Putin avertizează Occidentul: Nu treceți de linia roșie!

Preşedintele rus Vladimir Putin le-a transmis Miercuri rivalilor săi externi să nu ”treacă de linia roşie” în relaţiile cu Rusia, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Occidentul, într-o mulţime de dosare, relatează AFP, TASS şi EFE. ”Sper că nimănui nu-i va veni ideea de a trece de linia roşie cu Rusia”, a afirmat Preşedintele rus, avertizîndu-i pe cei care vor lua ”intenţiile noastre bune drept slăbiciune”. ”Noi vom stabili singuri pe unde trece aceasta”, a adăugat Vladimir Putin în discursul său anual către Adunarea Federală (Parlamentul bicameral), în aluzie la numeroasele divergenţe cu Occidentul, însă fără a specifica despre ce limite este vorba.

El a avertizat Occidentul că va regreta orice provocare împotriva intereselor Rusiei şi a spus că răspunsul Moscovei va fi unul rapid şi dur. În acelaşi timp, Putin a denunţat ceea ce el a numit acte nefondate şi neprietenoase continue la adresa Rusiei. ”Pentru unele ţări a devenit un fel de sport să atace Rusie din nimic”, a spus Preşedintele rus. Cu toate acestea, Putin nu a făcut referiri precise la marile dosare asupra cărora Rusia are poziţii divergente faţă de SUA şi UE. ”Ne comportăm, în ansamblu, cu reţinere şi într-o manieră modestă, adeseori fără să răspundem acţiunilor neprietenoase sau chiar unor grosolănii flagrante”, a afirmat Preşedintele rus.

281.000 de refugiați au primit azil în Uniunea Europeană

Statele membre ale Uniunii Europene au acordat protecţie anul trecut unui număr de 281.000 de solicitanţi de azil, o scădere cu 5% faţă de 2019, iar 80% dintre aceştia au fost primiţi de cinci ţări – Germania, Spania, Grecia, Franţa şi Italia, a informat Eurostat, transmite AFP, potrivit agerpres. Germania a acceptat 98.000 de solicitanţi (35% din totalul la nivelul Uniunii), Spania 51.200 (18%), Grecia 35.800 (13%), Franţa 29.400 (10%) şi Italia 21.300 (8%), se precizează într-un comunicat.

Cei mai mulţi beneficiari ai protecţiei acordate în UE sunt sirieni (74.700, adică 27% din total), venezueleni (47.100, 17%) şi afgani (42.200, 15%). În 2020, statele UE au acordat statutul de refugiat unui număr de 127.700 de solicitanţi, 80.700 au beneficiat de protecţie umanitară, iar 72.600 de o protecţie subsidiară. Germania a fost statul care i-a acceptat pe 60% dintre sirienii şi 35% dintre afganii care au obţinut o formă de protecţie în UE, în vreme ce marea majoritate a venezuelenilor (96%) au fost primiţi de Spania, mai arată datele Eurostat.

Europol a operat peste 200 de arestări într-o amplă operațiune împotriva traficului cu bunuri furate

Mai mult de 200 de arestări au fost operate săptămîna trecută în 17 state europene, în cadrul unei operaţiuni coordonate împotriva traficului transfrontalier de bunuri furate, droguri şi bani, a informat Europol, transmite Reuters. Statele care au participat la operaţiune sunt Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia şi Albania. Conform Europol, acţiunile, coordonate de Olanda şi care au avut ca ţintă grupări ce folosesc reţeaua de autostrăzi europene, s-au axat pe combaterea infracţiunilor contra proprietăţii.

Au fost operate 228 de arestări şi au fost confiscate 88 de autovehicule, alte bunuri, bani şi droguri. Într-unul din cazuri, Poliţia germană a oprit un bărbat suspectat de autorităţile daneze de furt de dispozitive GPS de pe utilaje agricole. ”La percheziţia vehiculului, poliţistul german a descoperit 30 de dispozitive GPS de pe utilaje agricole, aproximativ 100 kg de bijuterii din aur, argint şi fildeş, aproape 50 de telefoane smart noi de ultimă generaţie şi 20 de laptopuri”, urmînd ca suspectul să fie extrădat în Danemarca, se precizează în comunicatul Europol.

Disneyland se transformă într-un imens centru de vaccinare

Un amplu centru de vaccinare împotriva maladiei COVID-19 va fi inaugurat Sîmbătă la Disneyland Paris, celebrul parc de distracţii situat la aproximativ 30 de kilometri Est în raport cu Capitala Franţei, închis temporar din cauza pandemiei de coronavirus, au anunţat autorităţile locale, citate de AFP, potrivit agerpres. Acel „vaccinodrom” va fi amenajat „în centrul de conferinţe Newport Bay Club de la Disneyland Paris”, folosit de obicei pentru evenimente de afaceri. Spaţiul ales se află în proximitatea hotelurilor şi în afara atracţiilor parcului. Nici o animaţie tematică asociată Disneyland nu este prevăzută.

După ce a rămas închis între 13 Martie 2020 şi 15 Iulie 2020, parcul de distracţii Disneyland Paris, care numără 17.000 de angajaţi, şi-a întrerupt din nou activitatea începînd din 30 Octombrie 2020, din cauza restricţiilor sanitare impuse de pandemia de coronavirus. Noul centru „va vaccina cel puţin 1.000 de persoane pe zi”, dar va avea particularitatea de a fi deschis doar pe durata weekendurilor, graţie mobilizării unei echipe de 60 de medici, infirmiere, pompieri şi personal de primire, potrivit organizatorilor.

Programările vor fi realizate doar pe internet, au adăugat ei.

Armata americană se retrage din Afganistan, dar nu pleacă din regiune

Armata americană va deschide negocieri cu mai multe state situate în vecinătatea Afganistanului pentru a repoziţiona forţe în regiune după retragerea din această ţară, pentru a împiedica o resurgenţă a Al-Qaida, a afirmat comandantul forţelor americane în Orientul Mijlociu, generalul Kenneth McKenzie, transmite AFP, potrivit agerpres. ”Ne pregătim acum să ne continuăm operaţiunile antiteroriste în regiune, pentru a ne asigura că organizaţiile extremiste violente care luptă pentru supravieţuire în zone îndepărtate afgane rămîn în permanenţă sub presiune şi sub supraveghere”, a declarat generalul McKenzie, şeful Comandamentului central al armatei americane (CENTCOM), în cursul unei audieri în Congres pe tema retragerii americane din Afganistan.

Obiectivul este de a putea continua operaţiunile de supraveghere şi recunoaştere de deasupra teritoriului afgan după retragerea forţelor coaliţiei internaţionale, intrate în Afganistan după atentatele de la 11 Septembrie 2001 comise de Al-Qaida, susţinută atunci de talibani. Deşi talibanii au promis să împiedice orice atac pe teritoriul american după o plecare a forţelor străine, Armata americană se teme că retragerea coaliţiei va permite resurgenţa unor grupări jihadiste precum Al-Qaida sau Stat Islamic (SI), cu riscul unei prăbuşiri a Guvernului afgan. ”Vom trece în revistă toate ţările din regiune, diplomaţii noştri vor intra în contact cu ele şi vom discuta despre locurile unde ne-am putea poziţiona aceste resurse”, a declarat generalul McKenzie în faţa Comisiei pentru forţele armate a Camerei Reprezentanţilor.

Generalul McKenzie a evitat să precizeze amploarea acestei redesfăşurări de forţe sau ţările avute în vedere, dar a indicat că intenţionează să-i propună opţiuni şefului Pentagonului, Lloyd Austin, pînă la sfîrşitul acestei luni.

O tînără de culoare a fost împușcată mortal de polițiștii din Ohio

Poliţia americană a împuşcat mortal Marţi o adolescentă de culoare în oraşul Columbus din statul Ohio, în Nordul SUA, în timp ce părea să atace cu un cuţit o altă persoană, cu mai puţin de o oră înainte de condamnarea fostului poliţist Derek Chauvin pentru uciderea lui George Floyd, relatează AFP, potrivit agerpres. Mai multe manifestaţii au izbucnit în oraş după acest incident care survine într-un climat de indignare tot mai mare faţă de brutalităţile Poliţiei şi rasismul din SUA. Potrivit şefului Poliţiei din Columbus, Michael Woods, poliţiştii au răspuns Marţi după-masă, în jurul orei 16:30, la un apel de urgenţă al unei persoane care se temea că va fi atacată cu un cuţit. Poliţia a publicat o parte din înregistrarea de la o cameră de filmat de mici dimensiuni purtată de poliţistul care a împuşcat-o pe adolescentă. Fata a fost identificată ca Makiyah Bryant, în vîrstă de 16 ani, de serviciile de protecţie a copilului din comitatul Franklin din Columbus.

„Am considerat că este important să arătăm (imaginile) comunităţii, să fim transparenţi în legătură cu acest incident, să lăsăm să avem unele răspunsuri pe care le putem furniza din această seară”, a declarat Michael Woods.

În imaginile video se vede cum poliţiştii ajung la locul unde avea loc o ceartă, la care asistau mai mulţi trecători. O adolescentă o atacă pe alta cu ceea ce pare a fi un cuţit, apoi sunt auzite focuri de armă, iar fata cade la pămînt. Poliţistul aruncă apoi cuţitul departe de adolescentă. Primarul oraşului, Andrew Ginther, a calificat situaţia drept „groaznică şi bulversantă”, a spus că este „o zi tragică pentru oraşul Columbus” şi le-a cerut locuitorilor să se roage pentru familia adolescentei. Potrivit primarului, poliţistul, al cărui nume nu a fost făcut public, „a acţionat pentru a proteja o altă tînără a comunităţii noastre”. Mama adolescentei ucise, Paula Bryant, a declarat pentru staţia locală a postului de televiziune CBS că fiica sa era „foarte iubitoare şi paşnică”. 

Specialiștii francezi se tem că Marine Le Pen ar putea cîștiga alegerile prezidenţiale

Există o posibilitate ”deloc neglijabilă” ca lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen să cîştige alegerile prezidenţiale din 2022 din Franţa, semnalează autorii unui studiu publicat Miercuri, în care aceştia menţionează şi cauzele care ar putea duce la o victorie a preşedintei Adunării Naţionale (Rassemblement national, fostul Front Naţional): apropierea programatică între dreapta şi extrema dreaptă, ”de-demonizarea” ex-Frontului Naţional şi o atitudine de detestare la adresa Preşedintelui Emmanuel Macron, transmite AFP, potrivit agerpres. Pentru ca lidera Adunării Naţionale să fie aleasă, conform autorilor studiului Fundaţiei Jean-Jaures, un think tank considerat de stînga, ar trebui ca una din cele trei condiţii menţionate să fie îndeplinită: ”electoratul dreptei moderate să se raporteze masiv la aceasta, ca ea să fie suficient de de-demonizată pentru a-i împinge la absenteism pe alegătorii candidaţilor eliminaţi din primul tur de scrutin şi ca Emmanuel Macron să devină la fel de dezgustător ca Marina Le Pen”.

Cu toate că autorii studiului resping ipoteza unei mari convergenţe a extremelor între electoratul Marinei Le Pen şi cel al lui Jean-Luc Melenchon (extrema stîngă), din cauza poziţiilor profund diferite în probleme culturale şi economice, ei constată o convergenţă programatică incontestabilă între Republicanii (Les Republicains, LR, dreapta) şi Adunarea Naţională. Distanţa între simpatizanţii dreptei şi cei ai extremei drepte s-a redus considerabil în probleme legate de islam, dar şi de autoritate, la fel ca şi în chestiunea restabilirii pedepsei cu moartea. Totuşi, pe plan economic, electoratul de dreapta se dovedeşte a fi mult mai liberal decît cel de extremă dreapta, chiar dacă se observă o convergenţă asupra ideii că sunt prea mulţi asistaţi în Franţa.

În privinţa provocărilor culturale şi de imigraţie, distanţa dintre cele două electorate se reduce constant din 2017 prin migrarea unei părţi a electoratului de dreapta a lui Emmanuel Macron, ceea ce lasă un electorat mai puţin centrist Republicanilor şi, prin urmare, mai permeabil la ideile Adunării Naţionale. Convergenţa programatică nu se reflectă decît în mod imperfect la nivelul electoratului, care se apropie în probleme culturale, dar rămîne îndepărtat cu privire la economie. Faptul că Emmanuel Macron suscită o respingere considerabilă în afara taberei sale ar putea duce la un absenteism semnificativ în cazul unui duel cu Marine Le Pen, subliniază experţii Fundaţiei Jean-Jaures.

Cererea bizară a unui american condamnat la moarte

Un criminal condamnat în statul american Nevada a cerut să fie ucis de un pluton de execuție, în locul injecției letale. Zane Michael Floyd ar putea fi executat în Iunie, și ar putea deveni prima persoană ucisă în Nevada în ultimii 15 ani. Floyd, în vîrstă de 45 de ani, a cerut să fie ucis de un pluton de execuție, metodă care nu este folosită în mod obișnuit în Statele Unite, potrivit CBS News. Avocații săi spun că ar fi o metodă mai „umană” decît injecția letală, deoarece este mai rapidă și mai puțin dureroasă. Brad Levenson, apărător public federal care îl reprezintă pe Floyd, a declarat: „Nu este o tactică pentru întîrzierea execuției”. Avocații condamnatului mai spun că cele trei substanțe pe care statul Nevada dorește să le utilizeze – diazepamul sedativ, fentanilul analgezic și cisatracurium paralitic – ar duce la o pedeapsă crudă, iar asta ar însemna încălcarea drepturilor constituționale ale lui Floyd. Floyd a fost condamnat în 2000 pentru că a împușcat mortal patru persoane într-un supermarket din Las Vegas și a rănit grav o a cincea persoană, într-un incident care a avut loc în 1999.

Nevada nu mai permite punerea în aplicare a pedepselor capitale cu plutonul de execuție, legea statului impunînd injecția letală. În prezent, trei state americane pot aplica această metodă: Mississippi, Oklahoma și Utah. Ultima dată a fost utilizată în Utah, în 2010.

O femeie bolnavă de COVID-19, intubată de o lună, a dat naștere unui copil

O femeie bolnavă de COVID-19, intubată de o lună, a dat naștere unui copil într-un spital din Ferrara, Italia. Starea femeii este în continuare gravă, în timp ce bebelușul este la terapie intensivă, dar nu a luat virusul, potrivit Mediafax. Bebelușul s-a născut la spitalul din Cona, Ferrara. Mama lui are 35 de ani, are COVID-19 și este intubată în terapie intensivă de o lună, scrie La Stampa. Soțul femeii povestește că toată familia a fost lovită de virus, inclusiv socrii și cumnatul. Cei doi copii ai familiei, de 6 și 2 ani, au luat și ei virusul, dar au fost asimptomatici. Pentru că în familie nu avea cine să îi îngrijească, au fost spitalizați pentru o perioadă în pediatrie și apoi, datorită asistenților sociali, au fost duși la un hotel suport COVID. Bărbatul li s-a alăturat în urmă cu cîteva zile, după ce s-a vindecat, iar acum s-au întors cu toții acasă.

Asta în timp ce soția lui este încă în stare gravă. „Medicii au fost foarte buni. Au așteptat ca bebelușul, prematur, să se nască în siguranță, prin cezariană. În acest fel, soția mea poate fi tratată și cu medicamente mai puternice”, spune bărbatul. „Resto del Carlino” scrie că Rayt – „ploaie binecuvîntată” – este primul bebeluș născut în spitalul respectiv dintr-o femeie intubată în terapie intensivă.

Instagram va permite blocarea cuvintelor şi expresiilor injurioase

Reţeaua de socializare Instagram, care aparţine grupului Facebook, le permite de Miercuri utilizatorilor să filtreze mesajele primite, pentru a elimina cuvintele şi expresiile injurioase, un nou pas pentru platformă de a oferi garanţii în lupta împotriva hărţuirii online, relatează AFP, potrivit agerpres. „În măsura în care mesajele directe sunt conversaţii private, nu le verificăm în mod pro-activ pentru a identifica semne de discursuri bazate pe ură sau de hărţuire, aşa cum facem în restul situaţiilor pe Instagram”, a explicat populara reţea de foto şi video într-un comunicat. Utilizatorii din şapte ţări (Olanda, Franţa, Irlanda, Germania, Australia, Noua Zeelandă, Canada) pot activa o opţiune care permite blocarea automată „a solicitărilor de mesaje directe” (invitaţii la discuţii) care conţin cuvinte, expresii sau emoji ofensatoare.

„În aceste ţări au existat personalităţi publice, în special fotbalişti, care au fost victime ale unor abuzuri şi termeni ofensatori în mesajele directe”, a precizat pentru AFP Clotilde Briend, responsabilă pentru politici publice în cadrul Instagram. Potrivit acesteia, „marea parte a discursurilor bazate pe ură provin din aceste cereri de mesaje directe”. „Vom oferi posibilitatea fiecăruia să ne semnaleze sau nu aceste mesaje”, care vor rămîne accesibile într-un inbox separat, a adăugat ea.

Filtrarea se face direct pe dispozitivul utilizatorului şi, potrivit lui Clotilde Briend, poate fi apoi extinsă la celelalte servicii de mesagerie populare ale grupului Facebook: Messenger şi Whatsapp. Instagram, care numără peste un miliard de utilizatori, încearcă de mai mulţi ani să lupte împotriva hărţuirii, discurilor bazate pe ură şi dezinformării care abundă pe reţelele de socializare. În 2019, compania a lansat un program pentru a avertiza pro-activ personale care vor să publice mesaje injurioase şi, mai recent, a anunţat că va folosi un algoritm automat pentru a intui vîrsta reală a utilizatorilor. În Martie, reţeaua de socializare şi-a confirmat planul de a crea o versiune a serviciului său rezervat celor mai mici dintre adolescenţi, stîrnind nemulţumirea specialiştilor în drepturilor copilului.

S-au căsătorit de patru ori şi au divorţat de trei ori doar pentru banii obținuți de la stat

Dorind să obţină cît mai multe zile libere plătite acordate tinerilor căsătoriţi, doi rezidenţi din Taiwan au găsit o metodă inedită pentru a-şi prelungi luna de miere, căsătorindu-se de patru ori într-un interval de 37 de zile, informează AFP, potrivit agerpres. Direcţia Generală a Muncii din Taipei a confirmat aceste fapte şi a subliniat că anumiţi rezidenţi nu ezită să profite la maximum de pe urma unor avantaje oferite de autorităţile locale. Companiile taiwaneze sunt obligate prin lege să ofere tinerilor căsătoriţi opt zile de concediu plătit. Potrivit autorităţilor locale, anul trecut, angajatul unei bănci a solicitat 32 de zile de concediu după ce a recurs la acest subterfugiu. Într-o perioadă de 37 de zile, el şi partenera lui de viaţă s-au căsătorit de patru ori şi au divorţat de trei ori, solicitînd opt zile libere pentru fiecare dintre nunţi.

Banca i-a refuzat solicitarea, iar angajatul a făcut recurs la Direcţia Generală a Muncii din Taipei, care a aplicat mai întîi angajatorului o amendă de 20.000 de dolari taiwanezi (590 de euro) pentru faptul că a încălcat o prevedere legală în privinţa concediilor. În mod legal, nu există nici o limită în ceea ce priveşte frecvenţa cu care un angajat taiwanez poate să solicite un concediu cu ocazia căsătoriei sale. Banca în cauză, care nu a fost dispusă să ofere decît opt zile libere plătite, a considerat că angajatul „a profitat” de legea existentă. Săptămîna trecută, Direcţia Generală a Muncii a anulat amenda acordată băncii şi a recunoscut, într-un comunicat, că „a comis o eroare”. Angajatul, care între timp a părăsit banca, s-a adresat Departamentului Muncii pentru a depune o plîngere legată de cele 24 de zile de concediu pe care fostul lui angajator nu i le-a acordat, a precizat pentru AFP un funcţionar local sub protecţia anonimatului.

Cazul acestui angajat a fost comparat cu un altul care s-a produs în Taiwan în luna Martie, cînd peste 100 de persoane, în majoritate tineri, şi-au schimbat în mod legal prenumele pentru a se numi „Gui Yu” („somon”). Schimbarea numelui este o procedură relativ simplă în Taiwan, iar acei rezidenţi au profitat astfel de iniţiativa unui restaurant care oferea gratuit platouri cu sushi oricărei persoane al cărei nume conţinea cuvîntul „somon”.