Premierul israelian Yair Lapid: Eventuala închidere a Agenţiei Evreieşti de la Moscova ar fi un ”eveniment grav”

Premierul israelian Yair Lapid (foto) a subliniat, Duminică, într-un comunicat, că eventuala închidere a Agenţiei Evreieşti de la Moscova ar fi un „eveniment grav” care ar putea afecta relaţiile dintre Israel şi Rusia, potrivit AFP, scrie agerpres.  

Dorinţa Moscovei de a închide această agenţie para-guvernamentală însărcinată cu imigraţia evreiască în Israel, invocînd încălcări ale legii, a fost denunţată ferm de Israel, care o consideră o măsură punitivă ca reacţie la poziţiile noului Guvern al statului evreu împotriva ofensivei ruse din Ucraina. Oficialii ruşi îşi justifică decizia de a închide Agenţia Evreiască prin „respectarea legislaţiei ruse”. Promiţînd „să acţioneze pe cale diplomatică” pentru a permite organizaţiei să îşi continue activitatea, Lapid a anunţat, Duminică, trimiterea unei delegaţii israeliene „imediat ce va fi primită aprobarea din partea Rusia pentru discuţii”. Aceasta va pune „totul în aplicare” pentru ca dialogul pe subiect să continue, a precizat Lapid, adăugînd că „relaţiile cu Rusia sunt importante pentru Israel”.

Creată în 1929, Agenţia Evreiască se ocupă în special de organizarea emigraţiei spre Israel a persoanelor de origine evreiască.

După invazia rusă din Ucraina în Februarie, Israelul a adoptat mai întîi o poziţie prudentă, iar premierul de atunci, Naftali Bennett, a evidenţiat legăturile privilegiate cu cele două ţări. Yair Lapid, pe atunci şeful diplomaţiei, a condamnat în schimb ferm „încălcarea gravă a ordinii internaţionale”. „Este clar pentru toate persoanele implicate în relaţiile israeliano-ruse că decizia (privind Agenţia Evreiască) este politică, din cauza poziţiei Israelului şi a lui Lapid asupra războiului din Ucraina”, a scris cotidianul Yediot Aharonoth.

Germania ar trebui să contribuie la costurile implicate de arsenalul nuclear al Franţei

Germania ar trebui să contribuie la costurile implicate de arsenalul nuclear al Franţei, în condiţiile în care ameninţarea unui război nuclear cu Rusia planează asupra Europei, a afirmat politicianul veteran german Wolfgang Schaeuble, într-un interviu publicat în Welt am Sonntag, transmite Reuters, potrivit agerpres.

”Acum cînd complici ai lui Putin ameninţă zilnic cu o lovitură nucleară, un lucru este clar pentru mine: avem nevoie de descurajare nucleară la nivel european, de asemenea’” a spus Schaeuble, fost ministru de Finanţe şi membru al Parlamentului german timp de cinci decenii. Franţa are astfel de arme, a amintit el, adăugînd că, ”în interesul nostru propriu, noi, germanii, trebuie să facem o contribuţie financiară la forţa nucleară franceză în schimbul unei descurajări nucleare comune”.

Politicianul conservator, care a fost multă vreme un susţinător pasionat al integrării europene, a devenit un nume cunoscut în timpul crizei datoriilor din zona euro în 2012, cînd admiratorii au salutat în el un gardian al rigorii fiscale, iar oponenţii l-au acuzat că impune o austeritate dăunătoare Greciei şi altor state îndatorate. Întrebat dacă propunerea sa ar da Berlinului un cuvînt de spus în ce priveşte folosirea armelor nucleare, Schaeuble a spus că Franţa şi Germania ar trebui să ajungă la un acord ca vecini şi parteneri în NATO.

Viktor Orban: UE are nevoie de o nouă strategie privind războiul din Ucraina, deoarece sancțiunile nu au funcționat

Uniunea Europeană are nevoie de o nouă strategie privind războiul din Ucraina, deoarece sancțiunile împotriva Moscovei nu au funcționat, a declarat, Sîmbătă, premierul ungar Viktor Orban, prezent la Școala de Vară de la Băile Tușnad, România, relatează Reuters, informează mediafax.

„Este nevoie de o nouă strategie care ar trebui să se concentreze pe discuțiile de pace și pe elaborarea unei propuneri de pace, în loc de cîștigarea războiului”, a declarat Orban. El a apus că Ungaria va rămîne în afara războiului din Ucraina. Orban a adăugat că strategia occidentală privind Ucraina a fost construită pe patru piloni – că Ucraina poate cîștiga un război împotriva Rusiei cu arme NATO, că sancțiunile ar slăbi Rusia și i-ar destabiliza conducerea, că sancțiunile ar afecta Rusia mai mult decît Europa și că lumea se va alinia în sprijinul Europei. Orban a precizat că această strategie a eșuat, deoarece Guvernele din Europa se prăbușesc „ca piesele de domino”, prețurile la energie au crescut vertiginos și este nevoie de o nouă strategie acum.„Stăm într-o mașină care are toate cele patru anvelope găurite: este absolut clar că războiul nu poate fi cîștigat în acest fel”, a spus Orban.

El a spus că Ucraina nu va cîștiga niciodată războiul în acest fel „pur și simplu pentru că armata rusă are o dominație asimetrică”. Orban a mai declarat că nu există nici o șansă pentru discuții de pace între Rusia și Ucraina. ”Întrucît Rusia dorește garanții de securitate, acest război se poate încheia doar cu discuții de pace între Rusia și America”, a spus el.

Curtea de Apel de la Bruxelles suspendă procedura de predare a unui iranian condamnat pentru terorism

Curtea de Apel de la Bruxelles, sesizată de opozanţii iranieni în exil, a suspendat orice posibilitate ca puterea executivă belgiană să-l predea Iranului pe agentul iranian Assadollah Assadi, condamnat în 2021 în Belgia pentru terorism, a anunţat avocatul reclamanţilor, relatează AFP, potrivit agerpres. Această posibilitate a fost, teoretic, posibilă de 48 de ore şi de ratificarea de către Parlamentul belgian a unui tratat bilateral privind transferul condamnaţilor. Dar fără îndoială că predarea lui Assadi nu poate avea loc înainte de o „dezbatere contradictorie cu statul belgian” în faţa Justiţiei, a explicat Georges-Henri Beauthier.

Un tratat belgiano-iranian controversat, care le permite celor două state transferul reciproc de persoane condamnate, a fost aprobat la începutul lunii Iulie de o Comisie a Parlamentului belgian cu sprijinul deputaţilor majorităţii. Tratatul a fost puternic denunţat de opozanţi iranieni aflaţi în exil, care văd în el o uşă deschisă pentru predarea către Teheran (şi posibila graţiere) a lui Assadollah Assadi, pe care ei îl califică drept „terorist”. Assadi, un diplomat iranian în vîrstă de 50 ani, a fost condamnat în Belgia, în Februarie 2021, la 20 ani de închisoare pentru‘tentative de asasinat terorist.

Tribunalul din Anvers l-a găsit vinovat de plănuirea unui atentat cu explozivi ce ar fi vizat o adunare a unor opozanţi iranieni la 30 Iunie 2018, în apropiere de Paris.

UE trebuie să facă mai mult pentru a combate reinterpretările ruseşti şi distorsiunile istoriei

Ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania, împreună cu România şi Polonia, au cerut UE să facă mai mult pentru a combate reinterpretările ruseşti şi distorsiunile istoriei, relatează dpa, potrivit agerpres.

Într-o scrisoare comună, cele cinci ţări Est-europene au cerut, de asemenea, instituţiilor UE să îşi asume un rol de leadership în păstrarea memoriei istorice şi prevenirea manipulării faptelor. „Rusia nu a condamnat niciodată crimele sovieticilor şi conducerea sa actuală tolerează în mod deschis şi chiar sprijină cu entuziasm moştenirea sovietică”, se arată în scrisoare. „Este necesar să se consolideze eforturile la nivelul UE pentru a combate încercările Rusiei de a rescrie istoria şi de a folosi interpretările regimurilor totalitare în contextul războiului împotriva Ucrainei, folosind instrumente legale, politice şi de sensibilizare”, subliniază documentul citat. Spre deosebire de atrocităţile naziştilor, memoria şi cunoaşterea crimelor sovietice încă nu şi-au găsit locul în conştiinţa europenilor. „Fără o evaluare precisă, onestă şi cuprinzătoare a trecutului, nu vom putea preveni efectiv viitoare crime pe continentul nostru sau să le investigăm pe cele actuale din Ucraina”, se arată în scrisoarea semnată cei cinci lideri europeni.

Estonia, Letonia şi Lituania au fost ocupate alternativ de Uniunea Sovietică şi Germania în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. După încheierea războiului, cele trei state baltice au rămas în mod involuntar parte a Uniunii Sovietice pînă în 1991.

Steve Bannon, fost consilier al lui Trump, găsit vinovat pentru obstrucţionarea anchetei în cazul Capitoliului

Steve Bannon, fost consilier apropiat al lui Donald Trump, a fost găsit vinovat pentru obstrucţionarea prerogativelor de anchetă ale Congresului de către un juriu al unui Tribunal Federal, după ce a refuzat să coopereze cu Comisia privind asaltul asupra Capitoliului, relatează AFP, potrivit agerpres. 

Consilier discret, dar foarte influent al fostului Preşedinte republican, el a ţinut legătura cu Trump pînă în zilele premergătoare asaltului din 6 Ianuarie 2021. Comisia de anchetă parlamentară îi ceruse să depună mărturie şi să prezinte documente, ceea ce a refuzat. Juriul unui Tribunal Federal din Washington a deliberat, Vineri, timp de mai puţin de trei ore şi l-a găsit vinovat pe Steve Bannon, 68 de ani, de cele două capete de acuzare împotriva lui. Pedeapsa va fi stabilită ulterior. El riscă între o lună şi un an de închisoare pentru fiecare cap de acuzare.

Comisia de anchetă parlamentară privind asaltul asupra Capitoliului a dorit să afle natura schimburilor dintre Steve Bannon şi Donald Trump din zilele premergătoare zilei de 6 Ianuarie. Parlamentarii l-au citat pe Steve Bannon să depună mărturie şi să prezinte documente. El a refuzat, invocînd dreptul Preşedinţilor de a păstra secrete anumite conversaţii, fapt pentru care a fost acuzat de „obstrucţionare a prerogativelor de anchetă ale Congresului”.

OMS declanşează cel mai înalt nivel de alertă în cazul răspîndirii variolei maimuței

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declanşat cel mai înalt nivel de alertă pentru a încerca să oprească răspîndirea variolei maimuţei care a afectat aproape 17.000 de persoane în 74 de ţări, a anunţat directorul general, scrie AFP. „Am decis să declar Urgenţă sanitară publică de interes internaţional”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus într-o conferinţă de presă, precizînd că riscul în lume este relativ moderat în afară de Europa, unde a crescut. „Este un îndemn la acţiune, dar nu este primul”, a spus Mike Ryan, managerul de urgenţe al OMS, care spune că speră că va duce la acţiuni colective împotriva bolii.

Detectată la începutul lunii Mai, creşterea neobişnuită a cazurilor de variolă a maimuţei în afara ţărilor din Africa Centrală şi de Vest, unde virusul este endemic, s-a răspîndit de atunci în întreaga lume, Europa fiind epicentrul. Depistată pentru prima dată la om în 1970, variola maimuţei este mai puţin periculoasă şi contagioasă decît variola, eradicată în 1980. În majoritatea cazurilor, pacienţii sunt bărbaţi care au relaţii sexuale cu bărbaţi, relativ tineri şi care locuiesc în principal în oraşe, potrivit OMS. Pînă la 18 Iulie, Centrul European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CEDC) a înregistrat 7.896 de infecţii cu virusul variolei maimuţei.

Spania este cea mai afectată, cu 2.835 de cazuri, urmată de Germania (1.924), Franţa (912), Regatul Ţărilor de Jos (656) şi Portugalia (515), majoritatea cazurilor implicînd "grupuri de bărbaţi care au relaţii sexuale cu bărbaţi cu vîrste între 18-50 de ani". În afara Africii, "99% din cazurile raportate sunt la bărbaţi", a declarat dr. Rosamund Lewis, principalul expert al OMS în variola maimuţelor, iar 98% dintre aceştia sunt "bărbaţi care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi, în primul rînd cei care au avut mai mulţi parteneri recent, noi sau anonimi".

Uniunea Europeană vrea să înlocuiască gazele ruseşti cu livrări din Nigeria

Uniunea Europeană este interesată să obţină livrările suplimentare de gaze naturale din Nigeria, într-un moment în care blocul comunitar se pregăteşte pentru o posibilă oprire a livrărilor de gaze ruseşti, a declarat Matthew Baldwin, director general adjunct al Directoratului General pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Cu prilejul unei vizite la Lagos, unde a avut întîlniri cu oficiali ai celui mai mare producător de petrol din Africa, Matthew Baldwin a fost informat că Nigeria îşi îmbunătăţeşte securitatea în Delta Nigerului şi de asemenea intenţionează să redeschidă conducta Trans Niger, undeva după luna August, ceea ce ar putea însemna o creştere a exporturilor de gaze spre Europa. Uniunea Europeană importă din Nigeria aproximativ 14% din necesarul său total de gaze lichefiate şi există potenţialul pentru dublarea cifrei, a apreciat Matthew Baldwin. Însă producţia de petrol şi gaze a Nigeriei este afectată de furturi şi vandalizarea conductelor, astfel că în prezent terminalul de export pe care compania Nigeria LNG Ltd. îl are pe insula Bonny operează la 60% din capacitate. „Dacă vom putea ajunge undeva peste 80%, atunci ar putea fi cantităţi suplimentare de gaze lichefiate care ar putea fi disponibile pentru cargouri spot care să vină în Europa. Ei (oficialii nigerieni – n.r.) ne-au spus să avem o nouă rundă de discuţii la finele lunii August, pentru că sunt încrezători că vor putea face progrese cu privire la acest subiect”, a spus Matthew Baldwin.

Şeful OMS cere să se evite stigmatizarea şi discriminarea în cazul pacienţilor cu variola maimuţei

Preşedintele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), doctorul Tedros Adhanom Ghebreyesus, a cerut să se evite stigmatizarea şi discriminarea în cazul pacienţilor cu variola maimuţei, în contextul în care aceştia provin în mod special din comunităţi homosexuale, scrie news.ro.

Dr. Tedros a subliniat că, în prezent, „acest focar este concentrat în rîndul bărbaţilor care fac sex cu bărbaţi şi în special în rîndul celor care au parteneri multipli, ceea ce înseamnă că poate fi oprit cu strategiile potrivite în grupul potrivit”. „Este esenţial ca toate ţările să lucreze îndeaproape cu comunităţile de bărbaţi care fac sex cu bărbaţi pentru a le oferi asistenţă şi informaţii”, a insistat şeful OMS. „Aceste măsuri trebuie să protejeze sănătatea, drepturile omului şi demnitatea comunităţii afectate”, a spus Dr. Tedros, adăugînd: „stigmatizarea şi discriminarea pot fi la fel de periculoase ca orice virus”.

Iranul a efectuat prima execuţie publică în peste doi ani

Iranul a efectuat, Sîmbătă, prima execuţie publică în peste doi ani, spînzurînd un bărbat condamnat pentru uciderea unui poliţist, a raportat un ONG, în timp ce creşte îngrijorarea cu privire la represiunea din ţară, transmite AFP, potrivit agerpres. 

Iman Sabzikar, un muncitor condamnat pentru uciderea unui poliţist, în Februarie 2022, în oraşul Shiraz, Sudul Iranului, a fost spînzurat Sîmbătă dis-de-dimineaţă la locul crimei, a detaliat ONG-ul norvegian Iran Human Rights (IHR), pe baza informaţiilor transmise de presa de stat iraniană. Pedeapsa lui a fost confirmată de Curtea Supremă la începutul lui Iulie. ”Reluarea acestei pedepse brutale în public are scopul de a speria şi intimida oamenii să nu manifesteze”, a apreciat Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul IHR. El a îndemnat comunitatea internaţională să reacţioneze ferm şi să protesteze faţă de această practică „medievală”.

Imaginile circulă pe reţelele sociale afirmînd că relatează această execuţie, care arată un bărbat în haine de deţinut atîrnînd la cîţiva metri deasupra solului de o frînghie ataşată de macaraua unui camion. În Iran, execuţiile au loc de obicei în închisori. Execuţiile publice sunt folosite ca element de descurajare, în special cînd vine vorba de uciderea unui membru al forţelor de securitate, a subliniat ONG-ul, indicînd că ultima execuţie publică din Iran datează din 11 Iunie 2020. ONG-ul se teme că patru bărbaţi, condamnaţi şi ei la moarte pentru uciderea unor poliţişti în cazuri separate, dar similare, vor avea aceeaşi soartă şi notează că numărul execuţiilor în Republica Islamică s-a dublat în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021.