacă ei sunt refugiaţi care au plecat din cauza războiului sau a persecuţiilor, a afirmat Comisia în raportul său.

Televiziunea publică rusă difuzează o înregistrare audio cu Iulia Skripal

Televiziunea publică rusă a difuzat Joi o înregistrare audio prezentată drept o conversaţie telefonică între Iulia Skripal, spitalizată în Marea Britanie după ce a fost otrăvită cu un agent neurotoxic împreună cu tatăl său, Serghei, acum o lună, şi verişoara sa Viktoria, relatează AFP, conform agerpres. Prezentatorii emisiunii afirmă că au obţinut această înregistrare de la Viktoria Skripal, dar admit că nu sunt în măsură să-i confirme autenticitatea. În scurta discuţie purtată în limba rusă şi difuzată în talk-show-ul ’60 de minute’ al canalului Rossia 1, cea care este prezentată ca fiind Iulia Skripal vorbeşte normal şi destul de dezinvolt, afirmînd că ea şi tatăl ei sunt în stadiul de refacere şi că ea va putea ieşi în curînd din spital.

‘Totul merge bine, totul se poate rezolva, toată lumea este în refacere şi în viaţă’, afirmă vocea feminină prezentată ca Iulia, menţionînd că Serghei Skripal ‘se odihneşte acum, doarme’. ‘Sănătatea tuturor este normală, nu e nimic ireversibil. Voi putea în curînd să ies. Totul va fi bine’, adaugă aceeaşi voce. Verişoara Iuliei şi nepoata lui Serghei, Viktoria Skripal, care locuieşte în Rusia, spune că a cerut viză britanică pentru a-şi putea vizita familia la spitalul din Salisbury. ‘Vika, nimeni n-o să-ţi dea viză. Ştii care este situaţia acum. Vom vedea mai tîrziu’, răspunde persoana prezentată ca fiind Iulia. Spitalul unde cei doi Skripal sunt internaţi a anunţat anterior că starea Iuliei ‘se ameliorează rapid’ şi că femeia ‘nu se mai află în stare critică’. În schimbă, Serghei Skripal este în stare ‘stabilă’.

Atac armat în Universitatea Osmangazi din Turcia

Patru persoane au fost ucise Joi în Universitatea Osmangazi, din provincia turcă Eskisehir, după ce un cercetător universitar a deschis focul asupra unor colegi din această instituţie de învăţămînt, informează agenţia Anadolu, citată de Reuters. Atacatorul a împuşcat mortal un prodecan, un secretar al unei facultăţi, un lector şi un alt angajat. El a fost ulterior arestat de Poliţie.

Consiliul Europei a trimis României recomandările privind protejarea limbilor minorităţilor

Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a publicat, Joi, recomandările sale pentru România în ce priveşte aplicarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, precum şi un raport la nivel de experţi care evaluează nivelul de conformitate al României cu angajamentele asumate în materie, se arată într-un comunicat transmis de organizaţia de la Strasbourg. Potrivit comunicatului, Comitetul de Miniştri consideră că autorităţile române ar trebui, cu prioritate, să reconsidere pragurile pentru folosirea oficială a limbilor minorităţilor în administraţie. În prezent, limbile minorităţilor pot fi folosite în relaţiile cu administraţia doar acolo unde populaţia aparţinînd minorităţii ce trăieşte într-o anumită unitate administrativă reprezintă mai mult de 20% din totalul populaţiei. Acest prag este de o treime în ce priveşte numărul de consilieri locali pentru ca folosirea limbilor minorităţilor să fie permisă în adunările locale.

De asemenea, Comitetul recomandă autorităţilor române, tot cu prioritate, să asigure pregătirea unui număr suficient de profesori pentru a pune în aplicare angajamentele în materie de educaţie în limbile bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, romani, rusă, sîrbă, slovacă, turcă şi ucraineană, să elaboreze modele educaţionale comprehensive pentru predarea în şi a limbilor tătară şi turcă, în cooperare cu reprezentanţi ai vorbitorilor acestora, dar şi să continue să dezvolte o ofertă cuprinzătoare de predare în şi a limbii romani, ţinînd cont de necesităţile şi dorinţele vorbitorilor acesteia.

În raportul lor, experţii în limbi minoritare arată că autorităţile române au înaintat cel de-al doilea lor raport periodic după mai mult de cinci ani de la primul raport al comitetului, publicat în 2012. Experţii regretă că întîrzierea şi lipsa unor informaţii actualizate au împiedicat evaluarea situaţiei la zi a limbilor minorităţilor în România. Raportul experţilor subliniază că legile specifice şi Constituţia României oferă un cadru general pentru protejarea împotriva discriminării a persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale. Potrivit raportului, România are o lungă tradiţie în promovarea limbilor minorităţilor, drept exemple de bune practici fiind citate predarea în cîteva limbi ale minorităţilor, oferta largă de posturi private de radio şi televiziune în maghiară, oportunităţile educaţionale pentru vorbitorii de limbă romani la nivel secundar şi universitar, precum şi implicarea minorităţilor naţionale în procesul decizional politic.

Raportul recunoaşte totodată că, în general, sistemul de învăţămînt din România garantează un grad înalt de sprijin pentru multe limbi minoritare. România a adoptat în 2011 o lege a educaţiei care stabileşte un număr minim de elevi pentru învăţămîntul în limbile minoritare la diferite niveluri. Cu toate acestea, Comitetul de Experţi regretă faptul că nu a primit nici o informaţie cu privire la aplicarea practică a acestei legi, astfel încît să îi poată evalua implementarea. În fine, raportul salută faptul că pentru cele mai multe dintre limbile minoritare este disponibilă o ofertă cuprinzătoare de activităţi culturale, chemînd însă la o serie de îmbunătăţiri în ce priveşte folosirea limbilor minoritare în justiţie şi în viaţa economică, mai arată comunicatul Consiliului Europei.

Fostul președinte al Cehiei, Vaclav Klaus: Criza migranților este comparabilă cu invaziile barbare

Fostul președinte al Cehiei, Vaclav Klaus, afirmă, în cartea lansată recent, că actuala criză a migranților este comparabilă cu invazia barbară a lumii antice, care a provocat o regresie pe scară largă în dezvoltarea Europei și de pe urma căreia europenii și-au revenit abia după cîteva secole, scrie Voice of Europe. Klaus, Președintele Republicii Cehe în perioada 2003- 2013, scrie că „Europa a fost slăbită de o utopie de stînga care promovează ideea migrației în masă și încearcă să transforme europenii în clienți dependenți”.

În cartea sa intitulată „Europa All Inclusive”, Klaus profețește că actuala criză a migranților este departe de a se sfîrși. Această criză este un „fenomen subestimat”. Elitele actuale ale Europei apără, „în ultimă instanță, ideile sinucigașe ale multiculturalismului”, care „promovează ideea că migrația este un drept al omului și că dreptul de a migra duce la drepturi suplimentare, inclusiv la ajutoare sociale pentru migranți”, scrie fostul Președinte ceh. Cunoscut drept un eurosceptic, Klaus propunea într-o carte apărută în 2013 ca Cehia să iasă din Uniunea Europeană, calificînd proiectul unificării continentului drept un "imens eșec", în timp ce UE era considerată de el o entitate antidemocratică și un proiect antidemocratic.