Crimeea este o ‘cetate inexpugnabilă’, susţine liderul regional

Nici un preşedinte ucrainean nu a acordat vreodată atît de multă atenţie Crimeii, aşa cum o face şeful statului rus Vladimir Putin, a declarat, Luni, Serghei Aksionov, liderul peninsulei ucrainene anexate în 2014 de Rusia în urma unui referendum nerecunoscut de către Kiev şi Occident, într-un interviu acordat National Public Radio (NPR) din SUA, relatează agenţia de presă oficială rusă RIA Novosti, potrivit agerpres. În acest interviu, Aksionov a ţinut să sublinieze că peninsula Crimeea ‘s-a întors pentru totdeauna în componenţa Rusiei’. ‘Crimeea nu se va mai întoarce niciodată la Ucraina şi este lipsit de sens să fie formulate condiţii cu privire la aceasta’, a spus responsabilul rus, potrivit căruia peninsula a devenit o ‘cetate inexpugnabilă’ şi nu este în pericol din punct de vedere militar. În acest context, publicaţia Vzgliad aminteşte că, la 13 Ianuarie, a devenit operaţional al doilea batalion (divizion) de sisteme de rachete sol-aer S-400 ‘Triumf’, instalat lîngă Sevastopol. Cît priveşte sancţiunile occidentale, acestea nu au afectat aproape deloc peninsula, susţine Serghei Axionov, estimînd la circa 18 miliarde de dolari volumul investiţiilor în infrastructura Crimeii pînă în 2020.

În opinia sa, principala schimbare în viaţa peninsulei a fost construirea podului de 19 km peste strîmtoarea Kerci destinat să lege Crimeea de Rusia şi care, potrivit lui – în curînd va fi finalizat, urmînd ca circulaţia auto să înceapă spre sfîrşitul acestui an, iar cea feroviară, anul viitor. De altfel, în 2018, Rusia are în plan să dea în exploatare două centrale electrice în Crimeea, dependentă în mod covîrşitor de alimentarea cu electricitate şi apă din Ucraina continentală.

Şeful diplomaţiei franceze anunţă sfîrşitul prezenţei britanice în Europa

‘S-a încheiat’ cu prezenţa Marii Britanii în Uniunea Europeană, a declarat, Luni, la Tokyo, ministrul de Externe francez Jean-Yves Le Drian, adăugînd că uneori trebuie să confirme această realitate în faţa întreprinderilor nipone pentru a promova atractivitatea Franţei, relatează AFP, potrivit agerpres. ‘În ceea ce priveşte atractivitatea Franţei ca urmare a Brexit-ului, am avut ocazia să mă întîlnesc cu şefi de companii nipone ieri (Duminică) şi mă voi întîlni şi astăzi. Discursul este clar pentru noi: în primul rînd, ‘s-a încheiat’ cu prezenţa Marii Britanii în UE’, a insistat Le Drian în cursul unei conferinţe susţinute în ultima zi a unei vizite de patru zile în Japonia. ‘Pentru că am simţit că ar putea să existe spirite care să spună ‘poate că’… Nu! S-a terminat!’, a exclamat şeful diplomaţiei franceze, provocînd rîsete printre cei prezenţi în sală, între care diplomaţi, liceeni, studenţi, jurnalişti, după un discurs pronunţat la Casa franco-niponă, un centru cultural şi de ştiinţă. ‘Poate că întreprinderile nipone ar trebui să tragă concluzii’, a spus el, adăugînd: ‘Totul se va sfîrşi în martie 2019!’. Băncile japoneze au fost printre primele care au reacţionat după referendumul din Iunie 2016 privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. În iulie 2017, Sumitomo Mitsui Financial Group a anunţat crearea unei filiale bancare la Frankfurt pentru a pregăti Brexit-ul. Alte pieţe europene – Paris, Dublin sau Amsterdam – îşi intensifică eforturile pentru dreptul de a găzdui unele instituţii din Londra.

Decizia lui Trump produce efecte devastatoare în Gaza

Aproximativ 13.000 de angajaţi ai Agenţiei ONU pentru refugiaţi responsabilă de palestinieni din Fîşia Gaza au intrat într-o grevă de o zi, în semn de proteste faţă de decizia preşedintelui american Donald Trump de a retrage un ajutor de zeci de milioane de dolari, relatează dpa. Secretarul general al sindicatului angajaţilor acestei agenţii, Yousef Hamdouna, a declarat presei că scopul grevei generale este de a forţa statele donatoare să pună presiune asupra SUA pentru a reveni asupra deciziei. Agenţia administrează 267 de şcoli şi 21 de centre medicale în această enclavă, care a suferit un uriaş colaps economic, accentuat de pagubele la infrastructură produse de cele trei războaie cu Israelul şi de lipsa de alimente. La începutul lunii Ianuarie, SUA au alocat agenţiei 60 de milioane de dolari pentru 2018, spunînd că alte 65 de milioane de dolari au fost suspendate pentru ‘analize suplimentare’. Un spital din Fîşia Gaza a fost închis Luni din cauza lipsei de combustibil pentru generatorul de rezervă, afectînd serviciile de sănătate pentru 60.000 de persoane, a spus un purtător de cuvînt al Ministerului Sănătăţii din Fîşia Gaza, controlată de Hamas.

Autorităţile din Turcia au arestat 311 de persoane pentru propagandă împotriva ofensivei din Nordul Siriei

Autorităţile turce au arestat peste 300 de persoane suspectate de ‘propagandă teroristă’ pe reţelele de socializare împotriva ofensivei duse de Ankara împotriva unei miliţii kurde în Nord-Vestul Siriei, relatează AFP, potrivit agerpres. De la 20 Ianuarie, ‘311 de indivizi care au făcut propagandă teroristă pe reţelele de socializare în legătură cu operaţiunea de la Afrin au fost plasaţi în arest preventiv’, a indicat Ministerul de Interne turc, Luni, într-un comunicat. Ministerul de Interne turc nu a făcut precizări cu privire la persoanele reţinute, dar autorităţile au efectuat numeroase arestări săptămîna trecută în toată ţara, în special la Istanbul şi în Sud-Estul Turciei, unde locuieşte o majoritate kurdă. Mai mulţi responsabili locali ai principalului partid prokurd din Turcia, Partidul Democrat al Popoarelor (HDP), au fost de asemenea reţinuţi de la începutul acestei ofensive a Ankarei denumite ‘Ramura de măslin’. După lansarea operaţiunii din Afrin, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lansat un apel la unitate naţională şi a afirmat că cei care vor protesta împotriva ofensivei vor plăti un ‘preţ foarte mare’.

Netanyahu acuză Iranul că transformă Libanul într-un ‘sit gigantic de rachete’

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a plecat, Luni dimineaţă, la Moscova pentru a se întîlni cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a-l avertiza că Iranul încearcă „să transforme Libanul într-un sit gigantic de rachete”, relatează Xinhua, conform agerpres. În remarcile sale înainte de plecare, Netanyahu a declarat că intenţionează să dedice vizita de cinci ore pentru a discuta cu Putin despre acţiunile Iranului în regiune. „Voi discuta cu preşedintele Putin eforturile neîncetate ale Iranului de a stabili o prezenţă militară în Siria”, a transmis el într-un comunicat. Netanyahu a subliniat că Israelul se opune „ferm” prezenţei iraniene pe teritoriul vecinului său din Nord şi a adăugat că „ia măsuri împotriva” acestui lucru, dar fără a elabora asupra acţiunilor. Liderul israelian a acuzat de asemenea Iranul că încearcă „să transforme Libanul într-un sit gigantic de rachete”. El a spus că Iranul stochează rachete de precizie în Liban împotriva Israelului. „Nu vom tolera aşa ceva”, a insistat el.