Ungaria şi Polonia vor să verifice respectarea statului de drept în UE: „Scopul este să nu fim luaţi de proşti”

Ungaria şi Polonia înfiinţează un institut comun pentru evaluarea respectării statului de drept în țările UE, ca răspuns la acuzaţiile Uniunii Europene de încălcare a statului de drept în cele două state, a anunţat Luni ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, relatează Reuters, potrivit Agerpres. La nivelul Comisiei Europene se discută condiționarea alocării de fonduri europene de respectarea statului de drept.

Peter Szijjarto a declarat, în urma întîlnirii cu omologul său polonez Zbigniew Rau, că raportul UE privind statul de drept, care va fi discutat în curînd la Bruxelles, se anticipează să fie mai degrabă o declaraţie politică, decît o evaluare bine întemeiată. „Scopul institutului comparativ va fi să nu fim luaţi de proşti”, a spus Szijjarto, adăugînd că există „destui politicieni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”. Institutul va examina cum a fost respectat statul de drept în UE, pentru a evita aplicarea unor „standardele duble” Poloniei şi Ungariei, a spus el.

Guvernul Partidului Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, la fel ca şi Executivul aliatului său ungar Viktor Orban, este angrenat de mai mulţi ani într-o luptă cu UE din cauza acuzaţiilor de diminuare a standardelor democratice. Deşi ambele state foste comuniste beneficiază de alocări generoase din fondurile UE, conducătorii lor sunt sub presiune pentru că au plasat Tribunalele şi judecătorii, media şi mediul academic, ONG-urile şi grupurile care militează pentru drepturile omului sub control guvernamental direct.

La un summit UE din luna Iulie, blocul comunitar s-a pus de acord ca viitorul buget multianual pentru perioada 2021-2027, în valoarea de 1.000 de miliarde de euro, şi accesul la fondul de relansare pentru pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, ar trebui să includă condiţii de respectare a statului de drept.

Adevăratul bilanț al morților de coronavirus din Mexic, țară cu o numărătoare neobișnuită, va fi cunoscut peste cîțiva ani

Cifrele reale ale bilanțului epidemiei de coronavirus din Mexic ar putea să fie aflate abia peste cîțiva ani, a anunțat un oficial din domeniul sănătății, scrie BBC. "Cînd vor fi gata statisticile finale privind morții de COVID-19? Cel mai probabil la cîțiva ani după primul an de pandemie", a declarat epidemiologul și subsecretarul de stat în ministerul Sănătății Hugo López-Gatell.

Mexic a raportat, pînă în prezent, 730.000 de cazuri de COVID-19 și un bilanț de 76.430 de morți, potrivit datelor colectate de Universitatea Johns Hopkins. Astfel, Mexicul are al patrulea cel mai mare număr de victime provocate de COVID la nivel mondial, după SUA (209.454 morți), Brazilia (141.776 morți) și India (95.600 morți).

Cu toate acestea, Mexic numără doar persoanele care au murit după ce au fost testate și depistate pozitiv cu noul coronavirus, iar numărul testelor efectuate la nivel național rămîne redus. Pînă pe 28 Septembrie 2020, Mexicul a efectuat aproximativ 1,67 milioane de teste de coronavirus la nivel național, arată datele de pe Statista.com. La începutul lunii, organizația Amnesty International a anunțat că în Mexic au murit mai mulți angajați din domeniul sănătății decît în orice altă țară din lume.

Unul dintre cele mai scumpe orașe din lume a votat pentru un salariu minim garantat

Locuitorii oraşului Geneva din Elveţia au votat în favoarea unui salariu minim de 23 de franci elveţieni (21 de euro) pe oră pentru toţi cei care lucrează în acest oraş, care este unul dintre cele mai scumpe din lume, informează France Presse.

Salariul minim garantat – care, prin urmare, va fi de 4.086 franci elveţieni pe lună pentru 41 de ore de muncă săptămînal – rămîne o raritate în Elveţia. Geneva este abia al treilea canton – din 26 – care îl adoptă, după Jura şi Neuchîtel. În 2014, alegătorii au votat împotriva introducerii unui salariu minim pentru întreaga confederaţie. La Geneva, abia la a treia participare la urne susţinătorii acestei măsuri sociale au reuşit să convingă în cele din urmă 58% din electorat, potrivit rezultatelor finale publicate Duminică. Partidele de stînga şi sindicatele au prezentat măsura ca pe un mijloc de combatere a sărăciei şi precarităţii, scrie Agerpres.

Pandemia de COVID-19 loveşte puternic acest oraş puternic dependent de turism, călătorii de afaceri şi de un du-te-vino continuu a mii de diplomaţi, experţi şi alţi oficiali înalţi care vizitează numeroasele agenţii ONU care au sediul aici.

Sărăcia este tot mai vizibilă la Geneva, unde nu este ceva neobişnuit să vezi cozi lungi în aşteptarea distribuirii de alimente sau alte produse de primă necesitate.

UE consideră inacceptabile ingerinţele externe în conflictul din Nagorno-Karabah

Escaladarea luptelor în Nagorno-Karabah este foarte preocupantă, iar orice ingerinţă este inacceptabilă, a declarat, Luni, purtătorul de cuvînt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite AFP, potrivit agerpres. ”Nici o ingerinţă nu este acceptabilă în acest conflict, iar escaladarea este foarte preocupantă, pentru că poate avea consecinţe grave pentru stabilitatea regiunii”, a afirmat Peter Stano, într-un briefing de presă la Bruxelles. ”Înaltul Reprezentant Josep Borrell a discutat, prin telefon, cu miniştrii de Externe armean şi azer şi doreşte să contacteze fiecare actor în măsură să contribuie la încetarea confruntărilor”, a adăugat el.

Turcia, care întreţine relaţii complexe şi tensionate cu UE, şi-a afirmat sprijinul total faţă de Azerbaidjan. Armenia şi separatiştii au acuzat Ankara de ingerinţă politică şi militară în conflict.

”Turcia luptă împotriva Nagorno-Karabah, nu doar Azerbaidjanul. Există elicoptere turce, (avioane de luptă) F-16 şi trupe şi mercenari din diferite ţări”, a declarat preşedintele acestei republici autoproclamate, Araik Harutiunian, Duminică seara.

Purtătorul de cuvînt al lui Borrell a spus că a luat cunoştinţă de acuzaţiile privind implicarea unor miliţii siriene apropiate Turciei şi a altor forţe în Nagorno-Karabah, menţionînd însă că ”noi nu am văzut fapte care să justifice sau să susţină aceste afirmaţii”.

Tensiunile dintre UE şi Turcia vor fi unul din subiectele ce vor fi discutate la summitul UE de Joi şi Vineri de la Bruxelles. ”Liderii europeni vor decide modul în care se va continua cu Turcia”, a precizat Peter Stano.

UE a sancţionat Turcia pentru forajele ilegale în apele Ciprului şi pentru încălcări ale embargoului ONU asupra livrărilor de arme către Libia. Europenii au cerut Turciei să-şi retragă nava trimisă în zona maritimă a Ciprului şi ar putea, în caz contrar, să decidă noi sancţiuni economice împotriva Ankarei.

Armenia cere la CEDO măsuri împotriva Azerbaidjanului

Armenia a sesizat, Luni, în regim de urgenţă, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru a cere măsuri provizorii faţă de Azerbaidjan, în timp ce luptele continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, relatează AFP. ”Curtea a primit în această dimineaţă din partea Armeniei o cerere de măsuri provizorii. Ea este în curs de examinare”, a declarat o purtătoare de cuvînt a CEDO, fără să ofere mai multe detalii despre măsurile solicitate. CEDO, ramura juridică a Consiliului Europei, cu sediul la Strasbourg, a fost sesizată în baza Articolului 39 al regulamentului său, care îi permite să ia măsuri de urgenţă în cazul unui risc iminent de prejudicii ireparabile.

Armenia şi Azerbaidjanul sunt, din 2001, membre ale Consiliului Europei, o organizaţie paneuropeană de apărare a drepturilor omului şi statului de drept.

Europa şi SUA trebuie să facă front comun în fața Chinei

Europa şi SUA trebuie să facă front comun în noul război rece cu China, indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale americane din Noiembrie, consideră coordonatorul german pentru relaţiile cu SUA şi Canada, Peter Beyer , într-un interviu publicat Luni de AFP.

Cu aproape cinci săptămîni înaintea scrutinului prezidenţial din SUA, Peter Beyer insistă pe faptul că cei doi parteneri transatlantici au mai multe interese comune decît puncte de divergenţă. ”Europa şi SUA trebuie să se concentreze pentru a înfrunta enorma provocare pe care o constituie China. Noul război rece între Statele Unite şi China a început deja şi va modela acest secol”, a subliniat demnitarul german.

După patru ani de fricţiuni recurente între Preşedintele american Donald Trump şi cancelarul german Angela Merkel privind dosare precum Iranul, NATO, comerţul mondial şi schimbările climatice, Beyer nu ascunde faptul că Germania s-ar simţi mai comod să coopereze cu Joe Biden, candidatul Partidului Democrat la Casa Albă, dacă acesta va fi ales în Noiembrie.

”Cu siguranţă nu sunt naiv ca să spun că dacă Biden cîştigă, totul va fi super, ar fi începutul unei epoci de aur. Subiectele litigioase nu vor dispărea peste noapte, dar cu Biden prietenia transatlantică ar deveni din nou mai rezonabilă, mai predictibilă şi mai fiabilă”, a continuat el. În opinia lui Peter Beyer, referitor la China şi Iran, americanii şi europenii au ”interese de acelaşi ordin, uneori identice”. ”Iată de ce sunt nemulţumit că nu ajungem la un numitor comun la ora actuală pe anumite subiecte precum susţinerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în faţa pandemiei de COVID-19, lupta contra încălzirii climatice şi controlul ambiţiilor nucleare ale Iranului”.

Totuşi, el insistă pe faptul că o eventuală realegere a lui Donald Trump nu ”ar antrena implozia lumii occidentale”, ţinînd cont de cooperarea strînsă cu Congresul şi cu numeroase state americane.

50 de ambasadori străini în Polonia sprijină drepturile comunităţii LGBTI

Cincizeci de ambasadori şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale în Polonia au dat publicităţii, Duminică seară, o scrisoare deschisă în care sprijină drepturile comunităţii LGBTI (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali şi intersexuali), transmite dpa, potrivit agerpres.

”Afirmăm demnitatea intrinsecă a fiecărui individ aşa cum este exprimată în Declaraţia universală a drepturilor omului. Respectul pentru aceste drepturi fundamentale obligă Guvernele să protejeze toţi cetăţenii de violenţă şi discriminare şi să garanteze că ei se bucură de şanse egale”, susţin semnatarii scrisorii.

Drepturile comunităţii LGBTI constituie un subiect delicat în Polonia. În campania pentru prezidenţialele din acest an, Preşedintele Andrzej Duda a declarat, la un miting, că ”cineva încearcă să ne facă să credem că LGBT sunt oameni, dar aceasta este pur şi simplu o ideologie”.

Drepturile omului ”nu sunt o ideologie – ele sunt universale”, a scris Duminică pe Twitter ambasadoarea SUA la Varşovia, Georgette Mosbacher, unul dintre semnatarii scrisorii.

În opinia alegătorilor şi parlamentarilor conservatori din Polonia, susţinerea drepturilor LGBTI este echivalentă cu un atac asupra valorilor familiei tradiţionale. Polonia nu permite căsătoriile sau uniunile civile între persoane de acelaşi sex, deşi unele studii indică faptul că majoritatea populaţiei ar susţine uniunile civile între homosexuali.

Ca reacţie, vice-ministrul de Externe polonez Pawel Jablonski a afirmat că ţara este deplin de acord cu mesajul de inclusivitate al scrisorii.

”Fiecare fiinţă umană se bucură de nivel de protecţie egal în conformitate cu legea poloneză. Nimeni nu ar trebui să fie discriminat în viaţa politică, socială sau economică – indiferent din ce motiv”, a scris Jablonski pe Twitter Duminică noaptea. ”De asemenea, reamintim că, potrivit Constituţiei poloneze, căsătoria este uniunea dintre o femeie şi un bărbat. Declararea acestei realităţi (şi în hotărîrile autorităţilor locale) nu este discriminare, ci un semn de respect pentru statul de drept şi pentru valorile pe care polonezii le îndrăgesc”, a adăugat el.

Armenia îi acuză pe turci că ”luptă cot la cot” cu forțele azere

Armenia a acuzat Luni Turcia că a furnizat sprijin militar direct Azerbaidjanului în confruntarea dintre cele două foste republici sovietice în regiunea disputată Nagorno-Karabah, relatează Reuters. Ministerul de Externe armean a transmis, într-un comunicat, că Turcia are o „prezenţă directă pe teren” şi că experţi militari turci „luptă cot la cot” alături de Azerbaidjan, despre care se crede că foloseşte arme turceşti, inclusiv drone şi avioane de război, notează sursa citată.

Azerbaidjanul a negat acuzaţiile. Turcia a reacţionat Luni, afirmînd, prin vocea ministrului Apărării Hulusi Akar, că ”Armenia trebuie să înceteze imediat atacurile, să-şi trimită înapoi mercenarii şi teroriştii pe care i-a adus din exterior şi să se retragă de pe pămînturile Azerbaidjanului”.

Totodată, Kremlinul a îndemnat Azerbaidjanul şi Armenia să pună capăt oricărei activităţi militare care ar putea inflama şi mai mult tensiunile pe tema Nagorno-Karabah şi a menţionat că aceste confruntări reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru Moscova. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, Luni, că Moscova urmăreşte foarte îndeaproape situaţia şi că acest conflict trebuie rezolvat pe cale diplomatică. 

Merkel îi avertizează pe germani: Am putea ajunge la 19.200 de infectări zilnice!

Cancelarul german Angela Merkel le-a spus Luni liderilor Uniunii Creştin-Democrate (CDU) că infectările cu COVID-19 ar putea atinge 19.200 de cazuri zilnic în ţară dacă tendinţa actuală continuă, însă a subliniat că economia trebuie să continue să funcţioneze, informează ziarul Bild, relatează Reuters. „Dacă tendinţa continuă ca pînă acum, vom avea 19.200 de infectări zilnice. Situaţia este asemănătoare cu cea din alte ţări”, a declarat Angela Merkel într-o videoconferinţă cu liderii CDU, afirmă cotidianul german, care nu menţionează sursa informaţiei.

Cancelarul german a afirmat că numărul infecţiilor cu COVID-19 din Europa este îngrijorător şi a declarat că Germania trebuie să facă totul pentru a evita ca numărul de cazuri să crească din nou exponenţial. „Trebuie să oprim rapid răspîndirea infecţiilor şi să intervenim”, a declarat Merkel. „Trebuie să stabilim priorităţi, şi anume economia să funcţioneze şi să menţinem şcolile şi grădiniţele deschise. Fotbalul se află pe un loc secundar deocamdată”, a mai spus ea. Bild a precizat că Merkel consideră petrecerile şi mersul la restaurante şi evenimente religioase ca fiind problematice.

Numărul infectărilor cu coronavirus a crescut în Germania în ultimele săptămîni. Datele oferite de Institutul Robert Koch (RKI) arată că numărul de cazuri confirmate de COVID-19 în Germania a crescut cu 1.192 Luni faţă de Duminică.

Bruxellesul introduce noi restricții pentru combaterea coronavirusului

Regiunea Bruxelles-Capitale a introdus Luni noi măsuri pentru a limita răspîndirea coronavirusului, barurile şi cafenelele urmînd să se închidă la orele 23:00, informează cotidianele Le Soir şi La Derniere Heure, potrivit agerpres. Decizia de înăsprire a măsurilor a fost luată Vineri de celula de criză a regiunii Bruxelles-Capitale.

Măsura închiderii barurilor şi a cafenelelor la orele 23:00 va rămîne în vigoare cel puţin trei săptămîni. Grupurile mai mari de 10 persoane sunt interzise. Primarii comunelor bruxelleze vor consolida controlul asupra acestei interdicţii. Printre altele, magazinele care vînd băuturi şi alimente vor trebuie să se închidă cel tîrziu la orele 22:00. O altă decizie este aceea că obligaţia generală de a purta mască va fi abolită în Bruxelles de la 1 Octombrie. Totuşi, această obligaţie va rămîne în vigoare în locurile extrem de frecventate, precum magazine şi proximitatea şcolilor.