Protest insolit - o femeie palestiniană care a născut tripleţi şi-a numit copiii Ierusalim, Capitala şi Palestina

O femeie palestiniană din Fîşia Gaza a născut tripleţi într-o perioadă în care compatrioţii ei au ieşit pe străzi şi au aruncat cu pietre după decizia americană de a recunoaşte Ierusalimul drept Capitală a statului Israel. Femeia şi soţul ei au decis să protesteze însă în felul lor, numindu-şi copiii Ierusalim, Capitala şi Palestina, informează AFP. "Graţie lui Dumnezeu, am născut tripleţi şi cu toţii am putut să reacţionăm faţă de decizia lui Trump", a declarat, Vineri, pentru AFP mama copiilor, Islam al-Sukili, în vîrstă de 25 de ani, care locuieşte în Khan Yunis.
Ierusalim şi Palestina, doi băieţi, şi Capitala, o fetiţă, s-au născut în urmă cu două luni, la două săptămîni după ce preşedintele Donald Trump a anunţat pe 6 Decembrie că Statele Unite vor recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului.
"Decizia lui Trump nu are nici o valoare, Ierusalimul este Capitala noastră eternă", a declarat tatăl tripleţilor palestinieni, Nidal Sukili, în vîrstă de 30 de ani.
Vizitatorilor care vin să îi vadă, soţii Sukili le arată pe cei trei bebeluşi, alături de certificatele lor de naştere. Însă dincolo de aspiraţiile naţionale, tinerii părinţi au preocupări cît se poate de telurice, deoarece trăiesc într-un teritoriu grav afectat de războaie, sărăcie şi blocada israeliano-egipteană. "Problemele noastre sunt scutecele şi laptele", se plînge tînăra mamă, al cărei soţ nu are un loc de muncă. (AGERPRES)

Armata israeliană a lansat un raid aerian în Sudul Fîşiei Gaza după lansarea unei rachete din enclava palestiniană

Forţele aeriene israeliene au efectuat un raid, Sîmbătă, asupra Sudului Fîşiei Gaza, după lansarea unei rachete din enclava palestiniană spre Sudul Israelului, în timpul nopţii, fără să facă victime, a anunţat armata, informează AFP. „Ca răspuns la tirul cu proiectil asupra Sudului Israelului (…), avioanele au lovit un sit compus din două structuri militare”, a declarat armata israeliană într-un comunicat. Tirul cu rachetă şi raidul israelian nu au făcut victime, conform agerpres. Acesta este al doilea schimb de focuri în 24 de ore, după ce armata israeliană a vizat o poziţie a Hamas în Gaza, Vineri dimineaţă devreme, ca răspuns la un tir cu rachetă cu o zi înainte provenind din enclava palestiniană. Combatanţi palestinieni în Fîşia Gaza au tras cel puţin 20 de rachete şi obuze de mortieră de la anunţul deciziei preşedintelui american Donald Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept Capitala Israelului, la 6 Decembrie. Aceste atacuri sunt adesea efectuate de grupuri islamiste marginale, dar Israelul face responsabilă Hamas, la putere în Fîşia Gaza, pentru toate tirurile ce provin din acest teritoriu şi îi loveşte poziţiile ca represalii. Israelul şi Hamas respectă o fragilă încetare a focului de la sfîrşitul războiului din Vara anului 2014, al treilea în Fîşia Gaza după ce mişcarea islamistă a preluat puterea acolo în 2007.

Statele Unite doresc dotarea cu noi arme nucleare cu putere scăzută

Statele Unite doresc să se doteze cu arme nucleare cu putere scăzută ca răspuns în principal la reînarmarea Rusiei, potrivit noii „poziţii nucleare”, publicată, Vineri, de Pentagon, scrie AFP. Noile arme, care stîrnesc temerile experţilor în ce priveşte relansarea proliferării şi riscul mai ridicat de conflict nuclear, reprezintă un „răspuns la expansiunea capacităţilor nucleare ale Rusiei”, a declarat presei Greg Weaver, responsabil cu capacităţile strategice în statul-major american. Apreciind că situaţia mondială este în prezent mai complexă decît în 2010, data publicării ultimei sale examinări a dispozitivului nuclear, Pentagonul citează în acest document, a cărui versiune preliminară s-a scurs luna trecută în presă, ameninţările din partea Chinei, Coreii de Nord şi Iranului. Ce nelinişteşte însă Washingtonul este mai ales „revenirea hotărîtă a Moscovei la concurenţa între marile puteri”, după cum a subliniat secretarul american al Apărării, Jim Mattis, în prefaţa la acest document de 75 de pagini. Potrivit Washingtonului, Rusia este pe punctul de a-şi moderniza un arsenal de 2.000 de arme nucleare tactice. Pentagonul a constatat o „disparitate” între capacităţile ruse şi cele ale SUA şi NATO, a explicat Greg Weaver. Moscova se teme că va fi dominată rapid în cazul unui conflict cu occidentalii. Pentru a compensa, ruşii au adoptat o doctrină „escaladare-dezescaladare” care constă în face uz primul de arma nucleară, mai scrie AFP.

Donald Trump a avut o întîlnire simbolică cu opt transfugi Nord-coreeni în Biroul Oval

Preşedintele american Donald Trump a primit, Vineri, opt transfugi Nord-coreeni în Biroul Oval, o întîlnire simbolică într-o perioadă de tensiuni intense între Statele Unite şi regimul de la Phenian, relatează AFP. Unul dintre cei opt transfugi, Ji Seong-ho, care a fugit din Coreea de Nord în 2006, s-a numărat printre invitaţii de onoare ai lui Donald Trump la discursul său privind Starea Uniunii rostit în Congres pe 30 Ianuarie, conform agerpres. Referindu-se la poveşti individuale ‘incredibile şi adevărate surse de inspiraţie’, Trump a ascultat pe rînd mărturisirile bărbaţilor şi femeilor Nord-coreeni pe care i-a primit în Biroul Oval. Menţionînd o conversaţie telefonică cu omologul său Sud-coreean, Moon Jae-In, Trump şi-a reafirmat convingerea că discuţiile reluate între Phenian şi Seul privind Jocurile Olimpice de Iarnă de la Pyeongchang, în Coreea de Sud, reprezintă ‘un lucru bun’, rămînînd însă prudent în legătură cu rezultatul acestora.

Kosovo speră la un ”acord istoric” cu Serbia

Preşedintele kosovar Hashim Thaçi speră la un ”acord istoric” cu Serbia în 2018, an care marchează un deceniu de la proclamarea independenţei în continuare nerecunoscute de Belgrad, relatează AFP. ”Eu cred cu adevărat că dialogul este singura cale posibilă, astfel încît Kosovo şi Serbia să înainteze către viitor”, a declarat Hashim Thaçi într-un interviu acordat săptămîna aceasta AFP la Priştina, conform news.ro . Kosovo îşi sărbătoreşte independenţa pe 17 Februarie. Susţinut de Statele Unite şi cea mai mare parte a ţărilor Uniunii Europene (UE), el este recunoscut ca stat suveran de peste 110 ţări.

Proclamarea independenţei a avut loc la un deceniu după războiul din perioada 1998-1999, soldat cu 13.000 de morţi, între forţele armate sîrbe şi gherila separatistă kosovară albaneză UCK, căreia Hashim Thaçi i-a fost lider politic. Acest ultim conflict din fosta Iugoslavie s-a încheiat după ce forţele NATO au bombardat Serbia lui Slobodan Miloşevici. Kosovo a fost plasat atunci sub protecţie occidentală. Însă Belgradul respinge în continuare independenţa fostei sale provincii albaneze, iar cu susţinerea Rusiei reuşeşte să-i blocheze aderarea la ONU. Angajat în 2011 sub egida UE, dialogul între Priştina şi Belgrad se află în punct mort de aproape doi ani. Între principalele puncte de blocaj se află statutul municipalităţilor în care trăieşte minoritatea sîrbă. Kosovo, o ţară tînără şi săracă, se confruntă cu un şomaj important – de aproximativ 30% – care îi împinge pe mulţi kosovari la exod.

Turcia a ordonat eliberarea a trei medici arestaţi în legătură cu criticile la adresa ofensivei Ankarei în Nordul Siriei

Un tribunal turc a ordonat, Vineri, eliberarea din închisoare a trei medici care fuseseră arestaţi în legătură cu criticile la adresa operaţiunii militare a Ankarei în Nordul Siriei, însă a decis plasarea lor sub control judiciar, a declarat un avocat, relatează DPA. Cu toate acestea, alţi opt membri executivi ai Asociaţiei Medicale Turce (TTB) vor rămîne după gratii. ‘Ne aşteptăm să fie şi ei eliberaţi, cel mai tîrziu Luni’, a declarat avocatul Mustafa Guler, conform agerpres. Asociaţia Medicală Turcă, din care fac parte majoritatea medicilor turci, a denunţat într-un comunicat operaţiunea transfrontalieră din provincia siriană Afrin săptămîna trecută, afirmînd că ‘războiul este o ameninţare la adresa sănătăţii publice’. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Duminică această asociaţie de trădare şi peste 300 de persoane au fost reţinute de atunci din cauza unor postări pe reţele sociale care criticau ofensiva din Siria.

ONU: Coreea de Nord a obţinut aproape 200 milioane dolari din exporturi interzise prin sancţiuni

Regimul de la Phenian continuă să eludeze sancţiunile internaţionale şi a realizat anul trecut venituri de aproape 200 de milioane de dolari din exportul ilegal al unor produse către ţări precum China, Malaysia, Coreea de Sud, Rusia, Siria, Myanmar ori Vietnam, se arată într-un raport ONU.

Coreea de Nord "a continuat să exporte aproape toate produsele interzise de rezoluţii, realizînd venituri de aproape 200 de milioane de dolari între Ianuarie şi Septembrie 2017", se afirmă într-un raport al experţilor ONU, potrivit site-ului postului France 24. Phenianul a livrat cărbune către clienţi din China, Malaysia, Coreea de Sud, Rusia şi Vietnam folosind "o combinaţie de tehnici multiple de evaziune, rute şi tactici înşelătoare", explică experţii ONU. Aceştia au constatat că regimul Nord-coreean "încalcă deja cele mai recente rezoluţii prin exploatarea lanţurilor globale de aprovizionare cu petrol, complicitatea unor cetăţeni străini, înregistrarea de companii off shore şi a sistemului bancar internaţional".

Experţii au descoperit peste 40 de livrări, între 2012 şi 2017, din Coreea de Nord către companii despre care se crede că sunt controlate de Consiliul de Cercetare Studii Ştiinţifice din Siria, un institut care joacă un rol major în dezvoltarea programului de arme chimice al Damascului.

Un stat membru ONU, al cărui nume nu a fost precizat, a informat experţii organizaţiei că "tehnicieni (Nord-coreeni) continuă să activeze la bazele de arme chimice şi rachete de la Barzei, Adra şi Hama" din Siria. De asemenea, tot un stat membru ONU, al cărui nume nu a fost precizat, a notificat experţii că Myanmarul a primit "rachete balistice de la Coreea de Nord, pe lîngă o varietate de arme convenţionale, inclusiv lansatoare multiple de rachete şi rachete sol-aer". Coreea de Nord este vizată de sancţiuni ONU încă din anul 2006, din cauza testelor nucleare şi balistice. Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a înăsprit anul trecut sancţiunile împotriva Coreei de Nord, după ce Phenianul a intensificat ritmul testelor nucleare şi balistice în 2017.