Închisorile din statul New York colectează anual zeci de milioane de dolari de la deţinuţi

Închisorile districtuale din statul american New York, cu excepţia celor din zona metropolitană, colectează anual taxe de 50 de milioane de dolari prin comisioanele impuse convorbirilor telefonice ale deţinuţilor, comenzilor de produse şi sancţiuni disciplinare, scrie The Wall Street Journal, potrivit mediafax.

Conform unui raport elaborat de organizaţia nonprofit Worth Rises and the Brooklyn Community Bail Fund, suma de 50 de milioane de dolari a fost colectată în penitenciarele din comitatele situate în afara oraşului New York, iar datele au fost obţinute în virtutea Legii privind accesul la informaţii. Analiza nu include zona metropolitană New York, deoarece în penitenciarele de acolo conversaţiile telefonice sunt gratuite. Raportul are rolul de a semnala problemele financiare cu care se confruntă new-yorkezii ajunşi în închisoare, mai ales că mulţi sunt în arest preventiv înainte de a fi condamnaţi, afirmă coordonatorul raportului, Katie Schaffer, consultant la Institutul Brooklyn Community Bail Fund. „Suma reprezintă o scădere a avuţiei comunităţilor şi familiilor care îşi permit cel mai puţin acest lucru”, a subliniat Schaffer.

În districtele în care a fost realizat studiul, autorităţile din penitenciare au colectat 4,8 milioane de dolari din accesul la convorbiri telefonice, 1,7 milioane de dolari din comisioanele pentru produse comandate şi taxe disciplinare de 41.000 de dolari. Pe baza acestor cifre, suma ar ajunge în cele 57 de districte din statul New York la 50 de milioane de dolari pe an.

Rusia, UE şi Germania denunţă sancţiunile americane împotriva gazoductului Nord Stream

Sancţiunile americane împotriva companiilor asociate cu construcţia gazoductului rusesc Nord Stream 2, promulgate Vinerea trecută de Donald Trump, împiedică alte ţări „să-şi dezvolte economia”, a denunţat Sîmbătă, alături de UE şi Germania, purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei ruse, citată de France Presse, potrivit agerpres.

„Un stat cu o datorie publică de 22.000 de miliarde de dolari interzice unor ţări solvente să-şi dezvolte economia reală”, a declarat Maria Zaharova pe pagina sa de Facebook, denunţînd „ideologia americană ce nu poate suporta concurenţa mondială”. „În curînd, ei vor cere şi să nu mai respirăm”, a adăugat ea.

Conducta de gaz, care este aproape finalizată, trece pe sub Marea Baltică, ocolind în special Ucraina. Ea ar trebui să dubleze livrările directe de gaz natural rusesc spre Europa de Vest prin Germania, principalul beneficiar al proiectului. Pentru Washington, această lucrare va creşte dependenţa europenilor de gazele ruseşti şi va consolida astfel influenţa Moscovei. Uniunea Europeană la rîndul său a denunţat cu tărie ingerinţa Statelor Unite în politica sa energetică.

„Din principiu, Uniunea Europeană se opune impunerii de sancţiuni împotriva companiilor europene angajate în activităţi legale”, a declarat un purtător de cuvînt al UE, citat de AFP. Comisia Europeană analizează în prezent posibilele repercusiuni ale sancţiunilor americane, a indicat purtătorul de cuvînt.

La rîndul său, Guvernul german a denunţat sancţiunile americane împotriva gazoductului Nord Stream 2. „Guvernul respinge aceste sancţiuni extrateritoriale. Ele afectează companiile germane şi europene şi constituie o ingerinţă în afacerile noastre interne”, a reacţionat Ulrike Demmer, o purtătoare de cuvînt a Angelei Merkel, într-un comunicat.

Ca o primă consecinţă a acestor sancţiuni, compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus Gazprom pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat Sîmbătă suspendarea lucrărilor sale de instalare. Compania precizează că aşteaptă acum „clarificări de reglementare, tehnice şi de mediu din partea autorităţilor americane competente”.

Gazoductul reprezintă o investiţie de aproximativ zece miliarde de euro, finanţată jumătate de Gazprom şi cealaltă jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell). Ea ar fi trebuit să intre în serviciu la sfîrşitul anului 2019 sau, cel mai probabil, începutul anului 2020.

Membri unei asociații religioase au abuzat sexual peste 175 de copii

Cel puţin 175 de minori au fost agresați sexual de membri Legiunii lui Hristos, din 1941 și pînă în 2019, potrivit unui raport intern al congregaţie catolice. Faptele ar fi fost comise de 33 de religioşi, preoţi sau diaconi, și de Marcial Maciel, fondatorul Legiunii, care ar fi abuzat 60 de minori, potrivit unui raport intern întocmit de o comisie înfiinţată în Iunie de către superiorul general al congregaţiei, Eduardo Robles-Gil.

Raportul a fost publicat Sîmbătă, după ce Papa Francisc, care a făcut din lupta împotriva abuzurilor sexuale în Biserica Catolică una dintre priorităţile pontificatului său, a ridicat Marţea trecută secretul pontificat care acoperea acest flagel, relatează News.ro. Instituţia este afectată de mai mulţi ani de dezvăluiri succesive de agresiuni de pedofilie, comise timp de decenii de preoţi sau religioşi şi muşamalizate adesea de ierarhia acestora în mai multe ţări, inclusiv în Statele Unite, Chile sau Germania. „În marea lor majoritate, victimele erau băieţi adolescenţi cu vîrste cuprinse între 11 şi 16 ani”, se precizează în textul raportului.

Congregaţia, înfiinţată de mexicanul Marcial Maciel (1920-2008), afirmă că înaintează un proces de ”reparaţie şi reconciliere” cu 45 de victime, recunoscînd că este necesar să îl extindă la celelalte victime.

În raport se arată că 18 dintre cei 33 de religioşi care au comis abuzuri fac în continuare parte din congregaţie, dar precizează că ei au fost îndepărtaţi din sarcini care au legătură cu publicul sau minori. Dintre cele 33 de persoane, 14 au fost la rîndul lor victime ale Legionarilor, ceea ce relevă existenţa unor ”lanţuri de abuz” în care ”o victimă a unui Legionar devine, la rîndul său, cu timpul, un agresor”.

„În acest sens, este emblematic faptul că 111 minori abuzaţi în Congregaţie au fost victime ale părintelui Maciel, a uneia dintre victimele sale sau unei victime a victimelor sale”, se arată în raport. „Probabil că există mai multe cazuri de abuzuri decît cele din raport, iar statisticile ar trebui actualizate cu regularitate”, se mai arată în document.

Legiunea lui Hristos, care deţine centre educative în mai multe ţări, s-a distanţat de fondatorul său, protejat o vreme de Vatican înainte să-i piardă toată încrederea.

Veneția se confruntă cu cele mai masive inundații din ultimii 50 de ani

Veneţia suferă în continuare din cauza fenomenului botezat “Acqua alta”. În prag de Crăciun, cunoscuta Piaţă San Marco este acoperită de apă. Acestea sunt cele mai grave inundaţii din orașul lagună din ultimii 50 de ani. Puţinii turişti care se mai aventurează prin centru şi-au luat cizme de cauciuc sau au picioarele înfăşurate în saci de plastic. Însă multe dintre terase şi restaurante sunt închise pentru că se află pe jumătate în apă.

Potrivit estimărilor făcute de autorităţile italiene, pagubele provocate de inundaţiile catastrofale se ridică la aproximativ un miliard de euro. Veneţia atrage anual 25 de milioane de turişti, dar schimbările dramatice de climă din ultima perioadă afectează tot mai mult oraşul şi afacerile localnicilor.

De Duminică, Angela Merkel a devenit al doilea cel mai longeviv cancelar în funcție al Germaniei

Angela Merkel a devenit, Duminică, al doilea cel mai longeviv cancelar german în funcţie, cu 5.143 de zile, egalîndu-l pe Konrad Adenauer, primul cancelar postbelic (1949-1963), relatează dpa. Pentru a depăşi recordul stabilit de Helmut Kohl, mentorul său, Angela Merkel ar trebui să mai rămînă în funcţie timp de 726 de zile. Acest lucru este însă puţin probabil să se întîmple, dat fiind că Merkel a anunţat deja că nu va mai candida în alegerile viitoare, programate pe 24 Octombrie 2020. Mandatul său s-ar putea totuşi prelungi dacă formarea unui Guvern se va întinde pe mai multe luni, aşa cum s-a întîmplat şi în cazul actualei „mari coaliţii” cu social-democraţii. Cei mai longevivi trei cancelari germani provin din rîndurile Uniunii Creştin-Democrate (CDU).

Cuba are un nou prim-ministru, după peste 40 de ani

Preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel l-a numit Sîmbătă pe ministrul Turismului Manuel Marrero Cruz în funcţia de premier, primul de peste patru decenii, în baza unei Constituţii care încearcă să descentralizeze rolul fostului lider Fidel Castro. Manuel Marrero Cruz, în vîrstă de 56 de ani, un arhitect a cărui nominalizare a fost ratificată de Adunarea Naţională, este un fost funcţionar al corporaţiei turistice conduse de armată Gaviota, ale cărei hoteluri sunt vizate de sancţiuni ale Administraţiei Preşedintelui american Donald Trump.

Marrero, ministru al Turismului în ultimii 15 ani, a prezidat asupra dezvoltării acestei industrii care a devenit cea mai importantă din Cuba, cu zeci de parteneriate încheiate cu companii străine şi cu conexiuni ample cu sectorul privat în creştere. Spre deosebire de alte ţări în care premierul joacă adesea un rol central, politic, postul implică în Cuba supervizarea zilnică a Consiliului de Miniştri şi implementarea de politici.

Fidel Castro a fost prim-ministru pînă în 1976, cînd postul a fost abolit. Revoluţionarul a devenit liderul Partidului Comunist şi preşedinte al Consiliului de stat şi Consiliului de miniştri. Fidel Castro, care i-a cedat puterea fratelui său Raul în 2006, a murit în 2016. Raul Castro s-a retras din funcţia de Preşedinte în 2018, dar a rămas lider al Partidului Comunist.

Acum, în baza Constituţiei adoptate în acest an, Preşedintele republicii Diaz-Canel nu mai conduce nici Consiliul de Stat, prezidat de preşedintele Adunării naţionale Esteban Lazo, şi nici Consiliul de Miniştri, deşi rămîne principala autoritate în stat. Oficialii cubanezi susţin că schimbările în structura Guvernului îşi propun să amelioreze administrarea birocraţiei şi a economiei centralizate a Cubei.

China acuză SUA de ingerinţe în afacerile sale interne din Taiwan şi Hong Kong

China a acuzat din nou SUA de „ingerinţă flagrantă” în afacerile sale interne după ce Preşedintele Donald Trump a ratificat Vineri legea privind finanţarea cheltuielilor militare pentru anul 2020. Legea ratificată de Trump prevede, printre altele, întărirea legăturilor militare cu Taiwanul şi reafirmă sprijinul Washingtonului pentru mişcarea de revoltă din Hong Kong, transmite AFP.

You Wenze, un purtător de cuvînt al Comisiei pentru afaceri externe din Congresul naţional al poporului chinez a declarat pentru agenţia de presă oficială China Nouă că legea de autorizare a apărării militare promulgată Vineri constituie o „ingerinţă flagrantă” în afacerile interne ale Chinei. Prevederile legii ce vizează Taiwanul compromit pacea şi stabilitatea în Strîmtoarea Formosa, a adăugat oficialul chinez, care a mai afirmat că încercările Washingtonului de a se amesteca în afacerile interne ale altor ţări sub pretextul susţinerii democraţiei şi a drepturilor omului sunt inutile.

Legea finanţării militare dedicată bugetului Departamentului american al Apărării „susţine întărirea capacităţilor de apărare şi a capacităţilor operaţionale ale Taiwanului, dezvoltă antrenamentele comune, vînzările de arme în străinătate şi relaţiile între militari la nivel înalt”. Ea solicită, de asemenea, secretarului american al Apărării să realizeze un studiu despre influenţa exercitată de Beijing în Taiwan în „domeniile militar, economic, al informaţiei, diplomaţiei şi internetului”, precum şi un raport despre situaţia comunităţii uigure din China.

Invazie uriașă de lăcuste din cauza schimbărilor climatice

Somalia se confruntă cu cea mai mare invazie de lăcuste din ultimii 25 de ani. Zeci de mii de hectare de pășuni și terenuri cultivate au fost devorate de insecte. Invazia se extinde și în Etiopia vecină, unde sunt terenuri infestate cu larve și adulți reproducători.Potrivit Națiunilor Unite, un roi mediu de lăcuste poate distruge culturile care ar putea hrăni 2.500 de persoane timp de un an. Și, din păcate, insectele nu pot fi combătute. Cea mai bună metodă, pulverizarea de insecticid din avion, nu poate fi folosită, din cauza numeroaselor zone de conflict din regiune. Lăcustele s-au înmulțit foarte mult din cauza ploilor abundente din ultimele luni, fenomen provocat de schimbările climatice. Sute de persoane din Africa de Est au murit în urma inundațiilor de proporții.

Emmanuel Macron renunță la pensia de Președinte

Preşedintele francez Emmanuel Macron, în vîrsta de 42 de ani, a renunţat în avans la viitoarea pensie ce i se cuvine ca şef de stat, a anunţat Sîmbătă Palatul Elysée, în contextul în care Franţa este cuprinsă de greve de mai bine de două săptămîni în semn de protest faţă de intenţia Guvernului de a reforma sistemul de pensii, informează AFP, preluată de Agerpres.

Emmanuel Macron, care a împlinit 42 de ani pe 21 Decembrie, şi al cărui prim mandat de Preşedinte se termină în 2022, a decis, de asemenea, să nu facă parte, pe viitor, din Consiliul Constituţional francez. Foştii Preşedinţi ai Franţei sunt membri de drept pe viaţă ai acestui Consiliu şi primesc o indemnizaţie lunară de 13.500 de euro. Deciziile Preşedintelui Macron survin pe fondul grevelor și protestelor împotriva reformei pensiilor, proiect susţinut de şeful statului, care a făcut Sîmbătă apel la grevişti să dea dovadă de spirit de responsabilitate şi să ia o pauză în perioada sărbătorilor de Iarnă, după 17 zile de mobilizare. Conform Palatului Elysée, „nu există o dorinţă de vizibilitate”, ci doar „o dorinţă de consecvenţă” din partea lui Emmanuel Macron, primul Preşedinte care va renunţa la pensia pe viaţă la care are dreptul după încheierea mandatului.

Pensia unui fost preşedinte este de 6.220 de euro brut lunar. Conform unei legi din 1955, această suma nu este supusă vreunei limite de vîrstă, de venituri sau de număr de mandate. „El a decis că nu i se va aplica această lege pe termen scurt în 2022 sau în 2027, în cazul unui al doilea mandat”, a precizat Administraţia prezidenţială pentru AFP, confirmînd informaţiile apărute în ziarul Le Parisien. În schimb, „un nou sistem va fi creat în cadrul viitoarei scheme universale de puncte” care, în contextul reformei în curs, trebuie să înlocuiască cele 42 de scheme de pensii care se aplică în prezent în Franţa. Potrivit Palatului Elysée, consecvenţă înseamnă că, pe viitor, legea din 1955 nu se va mai aplica niciunui viitor Preşedinte.

Surpriza uriașă pe care au avut-o zeci de familii sărace: Moș Crăciun le-a plătit facturile!

Un american a decis să le facă unor necunoscuți o surpriză neobișnuită de Crăciun: le-a plătit facturile de apă, gaz sau electricitate. Bărbatul a mers la compania de utilități a orășelului din Florida unde locuiește și a întrebat care sunt familiile care riscă să rămînă fără gaz sau lumină de Crăciun. A decis să plătească facturi pentru 36 de familii, în valoare de 4.600 de dolari. Unul dintre motivele pentru care a făcut asta este pentru că, în urmă cu 30 de ani, el însuși a rămas fără gaz chiar înaintea Crăciunului. Spune însă că ar vrea și să fie un exemplu pentru alți mici antreprenori, așa cum e el, și să arate că nu trebuie să cheltuiești sume colosale pentru a face o bucurie mai multor oameni.

25.000 de civili s-au refugiat din provincia siriană Idlib spre Turcia

Cel puţin 25.000 de civili s-au refugiat din regiunea Idlib, din Nord-Vestul Siriei, şi s-au îndreptat spre Turcia, în ultimele două zile ale săptămînii trecute, a relatat Duminică presa de stat din această ţară, în contextul în care forţele siriene şi ruse şi-au intensificat bombardamentele în regiune, scrie agerpres. Turcia găzduieşte în prezent în jur de 3,7 milioane de refugiaţi sirieni şi se teme de un nou val din Idlib, unde alţi pînă la 3 milioane de sirieni trăiesc în ultimul teritoriu important controlat de insurgenţi. Ankara le-a cerut în mod repetat aliaţilor săi sprijin pentru găzduirea refugiaţilor.

Sute de oameni au fost ucişi în acest an în atacuri care au vizat provincia Idlib, conform agenţiilor ONU. Deşi campania militară dusă de trupele regimului sirian şi aliaţii lor ruşi, lansată în Aprilie, s-a redus în intensitate în August, în urma unui armistiţiu fragil, echipe de salvare au anunţat că, Vineri, şase oameni au murit în lovituri aeriene la Maarat al Numan, iar alţi 11 în sate din zonă. Preşedintele sirian Bashar al-Assad a promis că va recuceri Idlib, provocînd un nou exod spre Turcia. Joi, şeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că 50.000 de oameni s-au refugiat din Idlib spre graniţa cu Turcia.

Duminică, agenţia Anadolu a relatat că, după ziua de Joi, alţi 25.000 de sirieni din Idlib s-au îndreptat spre zone de la frontiera cu Turcia. Potrivit Anadolu, aproximativ 205.000 de persoane au fost dislocate din casele lor din regiunea Idlib de la începutul lui Noiembrie din cauza atacurilor forţele siriene şi ruse. Civilii s-au refugiat în zone din Siria cucerite de Turcia în operaţiunile sale militare anterioare sau în alte părţi din Idlib. Turcia a întreprins trei ofensive în Nordul Siriei împotriva miliţiei kurde YPG, pe care o consideră grupare teroristă. În cursul acestor operaţiuni, Ankara a cucerit teritorii unde intenţionează să instaleze refugiaţi sirieni aflaţi în prezent în Turcia.