Se anunță furtună la viitoarea Reuniune NATO?

Președintele american Donald Trump ar fi declarat la recentul summit G7 din Canada că NATO este "la fel de rea ca NAFTA" (Acordul de comerț liber Nord-american), tratat pe care dorește să-l modifice pentru a apăra mai eficient interesele economice americane. Comentariul, confirmat de un diplomat european și publicat de site-ul american Axios, întărește temerea că aliații transatlantici nu se îndreaptă spre o atenuare a divergențelor dintre ei în cursul summitului de luna viitoare. Reuniunea Alianței Nord-Atlantice ar urma să se desfășoare în zilele de 11 și 12 Iulie la Bruxelles, iar Donald Trump, în opinia căruia Europa exploatează SUA cheltuind insuficient în materie de apărare, ar urma să-și reafirme poziția față de acest subiect. Remarca lui Trump a fost făcută publică în timp ce Casa Albă și Kremlinul au anunțat că Donald Trump și Președintele rus Vladimir Putin urmează să se întîlnească la Helsinki, în Finlanda, chiar după summitul NATO.

Cel puțin cinci morți, în urma unui nou atac armat în SUA

Un atac armat s-a soldat cu cel puțin cinci morți și peste 20 de răniți la sediul unui ziar din Annapolis, Capitala statului Maryland, în apropiere de Washington. Incidentul a avut loc în afara redacției publicației Capital Gazette, deținută de Baltimore Sun, informează Reuters. Un martor care lucrează pentru publicație a declarat că un atacator a tras mai multe focuri de armă printr-o ușă de sticlă, iar „mai mulți angajați” au fost împușcați, informează și BBC. Conform informațiilor publicate de Fox News, care îl citează pe șeriful din oraș, un suspect a fost capturat de polițiști.

Trump, mereu imprevizibil: Vrea să retragă SUA din Organizaţia Mondială a Comerţului

Preşedintele SUA, Donald Trump, le-a spus în repetate rînduri oficialilor de la Casa Albă că ar dori să retragă Statele Unite din Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), informează Vineri site-ul de ştiri Axios preluat de Reuters. Potrivit Axios, una dintre persoane care a discutat acest subiect cu Trump susţine că Preşedintele SUA le spune în mod frecvent consilierilor săi: „nu ştiu de ce suntem membri? OMC este concepută astfel încît restul lumii să înşele SUA”. Axios subliniază însă că orice retragere din OMC ar avea nevoie de o rezoluţie a Congresului SUA şi este puţin probabil ca Donald Trump să convingă Congresul să îi satisfacă dorinţa.

„Surse din apropierea situaţiei susţin că Administraţia Trump va căuta să analizeze diferite modalităţi prin care SUA să răspundă la ceea ce consilierii lui Trump consideră că este un tratament incorect şi dezechilibrat în limitele OMC”, susţine Axios.

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) este o instituţie internaţională care stabileşte reguli globale de comerţ între statele membre. Obiectivul general al organizaţiei este să se asigure că schimburile comerciale internaţionale se desfăşoară fluent, liber, corect şi predictibil. OMC reprezintă continuatorul Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), încheiat la Geneva în 1947.

Un român a fost împuşcat în faţa unui bar din Roma

Un român a fost rănit în urma unui incident armat produs Vineri dimineaţă în faţa unui bar din oraşul Roma, informează site-ul IlSussidiario.net., potrivit mediafax. Incidentul a avut loc în faţa unui bar de pe strada Aculle Vertunni. Românul, în vîrstă de 24 de ani, a fost împuşcat de două ori, dar nu prezintă pericol vital. Agresorul a reuşit să fugă, fiind căutat activ de autorităţile italiene.

Turcia nu are de gînd să stea ‘la cheremul’ americanilor cînd vine vorba de petrolul iranian

Ministrul turc de Externe, Mevlut Cavosoglu, a declarat Vineri că Turcia nu va opri relațiile comerciale cu Iranul, după ce Statele Unite au sugerat că mai multe țări ar trebui să renunțe la importurile de petrol din Iran, relatează Reuters, potrivit mediafax. Oficialii de la Washington le-au spus aliaților să renunțe la importurile de petrol din Iran pînă în luna Noiembrie, deoarece Președintele SUA, Donald Trump, dorește să oprească toate sursele de finanțare ale Iranului. În luna Mai, Donald Trump a decis că va retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul, din care mai făceau parte alte șase țări.

„Dacă deciziile Statelor Unite au ca scop pacea și stabilitatea, atunci le vom susține, dar nu trebuie să urmăm orice decizie luată. A fi aliați nu înseamnă să urmăm orice decizie luată de ei”, a declarat ministrul de Externe al Turciei. „Iranul este un vecin bun și avem relații economice strînse. Nu vom renunța la ele doar pentru că o altă țară ne ordonă să facem asta”, a adăugat Cavosoglu.

Turcia, membru NATO, este dependentă de importuri pentru aproape toată energia de care are nevoie. În primele patru luni din 2018, Turcia a importat 3.077 milioane de tone de petrol din Iran, aproximativ 55% din totalul de petrol utilizat. Anul trecut, Președintele Tayyip Erdogan a declarat că Turcia va crește comerțul anual cu Turcia de la zece miliarde de dolari la 30 de miliarde de dolari.

Principalele puncte ale acordului Celor 28 cu privire la migraţie

Acordul la care au ajuns Vineri dimineaţa devreme liderii ţărilor UE pe tema migraţiei prevede ”platforme de debarcare” a migranţilor, ”centre controlate” şi o consolidare a frontierelor externe, relatează AFP, potrivit news.ro., care prezintă principalele puncte ale documentului.

”Platforme de debarcare”: Liderii celor 28 de state membre UE îndeamnă la ”explorarea rapidă” a ”conceptului” încă vag de ”platforme regionale de debarcare” a migranţilor salvaţi pe mare în largul Europei, în cooperare cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţia Internaţională a Migraţiilor (OIM), cu scopul descurajării traversării Mării Mediterane. Nici o ţară terţă nu s-a propus pînă în prezent să găzduiască asemenea locuri de primire a unor migranţi salvaţi pe apele internaţionale, unde este important să se deosebească imigranţii ilegali de solicitanţii de azil ce pot fi primiţi în UE, ”cu respectarea dreptului internaţional”. Marocul şi Albania au anunţat deja că nu vor accepta asemenea centre. Iar aceste locuri provoacă şi mai multe îndoieli în rîndul ţărilor europene atît cu privire la contururile concrete ale unor ”platforme”, cît şi referitor la compatibilitatea cu dreptul internaţional a acestor debarcări în afara Europei.

”Centre controlate”: Imigranţii salvaţi în apele europene vor putea să fie preluaţi în ”centre controlate”, pe teritoriul UE, prevede textul, de unde vor putea să fie repartizaţi în Uniunea Europeană în cazul în care sunt eligibili la azil şi expulzaţi către ţara lor în caz contrar. Însă înfiinţarea unor asemenea locuri, care să fie dotate cu mijloace europene, este lăsată la discreţia statelor membre şi, în acelaşi mod, împărţirea primirii lor ar urma să se facă ”pe o bază voluntară”. Italia, care a salutat această propunere, nu a precizat însă dacă va înfiinţa asemenea locuri pe teritoriul său. Textul vorbeşte despre centre ”controlate” şi nu ”închise”, cum propunea Franţa, fără ca sensul acestei nuanţe să fie clar.

”Mişcări secundare”: Compromisul include un paragraf vizînd lupta împotriva deplasărilor migranţilor între ţări din cadrul UE, fără să se aştepte o decizie cu privire la cazul lor în ţara în care au intrat pe teritoriul Uniunii, catalogate drept ”mişcări secundare”. ”Statele membre ar trebui să ia toate măsurile legislative şi administrative interne necesare în vederea contracarării unor asemenea mişcări şi să coopereze strîns între ele în acest sens”, se arată în document. ”Mişcările secundare” se află în centrul unei crize între cancelarul german Angela Merkel şi principalul său aliat de dreapta în Guvern, CSU, care ameninţă să expulzeze în Sudul Germaniei migranţi înregistraţi în altă parte, în lipsa unei soluţii europene.

Frontiere externe: Acordul prevede să se crească mijloacele Agenţiei europene a grănicerilor Frontex, căreia să i se aloce mai multe resurse financiare – fără să se dea cifre – şi un mandat mai larg. El prevede totodată consolidarea susţinerii Pazei de Coastă libiene şi îndeamnă ”toate navele care operează pe Marea Mediterana” să respecte legile aplicabile şi să nu ridice obstacole în calea operaţiunilor Pazei de Coastă libiene”. Acesta este un pasaj deosebit de apreciat de Italia şi Malta. Cei 28 au convenit să deblocheze a doua tranşă – în valoare de trei miliarde de euro – din fonduri destinate ajutorării refugiaţilor în Turcia şi să se alimenteze fondurile UE destinate Africii, în vederea luptei contra cauzei migraţiilor.

Regulamentul de la Dublin: ”Este necesar să se ajungă la un consens cu privire la Regulamentul de la Dublin, pentru ca să fie reformat pe baza unui echilibru între responsabilitate şi solidaritate”, se arată în acord, care nu stabileşte însă un calendar în vederea realizării acestei reforme. Iniţial s-a prevăzut ca summitul să permită să se ajungă la un compromis pe această temă, însă divergenţele sunt încă prea puternice referitor la modificările de adus acestei legislaţii europene ce încredinţează responsabilitatea soluţionării unei cereri de azil ţării de intrare.

Comisia Europeană (CE) propune o derogare de la acest principiu – în perioadă de criză – şi o repartizare obligatorie a solicitanţilor de azil în UE din locul în care au sosit. Însă ţări ca Ungaria şi Polonia, susţinute de Austria, se opun frontal. Italia cere, la rîndul ei, un sistem permanent de repartizare şi abandonarea pur şi simplu a principiului responsabilităţii ţării de sosire.

Polonia, Cehia şi Ungaria salută acordul european privind migraţia

Premierii Poloniei, Cehiei şi Ungariei au salutat Vineri, în mesaje separate, acordul privind migraţia convenit de liderii din Uniunea Europeană reuniţi la Bruxelles, considerîndu-l o victorie deoarece prevede ca redistribuirea de refugiaţi să se facă pe bază voluntară. „Nu va exista o redistribuire obligatorie de refugiaţi”, a scris pe Twitter premierul polonez Mateusz Morawiecki. „Am ajuns la un acord care este bun pentru Polonia şi pentru întreaga comunitate”, a adăugat el, conform agenţiei de presă dpa, transmite şi agerpres. „Am ajuns într-un punct în care oamenii nu mai vorbesc despre cote. Redistribuirea şi relocarea vor fi voluntare, aşa că nimeni nu ne mai poate impune migranţi”, a scris la rîndul său pe o reţea de socializare premierul ceh Andrej Babis, a mai relatat dpa.

În ceea ce îl priveşte, şeful Guvernului ungar, Viktor Orban, a declarat că Grupul de la Vişegrad a reuşit să obţină acceptarea propunerilor sale la actualul summit al UE, iar Ungaria nu va deveni o ţară a migranţilor, potrivit agenţiei de presă MTI. Într-un mesaj video postat Vineri dimineaţă pe pagina sa de Facebook, el a spus că ţările membre ale Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia) au reuşit să elimine „ameninţarea” ca migranţi din tabere pentru refugiaţi să fie distribuiţi între ţările europene.

Uniunea Europeană este pregătită să răspundă protecţionismului american

Uniunea Europeană este pregătită să răspundă la politicile comerciale protecţioniste, au decis Vineri liderii europeni, după ce au discutat, în prima zi a unui summit la Bruxelles, despre relaţiile comerciale ale blocului comercial, inclusiv tensiunile tot mai mari cu Statele Unite, relatează dpa, potrivit agerpres. La începutul acestei luni, Preşedintele american Donald Trump a impus tarife asupra produselor din oţel şi aluminiu din Uniunea Europeană şi a ameninţat de asemenea să introducă taxe asupra maşinilor importate din blocul comunitar.

„Uniunea Europeană trebuie să răspundă la toate acţiunile care sunt de o natură protecţionistă clară”, se arată într-o declaraţie a liderilor statelor membre ale UE. Ei au spus că sprijină ‘pe deplin’ contra-tarifele impuse săptămîna trecută de blocul comunitar ca răspuns la tarifele pe oţel şi aluminiu, exprimîndu-şi totodată susţinerea pentru toate celelalte măsuri pregătite de Comisia Europeană pentru a proteja pieţele europene.