REALITATEA INTERNATIONALA PE SCURT (30 Iunie 2022)

Statele NATO au aprobat noul concept strategic: Rusia, considerată o ameninţare şi China o provocare pentru interesele Alianţei

Rusia reprezintă pentru NATO ”cea mai semnificativă şi directă ameninţare”, în timp ce ”politicile coercitive” ale Chinei reprezintă provocări pentru ”interesele de securitate şi valorile” Alianţei, notează NATO în noul său concept strategic adoptat Miercuri de liderii statelor membre ale acestei alianţe, la summitul lor de la Madrid, potrivit agenţiilor DPA şi AFP, potrivit agerpres. Conform acestui nou concept strategic, valabil pentru următorii zece ani, NATO nu mai vede Rusia ca pe un partener strategic, dar Alianţa ”nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare” pentru Rusia.

Acest document, care nu a mai fost revizuit din 2010, include acum, în premieră, şi referiri la China, menţionînd despre această ţară că foloseşte ”o gamă largă de activităţi politice, economice şi militare” pentru a-şi proiecta puterea. ”Ambiţiile declarate ale Chinei şi politicile sale coercitive reprezintă provocări pentru interesele noastre, securitatea noastră şi valorile noastre”, scrie NATO în acelaşi document în care critică şi ”parteneriatul strategic” între Beijing şi Moscova împotriva ”ordinii internaţionale”. Liderii statelor NATO au mai aprobat la summit consolidarea prezenţei militare pe flancul estic, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, şi suplimentarea efectivelor Forţei de Răspuns a NATO de la 40.000 la 300.000 de militari. Odată cu conceptul strategic, liderii prezenţi au aprobat şi documentul denumit ”Declaraţia de la Madrid”. Ei au promis Ucrainei sprijin politic şi militar pe termen lung, inclusiv arme, muniţii şi instrucţie pentru Armata ucraineană.

China acuză ţările G7 că seamănă dezbinare după criticile la adresa Beijingului

China a acuzat, Miercuri, ţările G7 că ”seamănă dezbinare” după ce marile puteri industriale au condamnat presupusa lipsă de transparenţă a Beijingului în practicile sale comerciale, relatează AFP, potrivit agerpres.

Reuniţi în Germania, liderii G7 (SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Japonia, Canada) au utilizat, Marţi, un limbaj deosebit de ferm faţă de China, în declaraţia lor finală la sfîrşitul unui summit de trei zile. După o tergiversare îndelungată în exprimarea poziţiei faţă de gigantul asiatic, G7 şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la drepturile omului în China. Grupul a denunţat, de asemenea, practicile comerciale ”netransparente şi distorsionarea pieţei” de către Beijing.

”Într-un moment în care comunitatea internaţională se luptă cu pandemia şi depune eforturi să-şi relanseze economia, G7 nu doar că nu se angajează în favoarea unităţii şi cooperării, ci dimpotrivă încearcă să semene dezbinare şi să creeze antagonisme, fără nici un simţ al responsabilităţii sau principiu moral”, a declarat presei un purtător de cuvînt al diplomaţiei chineze, Zhao Lijian.

Washingtonul critică de mult timp practicile comerciale ale Beijingului, acuzat că favorizează întreprinderile chineze în detrimentul firmelor străine.

NATO a invitat Suedia şi Finlanda să devină membre ale alianţei militare 

NATO a invitat Suedia şi Finlanda să devină membre ale alianţei militare, potrivit unei declaraţii făcute publice Miercuri, la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, relatează Reuters şi AFP, potrivit agerpres. „Aderarea Finlandei şi Suediei va face ca aliaţii să fie mai în siguranţă, NATO mai puternic şi zona euro-atlantică mai sigură”, se subliniază în declaraţie, care menţionează că Alianţa a convenit şi asupra unui nou concept strategic.

Rusia nu vede cu ochi buni integrarea Finlandei şi Suediei în NATO: Un factor extrem de destabilizator

Rusia nu vede cu ochi buni integrarea Finlandei şi Suediei în NATO, deoarece consideră că extinderea Alianţei Nord-Atlantice reprezintă un factor ”extrem de destabilizator”, a declarat, Miercuri, ministrul de Externe adjunct de la Moscova, Serghei Riabkov, informează EFE, potrivit agerpres.   

”Poziţia noastră este cunoscută, nu se schimbă, considerăm extinderea alianţei atlantice drept un factor extrem de destabilizator la nivel internaţional”, iar Moscova are o atitudine ”negativă” faţă de intrarea Suediei şi Finlandei în organizaţie, a declarat Riabkov pentru presa rusă, preluată de agenţia oficială TASS. ”Summitul de la Madrid consolidează cursul unei îndiguiri agresive a Rusiei de către blocul atlantic”, a susţinut Riabkov.

Turcia va cere Finlandei şi Suediei extrădarea a 33 de persoane

Turcia va cere Finlandei şi Suediei extrădarea a 33 de persoane ce aparţin mişcărilor PKK şi FETO, pe care Ankara le consideră teroriste, a anunţat, Miercuri, ministrul Justiţiei, Bekir Bozdag, la o zi după semnarea unui memorandum între cele trei state prin care se deschide accesul acestor două ţări nordice la NATO, informează AFP, potrivit agerpres. ”În cadrul noului acord, vom cere Finlandei extrădarea a şase membri ai PKK şi a şase membri ai FETO, şi Suediei să extrădeze zece membri ai FETO şi 11 ai PKK”, a declarat ministrul, potrivit media locale.

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este plasat pe lista organizaţiilor teroriste de către Ankara şi aliaţii săi occidentali. FETO este acronimul mişcării fondate de predicatorul Fethullah Gülen, instalat în SUA şi considerat de Preşedintele Recep Tayyip Erdogan ca instigatorul tentativei de puci din Iulie 2016.

Marţi, la Madrid, înaintea summitului NATO, Erdogan a avut o discuţie de mai multe ore cu omologul său finlandez Sauli Niinisto şi cu premierul suedez Magdalena Andersson. Turcia bloca aderarea celor două ţări nordice la NATO, acuzîndu-le că adăpostesc militanţi ai PKK şi FETO. La finalul discuţiilor, la care a asistat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost prezentat memorandumul ce deschide calea pentru un viitor acord oficial de extindere a Alianţei în faţa ameninţărilor Rusiei. ”Turcia a obţinut ceea ce dorea, şi anume deplina cooperare a Suediei şi Finlandei în lupta contra terorismului”, a anunţat cu satisfacţie Preşedinţia turcă într-un comunicat.

Riabkov: Moscova nu este intimidată de consolidarea prezenţei militare americane în Europa

Rusia a anunţat, Miercuri, că nu este „intimidată” de anunţul Preşedintelui SUA, Joe Biden, privind o consolidare viitoare a prezenţei militare americane în Europa pe fondul puternicelor tensiuni cu Moscova, relatează AFP, potrivit agerpres. „Cei care propun astfel de decizii au iluzia că Rusia va putea fi intimidată într-un mod implicit: nu vor reuşi acest lucru”, a spus ministrul rus adjunct al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov. „Nu va avea nici un rezultat, nu rezultatele pe care ei contează în urma acestor eforturi”, a adăugat el.

Miercuri, Biden a anunţat că SUA „îşi vor consolida poziţia lor militară în Europa” pentru ca NATO să poată „răspunde ameninţărilor venind din toate direcţiile şi toate domeniile”.

Prezenţa americană în oameni şi în capacităţi va fi consolidată în Spania, în Polonia, în România, în ţările baltice, în Regatul Unit, în Germania şi în Italia, a spus el, fără a furniza cifre. „Securitatea ţărilor unde contingentele americane suplimentare vor fi desfăşurate nu va fi întărită”, a declarat Riabkov. „Ceea ce se întîmplă în prezent va duce fără îndoială la măsuri din partea noastră drept răspuns”, a adăugat el, fără a furniza alte amănunte.

Stoltenberg: Ucraina poate conta pe susţinerea NATO atît timp cît va fi necesar

Ucraina poate conta pe susţinerea NATO „atît timp cît va fi necesar”, a declarat, Miercuri, la Madrid, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, ai cărei lideri au denunţat „cruzimea revoltătoare” a Moscovei, relatează AFP, potrivit agerpres. „Ucraina poate conta pe noi atît timp cît va fi necesar”, a declarat Jens Stoltenberg în cadrul unui summit al organizaţiei de la Madrid, în contextul în care invazia rusă a intrat în a cincea lună.

Într-o declaraţie comună, liderii Alianţei Nord-Atlantice se angajează „să întărească şi mai mult susţinerea lor politică şi practică” pentru Ucraina. Ei susţin că s-au pus de acord cu Kievul asupra unui nou plan de ajutor, care urmează în special „să accelereze livrarea de echipamente militare neletale” şi să amelioreze apărarea ucraineană împotriva atacurilor cibernetice.„Cruzimea revoltătoare a Rusiei provoacă imense suferinţe umane şi deplasări masive, afectînd într-un mod disproporţionat femeile şi copiii. Rusia poartă întreaga responsabilitate a acestei catastrofe umanitare”, menţionează liderii NATO în document.

Viktor Orban: Ungaria nu va susţine nici o propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina

Premierul Ungariei, ultranaţionalistul Viktor Orban, a declarat, Miercuri, că ţara sa nu va susţine nici o propunere care să implice NATO în războiul din Ucraina, deoarece consideră că este vorba despre un conflict exclusiv între Rusia şi Ucraina, transmite agenţia MTI, potrivit agerpres

”Nu vom susţine nici o propunere care ar putea atrage NATO sau Ungaria în acest conflict, pentru că este un război ruso-ucrainean, iar NATO este o alianţă defensivă”, a spus Orban, potrivit şefului său de presă, Bertalan Hevesi. Agenţia EFE aminteşte că Orban a sosit Marţi seară la Madrid pentru a participa la summitul NATO, unde a susţinut eforturile pentru restabilirea păcii în Ucraina, potrivit lui Hevesi. ”În locul unei escaladări a războiului, Ungaria sprijină eforturile în favoarea păcii”, a declarat, Marţi seară, şeful Guvernului de la Budapesta, după cina oferită de Regii Spaniei şefilor de stat şi de guvern care participă la reuniune. Hevesi a semnalat că soluţionarea conflictului presupune restabilirea rapidă a unui acord de încetare a focului şi începerea unor negocieri de pace.

Cererile de azil în UE au crescut cu o treime anul trecut, pe fondul războaielor şi conflictelor din lume

Numărul de persoane care au solicitat azil în Uniunea Europeană a cunoscut un salt semnificativ anul trecut, pe fondul războaielor şi conflictelor din lume, relatează DPA, potrivit agerpres. Statele membre au primit aproximativ 648.000 de cereri în 2021, echivalent cu o treime mai mult decît în anul precedent, a anunţat Agenţia Uniunii Europene pentru Azil (EUAA). Cele mai mari grupuri de solicitanţi au fost din Siria, cu 117.000 de cereri, şi Afganistan, 102.000, aceştia din urmă fugind din ţară după ce talibanii au preluat din nou pe puterea în August anul trecut. Minorii neînsoţiţi au reprezentat aproximativ 23.600 de solicitanţi, potrivit agenţiei, cu două treimi mai mult decît în 2020.

Din total, aproximativ 70% dintre solicitanţi erau bărbaţi şi jumătate din toţi solicitanţii aveau vîrste cuprinse între 18 şi 35 de ani. Autorităţile din statele membre au luat aproximativ 535.000 de decizii în primă instanţă şi au acceptat aproximativ una din trei dintre aceste cereri. Ele au acordat statutul de refugiat pentru 118.000 de persoane şi 64.000 de solicitanţi au primit statut de protecţie subsidiară. Germania a primit cele mai multe cereri de azil în 2021, 191.000, urmată de Franţa, Spania şi Italia. În acest an, situaţia din Europa este în mare măsură marcată de fluxul de refugiaţi în urma războiului Rusiei în Ucraina, intrat acum în a cincea lună. Autorităţile UE au acordat pînă acum protecţie temporară pentru mai mult de 3,4 milioane de refugiaţi ucraineni, conform cifrelor recente EUAA.

Siria devine a doua ţară, după Rusia, care recunoaşte oficial independenţa Republicilor Populare Lugansk şi Doneţk

Siria a decis să recunoască oficial ”independenţa şi suveranitatea Republicilor Populare Lugansk şi Doneţk”, relatează agenţia de presă de stat siriene SANA, citată de CNN. Astfel, Siria devine a doua ţară, în afară de Rusia, care recunoaşte independenţa regiunilor ucrainene separatiste, scrie news.ro

”Într-o expresie a voinţei comune şi a dorinţei de a stabili relaţii în toate sectoarele, Republica Arabă Siriană a decis să recunoască independenţa şi suveranitatea atît a Republicii Populare Lugansk, cît şi a Republicii Populare Doneţk”, a declarată sursă oficială din Ministerul sirian de Externe, potrivit SANA. Se va stabili o comunicare cu ambele ţări pentru a conveni asupra unui cadru de consolidare a relaţiilor dintre ţările noastre, inclusiv iniţierea relaţiilor diplomatice pe baza regulilor (diplomatice) stabilite”, a adăugat sursa din Ministerul de Externe, potrivit SANA.