Un altfel de tribut la o altfel de Înaltă Poartă: UE se fereşte de un nou val de refugiaţi plătind Turciei miliarde de euro

Uniunea Europeană analizează acordarea unei finanţări de 3,5 miliarde de euro Turciei pentru ca aceasta să continue să găzduiască refugiaţi sirieni pînă în anul 2024, au declarat doi diplomaţi citaţi de Reuters, finanţare ce face parte dintr-un plan regional mai extins de sprijin pentru refugiaţi, menit să prevină un nou val de migraţie în UE. Turcia găzduieşte în jur de 4 milioane de refugiaţi sirieni şi a cheltuit peste 40 miliarde de dolari pentru servicii de bază pentru aceştia, dar doreşte ca fondurile UE să fie plătite direct Guvernului de la Ankara. Spre deosebire de precedenta finanţare de 6 miliarde de euro, care a fost parţial plătită direct de Guvernele europene, de data aceasta banii vor veni integral din bugetul comun al Uniunii, astfel încît va fi nevoie de acordul Parlamentului European.

În aceste condiţii, pare probabilă redeschiderea controversatei dezbateri cu privire la relaţiile UE cu Turcia, pe care eurodeputaţii au acuzat-o în mod repetat de încălcarea libertăţii presei şi de încarcerarea opozanţilor politici fără proceduri judiciare, ceea ce Ankara neagă. În baza acordului iniţial din Martie 2016 în domeniul migraţiei, Turcia a acceptat, în schimbul ajutorului financiar, să preia toţi migranţii şi refugiaţii, inclusiv sirieni, care traversează Marea Egee spre a intra clandestin în Grecia. De partea cealaltă, Uniunea Europeană a promis să elimine obligativitatea vizelor pentru cetăţenii turci şi să accelereze negocierile de aderare a Turciei, suspendate de mai mult timp.

”Legea care interzice promovarea homosexualității în Ungaria este o rușine”, crede Ursula von der Leyen

Legea ungară care interzice "promovarea" homosexualităţii în rîndul minorilor este o "ruşine" şi contravine "valorilor fundamentale ale UE", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Le-am dat instrucţiuni comisarilor mei de resort să scrie o scrisoare autorităţilor ungare pentru a ne exprima preocupările în plan legal, înainte de intrarea în vigoare a legii" respective, a precizat şefa Executivului european într-o întîlnire cu presa.

O declaraţie susţinută pînă acum de 15 din cele 27 de state membre ale blocului comunitar îndeamnă Comisia să ia măsuri împotriva Ungariei în legătură cu această lege, adoptată de Parlamentul de la Budapesta săptămîna trecută şi care interzice punerea la dispoziţia minorilor de cărţi ori filme în care se face referire la altfel de orientări sexuale decît heterosexualitatea, precum şi portretizarea comunităţii LGBT ca fiind o parte normală a societăţii. Declaraţia iniţiată de Belgia a fost semnată pînă acum de Olanda, Luxemburg, Franţa, Germania, Irlanda, Austria, Italia, Spania, Danemarca, Finlanda, Suedia şi cele trei republici baltice. "Această lege face în mod evident discriminare între oameni pe baza orientării lor sexuale", a conchis von der Leyen, asigurînd că va "folosi toate puterile Comisiei pentru a garanta respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor UE".

După ce extremistul Ebrahim Raisi a cîștigt alegerilor din Iran, SUA a confiscat domenii de la mai multe site-uri media iraniene

Guvernul Statelor Unite a confiscat mai multe domenii web ale unor site-uri cu legături cu Guvernul iranian, blocînd accesul acestora în țară, relatează CNN. Washington-ul susține că aceste site-uri media fac parte din eforturile de dezinformare și propagandă întreprinse de regimul iranian, conform unui oficial de securitate națională american. Site-uri precum Presstv, un site media în limba engleză deținut de statul iranian, au fost blocate, Marți, de Guvernul SUA. Accesarea acestor site-uri afișează un mesaj din partea Guvernului american, conform căruia domeniul web a fost confiscat. Agenția semi-oficială iraniană a relatat, de asemenea, despre blocările impuse de SUA. „Administrația SUA a blocat site-urile mai multor agenții și canale TV, inclusiv Press TV, Al Masirah, Al-Alam și Al-Maalomah, Marți. Este o încălcare flagrantă a libertății presei”, a transmis Fars pe Twitter. Al-Masirah este un canal media al rebelilor Houthi, iar Al-Alam este canalul în limba arabă al Iranului.

Decizia vine la puțin timp după confirmarea cîștigării alegerilor prezidențiale de către Ebrahim Raisi, sancționat de SUA pentru rolul său în execuțiile în masă ale prizonierilor politici la sfîrșitul anilor ’80. SUA au calificat alegerile din Iran drept ”pre-fabricate”, nici libere, nici corecte”, în contextul în care Consiliul Gardienilor a descalificat de la a participa în alegeri pe toți candidații care i-ar fi putut pune probleme clericului Raisi, considerat a fi un apropiat al ayatollahului Ali Khamenei și posibilul succesor al acesteia ca Lider Suprem al Iranului. 

Peste 85.000 de oameni au semnat o petiție ca miliardarul să rămînă în spațiu: „Nu-i permiteţi lui Jeff Bezos să revină pe Pămînt”

Peste 85.000 de oameni au semnat o petiție pe platforma Change.org în care cer ca miliardarul Jeff Bezos, care în Iunie va călători în spaţiu, să nu se mai întoarcă pe Pămînt. „Nu-i permiteţi lui Jeff Bezos să revină pe Pămînt” – este titlul petiţiei iniţiate cu două săptămîni în urmă de Ric G., care-şi propune să strîngă 150.000 de semnături şi să o plaseze printre cele mai populare petiţii de pe Change.org. Unii dintre semnatari, printre ei şi foşti angajaţi ai companiei Amazon, au postat comentarii nu tocmai favorabile miliardarului fondator al acestei societăţi de comerţ online cu amănuntul. Potrivit revistei Forbes, averea lui Bezos depăşeşte 200 de miliarde de dolari, cea mai mare din lume. „Miliardarii nu ar trebui să existe nici pe Pămînt şi nici în spaţiu. Cei care optează pentru a doua variantă, ar trebui să rămînă acolo”, scrie un semnatar al petiţiei. „Dacă poate fi trimis un miliardar pe Marte, de ce nu pleacă toţi acolo?”, „Pămîntul va fi un loc mai bun fără ei” sau „Te rog, rachetă, să nu funcţionezi bine”, se regăsesc printre alte comentariile citate de Agerpres.

Putin: Procesele geopolitice devin tot mai turbulente

Procesele geopolitice devin tot mai turbulente în lume, în ciuda unor semnale pozitive, iar erodarea dreptului internaţional continuă, a afirmat Preşedintele rus Vladimir Putin, într-un mesaj video adresat participanţilor la Conferinţa privind Securitatea Internaţională de la Moscova, postat Miercuri pe site-ul Kremlinului, relatează versiunea în engleză a agenţiei ruse de presă TASS. „Din păcate, procesele geopolitice devin tot mai turbulente, în ciuda unor semnale pozitive izolate. Erodarea dreptului internaţional continuă de asemenea. Încercările de a folosi forţa pentru promovarea intereselor proprii şi întărirea securităţii proprii în detrimentul securităţii altora continuă neabătute”, a spus liderul rus. „Conflictele armate regionale, riscurile proliferării armelor de distrugere în masă, activitatea grupurilor criminale transfrontaliere, traficul de droguri şi infractorii cibernetici sunt motive de mare îngrijorare”, a mai declarat liderul de la Kremlin. „Terorismul internaţional continuă să reprezinte o ameninţare specială”, a evidenţiat Putin, potrivit TASS. „Orice reguli noi trebuie formulate sub auspiciile ONU. Orice alte căi vor duce la haos şi impredictibilitate”, a subliniat Putin.

De la crearea sa, ONU a fost şi rămîne baza sistemului de relaţii internaţionale, iar obiectivul principal al acestei organizaţii cu autoritate şi recunoscută internaţional este „de a preveni un conflict global, un nou război mondial”, a mai spus el.

Nord Stream 2 rămîne mărul discordiei între SUA şi Germania

Secretarul american de stat Antony Blinken a descris gazoductul Nord Stream 2 drept ”un proiect geopolitic al Rusiei care subminează securitatea Ucrainei şi a altor ţări” europene, adăugînd că SUA doresc să se asigure că Rusia nu foloseşte energia ca ”instrument de constrîngere” împotriva vreunui stat european, relatează agenţiile Reuters şi EFE. Blinken a făcut aceste aprecieri la o conferinţă de presă comună la Berlin cu omologul său german Heiko Maas şi a subliniat că acest gazoduct rămîne principalul punct de dezacord între SUA şi Germania. Totuşi, secretarul american de stat a admis că, atunci cînd administraţia Preşedintelui Joe Biden a preluat puterea, circa 90% din acest proiect era finalizat, prin urmare acum obiectivul Washingtonului este să obţină ”ceva pozitiv” dintr-o ”situaţie dificilă moştenită”. Aşadar, a continuat el, SUA şi Germania examinează cum pot ”produce rezultate foarte credibile şi concrete” pentru a se asigura că Rusia ”nu poate folosi” Nord Stream 2 ca ”instrument coercitiv împotriva Ucrainei sau oricărei alte ţări”.

La rîndul său, ministrul de Externe german a spus că Berlinul vrea o soluţie acceptabilă pentru ambele părţi. ”Cunoaştem aşteptările Washingtonului. Este extrem de important pentru noi să ajungem la rezultate pe care şi Washingtonul le poate susţine”, a indicat Heiko Maas. Joe Biden, a respins sancţiunile stabilite de Congres împotriva companiei care construieşte gazoductul, argumentînd că este în interesul Statelor Unite ca aceste sancţiuni să fie ridicate.

Peste 22.000 de europeni doresc să devină astronauţi ESA

Peste 22.000 de persoane – din care un sfert sunt femei – şi-au depus candidaturile pentru a deveni unul dintre viitorii astronauţi europeni, reprezentînd un număr de aproape trei ori mai mare decît cel înregistrat cu ocazia selecţiei precedente din 2008, a anunţat Agenţia Spaţială Europeană (ESA), citată de AFP, potrivit agerpres. În total, 22.589 de persoane originare din cele 22 de ţări membre şi trei state asociate ESA şi-au trimis candidaturile pînă la expirarea termenului final al acestei campanii de recrutare, deschisă între 31 Martie şi 18 Iunie. ESA a primit 8.413 candidaturi cu ocazia precedentei sale selecţii din urmă cu 11 ani, din care a făcut parte şi actualul astronaut francez Thomas Pesquet. Campania sa din 2021, care doreşte o nouă generaţie de astronauţi mai diversificată, a atras de aproape trei ori mai multe persoane şi de patru ori mai multe femei (5.419).

Între patru şi şase candidaţi vor ajunge la linia de sosire spre sfîrşitul anului 2022, la finalul unui îndelungat proces de selecţie în şase etape. ESA va reţine de asemenea, pentru prima dată, 20 de persoane care vor alcătui un „corp de rezervă”, precum şi un astronaut cu handicap fizic. ESA va selecta de acum dosarele candidaţilor, care trebuie să aibă mai puţin de 50 de ani, să deţină o diplomă de masterat în ştiinţe sau de inginer şi să aibă o experienţă profesională de cel puţin trei ani. Aproximativ 1.500 de candidaturi vor fi reţinute pentru următoarea etapă de selecţie, care va fi dedicată testelor psihologice.

Guvernul britanic nici nu vrea să audă de un nou referendum pentru independenţa Scoţiei

Ministrul britanic Michael Gove, responsabil cu coordonarea acţiunii Guvernului, s-a pronunţat împotriva unui nou referendum cu privire la independenţa Scoţiei înaintea următoarelor alegeri legislative din 2024, explicînd că Guvernul de la Londra se concentrează pe relansarea post-pandemie, transmite AFP, potrivit agerpres. Întrebat de cotidianul The Telegraph dacă există o posibilitate ca premierul Boris Johnson să aprobe un referendum înaintea alegerilor prevăzute în mai 2024, Michael Gove a răspuns: ”Nu cred”. Gove a considerat că este o nebunie să se vorbească despre referendum într-un moment în care ţara încearcă să-şi revină de pe urma consecinţelor pandemiei. Afirmaţiile sale riscă să provoace furia Partidului Naţionalist Scoţian SNP, care conduce Guvernul de la Edinburgh şi îi cere lui Boris Johnson să autorizeze un astfel de referendum.

La scrutinul din Mai 2020, populara şefă a Guvernului scoţian Nicola Sturgeon, lidera SNP, a cîştigat un al patrulea mandat. Boris Johnson, care are ultimul cuvînt în ce priveşte autorizarea sau nu a referendumului, se opune ferm acestuia, spunînd că o astfel de consultare nu poate avea loc decît o dată într-o generaţie. La referendumul din 2014, 55% dintre scoţieni s-au opus independenţei. SNP consideră însă că Brexitul a schimbat datele problemei, în condiţiile în care 62% dintre scoţienii au votat împotriva ieşirii din Uniunea Europeană, şi că Scoţia se poate alătura UE ca stat independent.

Vaccinurile AstraZeneca și Pfizer sunt eficiente împotriva variantelor Delta şi Kappa

Vaccinurile anti-COVID-19 dezvoltate de compania AstraZeneca şi de alianţa Pfizer-BioNTech rămîn pe scară largă eficiente împotriva variantelor Delta şi Kappa ale virusului ce provoacă maladia COVID-19, identificate prima dată în India, potrivit unui studiu ştiinţific, ai cărui autori au subliniat nevoia de a continua campaniile de vaccinare, informează Reuters. Noul studiu, realizat de cercetători de la Universitatea Oxford şi publicat în revista Cell, a analizat abilitatea anticorpilor prezenţi în sîngele persoanelor vaccinate cu schemă completă de a neutraliza variantele extrem de contagioase Delta şi Kappa. „Nu există dovezi ale unei evadări pe scară largă a virusului, fapt care sugerează că actuala generaţie de vaccinuri va oferi protecţie împotriva tulpinii B.1.617”, afirmă autorii studiului, referindu-se la variantele Delta şi Kappa prin intermediul unui cod des folosit.

Cu toate acesta, concentraţia de anticorpi neutralizanţi din sînge a fost puţin redusă, ceea ce ar putea să ducă la cazuri de reinfectare, au avertizat ei. Săptămîna trecută, o analiză realizată de Public Health England (PHE) a arătat că vaccinurile fabricate de Pfizer Inc şi AstraZeneca oferă o protecţie înaltă – de peste 90% – faţă de riscul de spitalizare asociat variantei Delta. Delta este pe cale să devină varianta virală dominantă la nivel global, a anunţat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Cercetătorii de la Universitatea Oxford au analizat totodată tiparele de reinfectare la persoanele care au avut în trecut COVID-19. Riscul de reinfectare cu varianta Delta pare deosebit de mare în rîndul persoanelor infectate anterior cu variantele Beta şi Gamma, care au fost depistate prima dată în Africa de Sud, respectiv în Brazilia.

În schimb, infecţia anterioară cu varianta Alfa – denumită şi B117 –, detectată iniţial în Marea Britanie, oferă o protecţie „rezonabilă” împotriva tuturor variantelor îngrijorătoare, furnizînd astfel un tipar pe baza căruia ar putea fi fabricate vaccinurile din generaţia următoare.

Deputaţii canadieni au adoptat interzicerea prin lege a terapiilor de conversie pentru persoanele LGBT

Deputaţii canadieni au adoptat un proiect de lege care interzice „terapiile de conversie” menite să impună heterosexualitatea persoanelor lesbiene, gay, bi- şi trans- (LGBT), o victorie pentru Guvernul minoritar al lui Justin Trudeau, informează AFP, potrivit agerpres. Proiectul de lege a fost adoptat cu o largă majoritate de 263 de voturi „pentru” şi 63 „împotrivă”. Mai mult de jumătate dintre deputaţii Partidului Conservator, principala formaţiune a opoziţiei, au votat împotriva acestui text, chiar dacă liderul lor Erin O’Toole l-a aprobat. Acest text, care era una dintre marile promisiuni ale Partidului Liberal al lui Trudeau în timpul alegerilor din 2019, prevede pedepse ce pot ajunge pînă la cinci ani de închisoare pentru orice persoană care supune la o astfel de „terapie” un minor sau un adult fără consimţămîntul acestuia, sau pentru oricine ar promova-o.

Potrivit unei anchete oficiale publicate anul trecut, 47.000 de bărbaţi canadieni ce aparţin unei minorităţi sexuale au fost supuşi unei „terapii de conversie”. Această practică, denumită uneori „terapie reparatorie”, este considerată de mulţi experţi drept una pseudo-ştiinţifică, ineficientă şi periculoasă. Proiectul de lege „C6” defineşte „terapia de conversie” ca fiind „orice serviciu, practică sau tratament conceput pentru a transforma orientarea sexuală a unei persoane pentru a o face heterosexuală, pentru a restabili identitatea de gen la cea care corespunde sexului atribuit la naştere, pentru a reprima sau a reduce atracţia sexuală sau comportamentele sexuale non-heterosexuale”. Proiectul mai trebuie aprobat de Senat.

În Franţa, numeroase voci s-au ridicat pentru a cere o lege care să interzică aceste „terapii” controversate. La Londra, Guvernul lui Boris Johnson şi-a exprimat hotărîrea de a pune capăt acestor practici.