Iranul a executat peste 100 de persoane în primele trei luni ale lui 2022

Iranul a executat peste 100 de persoane în primele trei luni ale lui 2022, denunţă secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un raport, relatează AFP. Aproximativ 260 de persoane au fost executate în 2020, iar cel puţin 310 în 2021, a anunţat adjuncta însărcinatului cu dreptului omului la ONU Nada Al-Nashif. Nada Al-Nashif a prezentat, în cadrul Consiliului ONU al Drepturilor Omului, la Geneva, în Elveţia, acest ultim raport al secretarului general al ONU Antonio Guterres.

Un renumit cercetător mexican, condamnat în SUA pentru spionaj în favoarea Rusiei

Un renumit om de ştiinţă mexican a fost condamnat, Marţi, de un Tribunal american, la patru ani de închisoare pentru spionaj în folosul Rusiei, informează AFP, potrivit agerpres. Hector Cabrera Fuentes, 37 de ani, a pledat, în Februarie, vinova, pentru că a acţionat în folosul unui Guvern străin, fără a avertiza despre aceasta autorităţile americane. „Am profunde regrete şi remuşcări pentru ceea ce am făcut şi cer scuze SUA”, a declarat el. „Toată lumea face greşeli în viaţa sa şi aceasta a fost marea mea greşeală”, a adăugat acest renumit biochimist. Hector Cabrera Fuentes, care locuia în Singapore, a fost arestat, în 2020, la Miami, pentru că a spionat, în folosul Moscovei, „o sursă din Guvernul american”, potrivit Ministerului de Justiţie al SUA.

Un înalt responsabil rus îl recrutase în 2019, potrivit unor documente judiciare. El risca pînă la 10 ani de închisoare. 

Administrația Biden ia măsuri pentru reducerea nicotinei din țigări

Se așteaptă ca Administrația Biden să anunțe că intenționează să emită o normă prin care să ceară companiilor de tutun să reducă nivelul de nicotină din țigările vîndute în Statele Unite, la niveluri minime sau care nu provoacă dependență, informează mediafax.

Efortul, dacă va avea succes, ar putea avea un efect fără precedent în reducerea deceselor legate de fumat și ar putea amenința o industrie puternică din punct de vedere politic, potrivit unei persoane familiarizate cu situația, anunță The Washington Post. Se așteaptă ca inițiativa să fie dezvăluită ca parte a „agendei unificate” a Administrației, o compilație de acțiuni federale de reglementare planificate, publicată de două ori pe an, potrivit unei persoane citate de The Washington Post, care a vorbit sub rezerva anonimatului. Politica s-ar potrivi cu un obiectiv major al Casei Albe – reducerea numărului de decese cauzate de cancer. Ca parte a programului „Cancer Moonshot” anunțat anul acesta, Președintele Biden a promis că va reduce rata deceselor cauzate de cancer cu 50% în 25 de ani.

Aproximativ 480.000 de americani mor în fiecare an din cauze legate de fumat, iar consumul de tutun rămîne cauza nr. 1 a deceselor care pot fi prevenite în Statele Unite.

ONU: Peste 2 milioane de refugiaţi vor trebui să găsească o locuinţă nouă permanentă anul viitor

Peste 2 milioane de refugiaţi vor trebui să găsească o locuinţă nouă permanentă anul viitor, în condiţiile în care nu pot rămîne acolo unde sunt în prezent şi nici să se întoarcă acasă, a declarat, la Geneva, organismul Naţiunilor Unite pentru refugiaţi, citat de DPA, potrivit agerpres. „Această creştere este atribuită impactului umanitar al pandemiei, multitudinii diferitelor situaţii prelungite implicînd refugiaţii şi apariţiei unor noi situaţii de strămutare în ultimul an”, a spus purtătoarea de cuvînt a UNHCR, Shabia Mantoo.

Majoritatea refugiaţilor care au nevoie de relocare în case permanente sunt în prezent în ţările africane sau Orientul Mijlociu. Sirienii, urmaţi de afgani, formează cele mai mari grupuri din această categorie. Alte ţări evidenţiate în raport sunt Republica Democratică Congo, Sudanul de Sud şi Myanmar. Perspectivele pentru această categorie de refugiaţi sunt slabe. Potrivit UNHCR, doar 39.266 de locuri de relocare au fost asigurate pe întreg parcursul anului trecut, cu Statele Unite şi Canada printre ţările care oferă cele mai multe locuri permanente.

Germania se va confrunta cu o recesiune sigură pe măsură ce criza gazelor rusești se va adînci

Germania se va confrunta cu o recesiune sigură în cazul în care livrările de gaze rusești, deja șubrede, se opresc complet, a avertizat un organism industrial, informează mediafax. UE se baza pe Rusia pentru 40% din necesarul său de gaze înainte de război – ajungînd pînă la 55% în cazul Germaniei –, lăsînd un gol imens de umplut pe o piață globală a gazelor, scrie Reuters.

Asociația industrială germană BDI și-a redus prognoza de creștere economică pentru 2022 la 1,5%, revizuind-o în scădere de la 3,5% cît se aștepta înainte de război. Aceasta a declarat că o oprire a livrărilor de gaz rusesc ar face inevitabilă recesiunea. Gazul rusesc este în continuare pompat prin Ucraina, dar la o rată redusă, iar conducta Nord Stream 1 pe sub Marea Baltică, o rută vitală de aprovizionare a Germaniei, funcționează la o capacitate de doar 40%, ceea ce, potrivit Moscovei, se datorează faptului că sancțiunile occidentale împiedică reparațiile. Europa spune că acesta este un pretext pentru a reduce fluxurile. Încetinirea a îngreunat eforturile Europei de a umple din nou instalațiile de stocare, care sunt acum pline în proporție de 55%, pentru a îndeplini un obiectiv la nivelul UE de 80% pînă în Octombrie și 90% pînă în Noiembrie, un nivel care ar ajuta blocul să treacă Iarna dacă aprovizionarea ar fi perturbată în continuare.

Site-ul ziarului britanic The Telegraph a fost blocat în Rusia

Site-ul ziarului britanic The Telegraph a fost blocat în Rusia, la solicitarea procurorului general, a anunţat agenţia de presă rusă Tass, citînd informaţii furnizate de agenţia de reglementare a telecomunicaţiilor Roskomnadzor, relatează Reuters, potrivit agerpres.

Accesul la site-ul publicaţiei a fost restricţionat după ce autorităţile ruse au constatat că ziarul a difuzat „informaţii inexacte despre operaţiunea militară specială desfăşurată de Forţele Armate ruse pe teritoriul Ucrainei”, a precizat Tass.

După desfăşurarea de trupe în Ucraina, în Februarie, Rusia a reprimat acoperirea mediatică a conflictului, blocînd site-uri ale instituţiilor mass-media străine despre care Moscova consideră că au răspîndit informaţii false privind campania sa militară.

Boris Johnson crede că orice concesie făcută lui Vladimir Putin ar fi un "dezastru"

Premierul britanic Boris Johnson a avertizat asupra "oboselii crescînde" în legătură cu războiul din Ucraina şi a declarat că orice concesie făcută preşedintelui rus Vladimir Putin ar fi un "dezastru", transmite The Guardian.

Johnson a promis că Marea Britanie va fi "fermă" în susţinerea ucrainenilor şi a promis că va asigura "un nou sprijin politic, militar şi financiar din partea comunităţii internaţionale" pentru această ţară devastată de război, a declarat purtătorul său de cuvînt. ”Preocuparea prim-ministrului este că s-ar putea să nu fie în prim-planul minţii tuturor, din cauza unora dintre acele provocări globale mai largi cu care ne confruntăm, nu în ultimul rînd cu privire la inflaţia din întreaga lume", potrivit oficialului. Johnson a declarat în faţa Cabinetului că "nu trebuie să permitem nimănui să creadă că a face concesii lui Putin ar duce la altceva decît la un dezastru", deoarece acest lucru ar putea fi "perceput ca o recompensă pentru agresiunea lor nejustificată" şi "ar încuraja nu doar Rusia, ci şi aliaţii lor şi ar avea un impact asupra securităţii Regatului Unit şi asupra economiei noastre", a mai spus purtătorul de cuvînt. 

Biden, despre războiul din Ucraina: Cred că, la un moment dat, acest lucru va fi un joc de aşteptare

Preşedintele american Joe Biden afirmă, în timp ce se pregăteşte să se întîlnească cu aliaţii din Europa, că nu se teme de fracturarea alianţei occidentale. El susţine că războiul din Ucraina ar putea deveni ”un joc de aşteptare”, transmite CNN.

Joe Biden spune că nu se teme de fracturarea alianţei occidentale pe măsură ce războiul Rusiei din Ucraina avansează, dar a avertizat asupra unui conflict prelungit şi a precizat că va discuta cu aliaţii despre calea de urmat la Summitul NATO de săptămîna viitoare de la Madrid. "Nu mi-e teamă", a spus el, cînd a fost întrebat despre potenţiala fractură în rîndul aliaţilor SUA din Europa. "Cred că, la un moment dat, acest lucru va fi un joc de aşteptare", a adăugat el. "Acesta este unul dintre lucrurile despre care vom vorbi în Spania", a conchis el. 

 Biden pleacă Sîmbătă pentru un summit G7 în Germania, urmat de reuniunea NATO din Spania. 

Ce-a vrut să zică Zaharova?!

Răspunsul Moscovei la interzicerea de către Lituania a tranzitului de mărfuri aflate sub incidenţa sancţiunilor Uniunii Europene către Kaliningrad nu va fi unul exclusiv diplomatic, ci şi de natură practică, a declarat purtătoarea de cuvînt a MAE rus, Maria Zaharova, transmite Reuters. „Una dintre probleme principale a fost dacă răspunsul (Rusiei) va fi exclusiv diplomatic. Răspunsul: nu”, a spus Maria Zaharova, în timpul conferinţei sale de presă săptămînale. „Răspunsul nu va fi diplomatic, ci practic”, a subliniat ea. Zaharova nu a făcut alte precizări cu privire la natura acestor măsuri practice pe care Rusia intenţionează să le ia împotriva Lituaniei.

Lituania, membră a UE, a închis, de Sîmbătă, un coridor feroviar dinspre Rusia către enclava sa pentru anumite bunuri de bază, între care materiale de construcţii, metale şi cărbune, ca răspuns la noile sancţiuni ale UE.

Majoritatea cetăţenilor UE doresc un proces mai rapid de aderare pentru ţările candidate

Majoritatea cetăţenilor UE (58%) consideră că Uniunea Europeană ar trebui să accepte mai rapid noi membri, conform unui sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European, relatează dpa, potrivit agerpres.

Cu toate acestea, aderarea la UE este un proces lung din punct de vedere politic şi complex din punct de vedere juridic. Slovacia, de exemplu, a primit statutul de ţară candidată în 1999 şi a devenit membră UE în 2004. Turciei i s-a acordat statutul de stat candidat în acelaşi an, dar nu este încă o ţară membră. Într-un alt exemplu, Macedonia de Nord a avut statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană timp de 17 ani şi, în Iulie 2020, Comisia Europeană a dat undă verde în principiu pentru negocierile de aderare. Bulgaria, stat membru UE, blochează procesul din cauza istoriei scrise a celor două ţări şi a drepturilor minorităţii bulgare din Macedonia de Nord.