Macron şi Merkel propun un plan de relansare a UE de 500 de miliarde de euro

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus un plan de relansare în Europa de 500 de miliarde de dolari pentru a face faţă impactului economic al noului coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică, relatează AFP şi DPA, scrie agerpres. „Pentru a susţine o relansare durabilă care restabileşte şi întăreşte creşterea în UE, Germania şi Franţa susţin crearea unui Fond de relansare ambiţios, temporar şi cu obiective precise” în cadrul viitorului buget al UE şi căruia să i se aloce „500 de miliarde de euro”, subliniază o declaraţie comună.

Emmanuel Macron a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă cu Angela Merkel, că iniţiativa franco-germană în valoare de 500 de miliarde de euro pentru oferirea de granturi ţărilor şi regiunilor cel mai grav afectate de criza coronavirusului este un pas major înainte, notează şi Reuters. Banii ar urma să fie adunaţi în numele Uniunii Europene de pe pieţele de capital şi să se îndrepte către ţările cele mai afectate de criză în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027. Un prim pachet, care prevede credite în valoare totală de pînă la 540 de miliarde de euro, a fost deja convenit de statele membre la începutul lunii Aprilie. Anunţul făcut priveşte sprijinul pe termen lung pentru reconstrucţia după pandemie.

Nemţii înving coronavirusul. Majoritatea districtelor raportează puţine sau ZERO cazuri de COVID-19

Majoritatea autorităţilor la nivel de district şi de oraşe din Germania au raportat doar foarte puţine sau chiar zero cazuri noi de COVID-19 în ultima săptămînă, potrivit instituţiei responsabile cu răspunsul la noul coronavirus, informează DPA, potrivit agerpres. Vestea bună a venit de la Institutul pentru boli infecţioase Robert Koch (RKI) şi era valabilă Luni dimineaţa, deşi oficialii au avertizat că ar putea exista întîrzieri regionale în raportarea datelor. Circa 50 de districte nu au raportat nici o infecţie nouă pe parcursul unei perioade de şapte zile, în timp ce alte 220 de zone au confirmat cinci sau mai puţine cazuri de COVID-19 la 100.000 de locuitori.

Relaxarea restricţiilor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 şi implementate la mijlocul lunii Martie a fost lăsată la latitudinea celor 16 landuri ale ţării, după ce cancelarul Angela Merkel a renunţat la începutul acestei luni la eforturile de coordonare a unui răspuns la nivel naţional. Cu toate acestea, ea a insistat asupra unui prag care va impune din nou restricţiile odată ce va fi depăşită limita de 50 de cazuri noi la 100.000 de persoane în curs de o săptămînă în districtele locale.

Doar cîteva zone s-au apropiat de încălcarea acestui prag sau chiar l-au depăşit. Un total de peste 400 de localităţi au fost analizate de Institutul Robert Koch. La nivel naţional, tendinţa descendentă a cazurilor noi a continuat, cu 342 înregistrate în ultimele 24 de ore. Potrivit bilanţului Institutului, în Germania se înregistraseră 174.697 de contaminări şi 7.935 de decese provocate de COVID-19 pînă Duminică la miezul nopţii. De asemenea, numărul persoanelor vindecate a ajuns 154.600, conform cifrelor furnizate de RKI.

OMS: Majoritatea populaţiei mondiale rămîne susceptibilă infectării cu noul coronavirus

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că majoritatea populaţiei mondiale rămîne susceptibilă infectării cu noul coronavirus, iar în regiunile cele mai afectate cel mult 20% din oameni au dezvoltat o anumită imunitate, procent care în general este sub 10%, relatează agenţia EFE, scrie agerpres. ”OMS înţelege deplin dorinţa unor ţări de a-şi relua activităţile. Tocmai pentru că dorim o recuperare mondială cît mai rapidă posibil, îndemnăm statele să fie prudente” cu măsurile de relaxare, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. ”Cei care avansează prea rapid (cu relaxarea) fără să dispună de un sistem sanitar public capabil să detecteze şi să suprime transmiterea (virusului) riscă să-şi afecteze propria redresare”, a explicat el, după ce a deschis adunarea anuală a organizaţiei, considerată istorică în contextul pandemiei de COVID-19 şi care se desfăşoară online.

Potrivit directorului general al OMS, rezultatele testelor serologice efectuate în zeci de ţări arată că mai puţin de 10% din populaţie are anticorpi faţă de virusul SARS-CoV-2, procent care poate merge pînă la cel mult 20% doar în cazul regiunilor cele mai afectate, unde virusul a circulat intens. Aceste rezultate lasă fără fundament teoriile unor experţi care susţin ideea unei imunizări de grup ca modalitate de a opri pandemia.

Tedros Ghebreyesus a mai evidenţiat faptul că nici una dintre măsurile luate de diferite state pentru frînarea transmiterii virusului nu poate fi eficientă dacă este luată în mod izolat, fiind nevoie de o combinaţie de măsuri, inclusiv testarea şi detectarea noilor cazuri, izolarea celor infectaţi, trasarea contacţilor acestora şi măsuri generale de izolare pentru distanţarea socială, numai ţările care au luat astfel de măsuri obţinînd pînă în prezent rezultate bune în combaterea epidemiei.

Mortalitatea din Aprilie din Belgia, apropiată de nivelurile din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial

Consecinţă a pandemiei noului tip de coronavirus, mortalitatea din Belgia s-a apropiat în luna Aprilie a acestui an de nivelurile înregistrate în această ţară în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit unui studiu universitar belgian consultat de AFP, potrivit agerpres. Luna trecută, Belgia a deplîns 14.790 de decese, potrivit cifrelor încă provizorii, număr mult mai mare decît cel înregistrat în mod obişnuit într-o lună de Aprilie în această ţară, care se menţine în mod normal sub nivelul mediu de 9.000 de decese, subliniază acest studiu al universităţii de limbă neerlandeză Vrije Universiteit Brussel (VUB).

Cercetătorii au calculat o rată de mortalitate în Aprilie 2020 cu numai 4% mai mică celei din Aprilie 1941, în plină ocupaţie nazistă a Belgiei. Supramortalitatea sezonieră înregistrată în Aprilie este în general sub cea din Ianuarie, Februarie şi Martie, cele trei luni de vîrf în pandemia de gripă. Anul acesta, noul tip de coronavirus a generat „o situaţie excepţională” care a continuat în Aprilie, a declarat pentru AFP Patrick Deboosere, unul dintre autorii studiului.

Belgia, ţară cu 11,5 milioane de locuitori, înregistra Luni 9.080 de morţi de COVID-19, din cele 55.559 de cazuri de contaminare confirmate. Aceasta înseamnă o rată de 783,5 de morţi la un milion de locuitori, mult mai mare decît cea înregistrată în cele mai afectate ţări din lume de pandemie, cum ar fi SUA (rată de 270,6 la un milion) sau Spania (591,4 la milion).

Sud-Estul Europei şi Orientul Apropiat, afectate deja de caniculă

Din Grecia pînă în Israel, trecînd prin Cipru şi Turcia, ţările din Sud-Estul Europei şi din Orientul Apropiat se sufocă din cauza unui val de căldură timpurie la care trebuie să se adapteze locuitorii încă afectaţi de măsurile de izolare, relatează AFP, potrivit agerpres. Cu peste 40 de grade în Cipru, Creta (Grecia) şi zonele de ţărm din Turcia, pînă la 47 de grade Celsius la graniţele Israelului şi Iordaniei, în această regiune a lumii, obişnuită cu Veri călduroase, au fost doborîte recordurile pentru luna Mai, potrivit institutelor naţionale de meteorologie.

După Sudul Italiei, unde au fost înregistrate 39 de grade în Sicilia la sfîrşitul săptămînii trecute, valul de căldură s-a resimţit şi în Heraklion, în Creta, cu 41,1 grade Celsius Sîmbătă, valoare ce nu a mai fost consemnată în această regiune în luna Mai de o jumătate de secol, potrivit Institutul de Meteorologie din Atena. În Grecia continentală, mercurul a ajuns, de asemenea, la 40 de grade Celsius. Nu toată lumea s-a putut îndrepta, însă, spre plajă din cauza măsurilor de izolare asociate pandemiei de COVID-19.

Spre Est, în Cipru, Duminică s-a stabilit un nou record de căldură, cu 42,5 grade Celsius la umbră, în Paphos (Sud-Vest). Turcia a cunoscut cel mai călduros weekend din luna Mai din ultimii 75 de ani, potrivit televiziunii publice TRT. Valorile de temperatură au depăşit 40 de grade Celsius în Antalya. În Orientul Apropiat, temperaturile caniculare sunt înregistrate în mod obişnuit la sfîrşitul Primăverii. Însă, ”anul acesta, diferenţa o face durata acestui episod – o săptămînă – cu temperaturi de pînă la 37 de grade Celsius”, a indicat Duminică directorul departamentului de meteorologie al aeroportului Beirut, Abdel Rahmane al-Zawawi. Potrivit prognozelor, acest val de caniculă va continua pînă la finalul săptămînii în Estul Mediteranei.

Un Tribunal francez a interzis Poliţiei să mai folosească drone

Principalul Tribunal Administrativ din Franţa a dispus Luni ca Poliţia să înceteze să folosească drone pentru a monitoriza mulţimile după ce ţara a ieşit din aproape două luni de izolare strictă pentru combaterea coronavirusului, relatează DPA, scrie agerpres. Folosirea dronelor, pe care Poliţia le-a prezentat cu mîndrie la televiziuni în timpul măsurilor de izolare, este împotriva reglementărilor europene pentru protecţia datelor personale, a decis Consiliul de Stat.

Tribunalul a notat că dronele zburau la o înălţime de 80 pînă la 100 de metri, fără a activa funcţia de zoom, ceea ce înseamnă că în practică nimeni nu era identificat. În plus, funcţia de înregistrare a fost înlăturată de pe drone. În consecinţă, Tribunalul a acceptat că dronele au fost folosite pentru un scop legitim de siguranţă publică şi că utilizarea lor nu reprezintă o încălcare „gravă şi în mod clar ilegală” a libertăţilor fundamentale. Totuşi, Tribunalul susţine că nu există nici o procedură care să prevină utilizarea dronelor într-un mod care să permită identificarea indivizilor. În plus, transmiţînd imagini la un centru de comandă al Poliţiei, acestea au capturat date personale şi de aceea trebuie să se conformeze reglementărilor europene.

Utilizarea dronelor trebuie, în consecinţă, să fie autorizată prin decret sau decizie oficială în urma consultării Comisiei naţionale franceze pentru tehnologie şi libertate (CNIL), un pas care nu a fost făcut în acest caz. Alternativa ar putea fi ca ele să fie dotate cu dispozitive care ar face să fie imposibilă identificarea indivizilor în orice circumstanţe.

Noul ministru de Externe israelian susţine anexarea coloniilor din Cisiordania, în coordonare cu SUA

Noul ministru de Externe israelian, Gaby Ashkenazi, a declarat că Israelul ar trebui să anexeze coloniile evreieşti din Cisiordania, în coordonare cu Statele Unite şi fără a afecta acordurile de pace din 1994 şi 1979 cu Iordania şi Egiptul, transmite dpa, scrie agerpres. Ashkenazi, reprezentant al alianţei Albastru-Alb, a apreciat că planul de pace al Preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu este ”o ocazie istorică de a contura viitorul Israelului în deceniile următoare”. El a adăugat că ”planul va fi implementat cu responsabilitate, în coordonare cu SUA şi asigurîndu-se acordurile de pace şi interesele strategice ale Israelului”.

Trump şi-a prezentat planul în Ianuarie, susţinînd că aproximativ 30% din teritoriile ocupate de israelieni în Cisiordania trebuie să revină Israelului în cadrul oricărui viitor acord de pace cu palestinienii. Aceştia au respins planul, considerînd că ar putea constitui o recunoaştere a pretenţiilor israeliene asupra unor teritorii din Cisiordania. Acordul de coaliţie semnat de premierul Benjamin Netanyahu, liderul blocului de dreapta Likud, şi de Benny Gantz, din partea alianţei Albastru-Alb, prevede că prim-ministrul poate cere Guvernului şi Parlamentului să voteze anexarea oricînd după 1 Iulie.

Britanicii s-au refugiat în cărţi pe timpul pandemiei

Potrivit unei cercetări realizate de compania Nielsen Book, 41% dintre britanici au spus că au citit mai mult după ce premierul Boris Johnson a impus măsura izolării la domiciliu pe 23 Martie. Sondajul, reprezentativ la nivel naţional, la care au luat parte 1.000 de persoane adulte, realizat în perioada 29 Aprilie – 1 Mai, a ajuns la concluzia că timpul pe care britanicii îl petrec lecturînd a crescut de la circa 3,5 ore pe săptămînă, la 6 ore. Doar 10% dintre adulţi au spus că citesc mai puţin.

Sondajul a relevat şi o schimbare a preferinţelor de lectură ale britanicilor în timpul pandemiei de COVID-19, crescînd interesul pentru literatură poliţistă, thrillere şi alte genuri populare de ficţiune. În această perioadă, ”apetitul” pentru ficţiune distopică a fost redus, potrivit Nielsen. Peste jumătate dintre participanţi (52%) au răspuns că citesc mai mult întrucît au mai mult timp la dispoziţie, 51% pentru că doresc să se simtă bine, iar 35% au spus că lectura oferă ”o evadare în perioada crizei”.

Sondajul a mai scos la iveală şi schimbări în ceea ce priveşte obiceiurile de achiziţie în domeniul cărţii. În timp ce 25% au spus că au cumpărat mai multe cărţi în această perioadă, 18% au cumpărat mai puţine, mulţi dintre participanţi invocînd drept motiv imposibilitatea de a vizita librăriile în timpul restricţiilor.

Mike Pompeo se lansează într-o nouă polemică cu Beijingul: NU vă băgaţi peste activitatea jurnaliştilor americani!

Secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat Duminică că i-a atras atenţia faptul că Guvernul chinez a ameninţat că va interveni în activitatea jurnaliştilor americani din Hong Kong şi a spus că orice decizie care afectează autonomia Hong Kong-ului ar putea influenţa evaluarea statutului acestui teritoriu de către SUA, transmite Reuters, potrivit agerpres. „Aceşti jurnalişti sunt membri ai unei prese libere, nu cadre care fac propagandă, iar raportările lor valoroase informează cetăţenii chinezi şi lumea întreagă”, a declarat Mike Pompeo.

Marea Britanie a cedat Hong Kong-ul Chinei în 1997. Acestui teritoriu i s-a promis un „grad ridicat de autonomie” timp de 50 de ani, ceea ce a constituit baza statutului special al Hong Kong-ului în conformitate cu legislaţia americană şi care l-a ajutat să prospere ca centru financiar mondial.

Secretarul de stat american a anunţat pe 6 Mai că Departamentul de Stat amînă transmiterea unui raport către Congres, care evaluează dacă Hong Kong-ul se bucură de suficientă autonomie din partea Chinei, pentru a continua să beneficieze de un tratament special din partea SUA. Mike Pompeo a justificat întîrzierea transmiterii raportului ca o modalitate de a se lua în calcul eventuale acţiuni ale Beijingului în perioada premergătoare începerii sesiunii Congresului Naţional al Poporului (Parlamentul chinez) pe 22 Mai.

În sfîrșit, italienii se bucură de redeschiderea magazinelor și restaurantelor

În Italia, magazine, frizerii şi restaurante şi-au redeschis în sfîrşit uşile Luni, în timp ce ţara îşi accelerează eforturile de revenire de pe urma crizei provocate de coronavirus şi cele zece săptămîni de restricţii, notează Reuters, potrivit agerpres. Clienţii au putut din nou să-şi soarbă cappucino de dimineaţă la bar, chiar dacă distanţaţi unii de alţii. În biserici se pot desfăşura din nou slujbe cu public, după ce episcopii au pus presiune pe Guvern să autorizeze serviciul religios.

Aproape 32.000 de italieni au murit din cauza noului coronavirus, al treilea cel mai grav bilanţ din lume, după cele din SUA şi Marea Britanie. Italia a fost prima ţară europeană care a impus restricţii la nivel naţional, la începutul lui Martie. Primele măsuri de relaxare au venit abia pe 4 Mai, cînd fabricile şi parcurile s-au putut redeschide. Ziua de Luni a marcat un mare pas înainte pe drumul revenirii la normalitate, de acum fiind permise călătoriile nelimitate în interiorul fiecărei regiuni, prietenii se pot întîlni din nou, iar restaurantele pot servi la mese dacă acestea sunt amplasate de o distanţă de cel puţin 2 metri. În frizerii, telefoanele au sunat fără încetare, clienţii neîngrijiţi grăbindu-se să se facă mai prezentabili.

Guvernul a anunţat că va redeschide graniţele cu Europa şi va permite deplasările libere între regiuni începînd din 3 Iunie, dar nimeni nu se aşteaptă la un aflux brusc din afară. Ministerul Finanţelor prognozează că economia se va contracta cu cel puţin 8% din PIB în 2020, ceea ce ar însemna cea mai profundă recesiune din epoca postbelică. Chiar dacă traficul a fost vizibil mai intens în marile oraşe Luni dimineaţă, unii oamenii au părut să ezite să-şi reia vechile obiceiuri.