Benjamin Netanyahu: Este timpul să anexăm părţi din Cisiordania

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că „este timpul să anexăm părţi din Cisiordania”, într-un discurs rostit în faţa Parlamentului reunit pentru un vot de încredere în noul Guvern de uniune naţională al Israelului, informează Agerpres.

„Iată adevărul: aceste teritorii sunt acolo unde poporul evreu s-a născut şi s-a dezvoltat. Este timpul să aplicăm legea israeliană şi să scriem un capitol glorios în istoria sionismului”, a declarat Netanyahu.

Acordul de împărţire a puterii între Netanyahu şi Gantz prevede anunţarea, începînd de la 1 Iulie, a unei strategii pentru aplicarea proiectului american de rezolvare a conflictului israeliano-palestinian. Respins de palestinieni, acest plan prevede în special anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor israeliene din Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat din 1967 de către statul israelian. În cursul ultimului deceniu, populaţia în coloniile israeliene a crescut cu 50%, depăşind 450.000 de persoane, care trăiesc adeseori în mod conflictul alături de peste 2,7 milioane de palestinieni.

„Adevărul, şi toată lumea îl ştie, este că sute de mii de rezidenţi din Iudeea-Samaria (termen utilizat de autorităţile israeliene pentru a desemna Cisiordania) vor rămîne pentru totdeauna acasă, oricare va fi acordul de pace găsit în final”, a afirmat Netanyahu în faţa parlamentarilor. „Anexarea nu ne va îndepărta de pace, ci ne va apropia de ea”, a spus premierul israelian. Proiectul de anexare a fost discutat Miercurea trecută de şeful diplomaţiei Mike Pompeo, care a efectuat o vizită-fulger la Ierusalim, unde s-a întîlnit cu Gantz şi cu Netanyahu.

Palestinienii şi Iordania vecină au avertizat deja împotriva consecințelor unui astfel de proiect. Cele mai multe ţări din Uniunea Europeană vor de asemenea să convingă Israelul să renunţe la el, pentru a evita necesitatea instituirii de sancţiuni împotriva acestei ţări.

Situaţia contaminărilor cu COVID-19 în curs de stabilizare în Rusia

Situaţia în materie de contaminări se stabilizează în Rusia, au afirmat Duminică autorităţi sanitare ruse, în timp ce ţara înregistrase 9.709 noi cazuri în ultimele 24 de ore, potrivit AFP, scrie agerpres. Pentru a treia oară în decurs de o săptămînă, cifra noilor contaminări în Rusia se situează sub pragul de 10.000. În acest context, Agenţia sanitară rusă (Rospotrebnadzor) şi-a exprimat satisfacţia pentru un „nivel de stabilitate pe care toată lumea îl aştepta”.

„Aş spune că noi am reuşit în prezent să împiedicăm creşterea de noi contaminări”, a asigurat responsabila Rospotrebnadzor, Anna Popova, într-un interviu acordat canalului public rus Rossia-24. „Situaţia se stabilizează în ţară. Toate regiunile au reuşit să stabilizeze situaţia”, afirmă ea.

Rusia, care a început în săptămîna trecută o ieşire din izolare prudentă după aproape o lună şi jumătate de restricţionări severe, se situează pe locul al doilea pe plan mondial, după SUA, ca număr de contaminări, cu un total de 281.752 de cazuri înregistrate. Duminică, numărul noilor decese din ultimele 24 de ore era uşor inferior celui din ajun (119), care constituia un record pentru Rusia de la începutul pandemiei apărută în Decembrie în China. În total, ţara a înregistrat 2.631 decese.

Autorităţile sanitare ruse au afişat în două rînduri în cursul săptămînii care a trecut un număr de noi cazuri inferior pragului de 10.000. Dar cifrele fluctuează de la începutul lunii Aprilie, fără să indice o tendinţă clară, notează AFP.

Peste 4,5 milioane de cazuri de COVID-19, declarate oficial la nivel global

Peste 4,5 milioane de cazuri de COVID-19 au fost declarate oficial în întreaga lume, dintre care aproape trei sferturi în Europa şi Statele Unite, potrivit unui bilanţ întocmit de agenţia France Presse pe baza datelor disponibile Vineri la orele 20.30 GMT, scrie agerpres. Au fost înregistrate în total cel puţin 4.503.811 cazuri de contaminare, dintre care 305.424 de decese, în special în Europa, continentul cel mai afectat cu 1.848.790 de cazuri şi 164.145 de decese, şi în Statele Unite (1.432.045 de cazuri, dintre care 86.851 de decese). Numărul cazurilor diagnosticate nu reprezintă decît o parte din numărul real al contaminărilor, deoarece multe ţări testează numai cazurile grave.

Giuseppe Conte vrea garanţii suplimentare, înainte de a decide reluarea meciurilor de fotbal

Premierul italian Giuseppe Conte vrea garanţii suplimentare din partea forurilor fotbalistice, înainte de a decide reluarea meciurilor, informează AFP, scrie agerpres. „Pentru a ne aventura să acordăm o dată (n.r. – de reluare a meciurilor), avem nevoie de cîteva garanţii suplimentare, care deocamdată nu există”, a declarat şeful Guvernului italian, Sîmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă. „Mai întîi trebuie să aşteptăm pînă cînd sunt îndeplinite condiţiile pentru a garanta reluarea campionatului, nu doar cel de fotbal, în condiţii de securitate maximă”, a spus el, adăugînd că speră ca aceste condiţii să fie „îndeplinite cît mai repede posibil”.

Cluburile italiene, care vor să reia campionatul la 13 Iunie, au putut reîncepe antrenamentele individuale din 4 Mai şi au decis revenirea, de Luni, la antrenamentele colective. În acest context, Federaţia Italiană de Fotbal a anunţat, Joi, că o echipă de inspectori va verifica respectarea de către cluburile din Seria A a protocolului sanitar în vigoare, pentru a permite reluarea antrenamentelor.

Qatarul aplică sancţiunile cele mai severe din lume împotriva celor care nu poartă măşti de protecţie în public

Qatarul a început de Duminică să aplice sancţiunile cele mai severe din lume împotriva persoanelor care nu poartă mască de protecţie în public, pedepsele putînd ajunge pînă la 3 ani de închisoare, transmite AFP, scrie agerpres. Guvernul a decis că este obligatorie purtarea de măşti de protecţie în public, începînd de Duminică şi pînă la noi ordine. Contravenienţii pot fi sancţionaţi cu pînă la 3 ani de închisoare şi 200.000 de riali (aproape 51.000 de euro) amendă.

Micul stat din Golf a raportat pînă acum aproape 30.000 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, adică 1,1% din totalul de 2,75 milioane de locuitori, şi 15 decese. Potrivit autorităţilor, adunările de familie din timpul lunii Ramadanului ar putea favoriza transmiterea virusului. În Qatar, restaurantele, sălile de cinema, centrele comerciale au fost închise, dar şantierele de construcţii – mai ales cele avînd legătură cu Cupa Mondială la fotbal din 2022 – au fost menţinute în activitate, cu respectarea regulilor de distanţare fizică şi purtarea obligatorie a măştii din 26 Aprilie. Purtarea măştilor a devenit obligatorie acum în aproximativ 50 de ţări. În Maroc, persoanele care nu respectă această obligaţie riscă pînă la 3 luni de închisoare şi 120 de euro amendă, iar în Ciad, pînă la 15 zile de detenţie.

Ambasadorul chinez în Israel a fost găsit mort

Ambasadorul Chinei în Israel a fost găsit mort în reşedinţa sa, a confirmat Duminică Ministerul israelian de Externe, citat de DPA, scrie agerpres. Conform unui purtător de cuvînt al Poliţiei, citat de Reuters, ambasadorul a fost găsit decedat în locuinţa sa dintr-o suburbie a Tel Aviv-ului. Ambasadorul Du Wei sosise în Israel în Februarie. Între 2016 şi 2019 condusese reprezentanţa diplomatică a Chinei în Ucraina. Diplomatul chinez avea 58 de ani, iar soţia sa şi fiul cuplului nu se aflau în Israel. Poliţia israeliană a deschis o anchetă în cazul decesului diplomatului. Potrivit postului israelian Channel 12 TV, care citează surse neidentificate din cadrul serviciilor medicale de urgenţă, primele indicii arată că Du Wei a decedat în somn, din cauze naturale.

Infracţiunile homofobe în Franţa au crescut cu mai mult de o treime anul trecut

Infracţiunile homofobe raportate autorităţilor franceze au crescut cu mai mult de o treime anul trecut, arată o analiză prezentată în ajunul Zilei Internaţionale împotriva Homofobiei, Transfobiei şi Bifobiei, marcată pe 17 Mai, scrie news.ro. Atacurile şi insultele homofobe au crescut în Franţa cu 36% anul trecut, potrivit Ministerului de Interne, relatează The Guardian. Cifrele lansate demonstrează o creştere constantă a delictelor şi au fost prezentate la 30 de ani de cînd homosexualitatea a fost retrasă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii de pe lista bolilor mintale.

În 2019, Poliţia franceză a identificat 1.870 de victime ale homofobiei sau transfobiei, în comparaţie cu 1.380 de victime, în 2018. Insultele reprezintă 33% dintre delicte, în timp ce violenţa fizică reprezintă 28% din cazurile reclamate. Victimele sunt în proporţie de 75% bărbaţi, iar din total 62% au vîrste sub 35 de ani. Asociaţiile LGBT susţin că cifrele nu spun întreaga poveste, deoarece numeroase victime nu raportează Poliţiei agresiunile suferite. SOS Homophobia urmează să publice propriile cifre. O treime dintre reclamaţii sunt făcute în marile oraşe, iar documentul arată că incidente homofobe se înregistrează pe întreg teritoriul ţării, inclusiv în zonele rurale.

Ministerul de Interne a cerut Sîmbătă autorităţilor publice să fie mai vigilente şi societăţii, ca întreg, să facă eforturi mai mari. Ministerul a înregistrat în jur de 30 de plîngeri care vizează insulte sau ameninţări făcute în mediul online.

Deputaţii francezi au adoptat Miercurea trecută o lege care interzice pe reţelele de socializare discursul motivat de ură, măsură considerată de unii drept cenzură. Legea obligă platformele şi motoarele de căutare să elimine conţinutul ofensiv – incitare la ură, violenţă, rasism şi fanatism religios – în decurs de 24 de ore sau riscă să fie amendate cu pînă la 1,25 de milioane de euro.

Germania continuă să exporte arme către statele suspectate că susţin facţiunile aflate în conflict în Libia

Guvernul german, care a găzduit în Ianuarie un summit referitor la conflictul din Libia, a aprobat de atunci exporturi de armament în valoare de 331 milioane de euro către state acuzate că sprijină părţile în conflict în această ţară, a indicat Ministerul Economiei de la Berlin, a transmis Duminică DPA, scrie agerpres. Între 20 Ianuarie şi 3 Mai, doar către Egipt au fost aprobate exporturi de circa 308,2 milioane de euro, a comunicat Ministerul la interpelarea unui om politic. De asemenea, au fost autorizate livrări de armament în valoare de 15,1 milioane de euro către Turcia şi de 7,7 milioane de euro către Emiratele Arabe Unite, arată aceeaşi sursă.

Germania a găzduit în Ianuarie un summit cu privire la conflictul din Libia, ocazie cu care ţările implicate s-au angajat să înceteze furnizarea de arme şi de luptători către facţiunile rivale. Cu toate acestea, în ţara Nord-africană au continuat să ajungă arme. În Libia, forţele mareşalului Khalifa Haftar, susţinut în special de Arabia Saudită, Egipt şi Emiratele Arabe Unite, desfăşoară din Aprilie 2019 o ofensivă pentru a cuceri Tripoli, sediul Guvernului de Uniune Naţională (GNA, recunoscut de ONU) condus de Fayez al-Sarraj şi ale cărui trupe sunt sprijinite de Turcia.

Vestele galbene, din nou pe străzile Franței după relaxarea restricţiilor

Protestatari din mişcarea vestelor galbene, critici la adresa Guvernului, s-au adunat Sîmbătă în mai multe oraşe din Franţa, pentru prima dată după relaxarea restricţiile impuse ca urmare a epidemiei noului coronavirus, informează dpa, scrie agerpres. În cursul zilei de Sîmbătă, ministrul de Interne, Christophe Castaner, a reiterat faptul că limita de participare la adunările publice este de 10 persoane. Cu toate acestea, la Paris, Lyon, Marsilia, Montpellier şi Strasbourg, oamenii au mărşăluit pe străzi, deşi într-un număr mult redus faţă de cel de dinaintea epidemiei COVID-19.

În Capitala franceză, manifestanţii s-au adunat în Place de la Republique, conform informaţiilor furnizate de ziarul Le Parisien. Poliţia a declarat că au fost emise mai multe avertismente, iar două persoane au fost arestate. La Toulouse, proprietarii de magazine au chemat la un contra-protest, a informat ziarul La Depeche. Ei nu doresc ca vestelor galbene să li se permită reluarea protestelor în zilele de Sîmbătă deoarece acestea le afectează afacerile.

De peste un an, mişcarea vestelor galbene a organizat în mod regulat proteste împotriva politicilor de reformă ale Preşedintelui Emmanuel Macron. În lunile anterioare impunerii regimului de restricţii ca urmare a epidemiei noului coronavirus, Franţa a fost zguduită de proteste de masă organizate de sindicate care se opuneau reformei pensiilor. Cele mai stricte restricţii de circulaţie au fost relaxate în Franţa începînd de Luni, 11 Mai.

Germania lucrează la un program de ajutoare de 57 de miliarde de euro pentru municipalităţile afectate de pandemia de coronavirus

Ministerul german de Finanţe Olaf Scholz lucrează la un pachet de ajutoare în valoare de 57 de miliarde de euro pentru a ajuta municipalităţile să facă faţă scăderii veniturilor din taxe provocată de criza coronavirusului, a arătat Sîmbătă un document al ministrului, transmite Reuters, potrivit news.ro. Cea mai mare economie din Europa se confruntă cu cea mai gravă recesiune de la cel de-Al Doilea Război Mondial, chiar dacă măsurile de distanţare socială sunt relaxate treptat. Scăderea activităţilor economice a afectat veniturile din taxe şi a lăsat un gol în finanţele municipale.

Programul de sprijin pregătit de Scholz are rolul să ajute oraşele mari şi mici să îşi stabilizeze situaţiile financiare, potrivit documentului. Planul prevede şi un sprijin suplimentar pentru unele municipalităţi care sunt îndatorate puternic. Guvernul federal intenţionează ca jumătate din costuri să fie suportate de Guvernele landurilor, iar Parlamentul ar trebui să adopte planul înainte de sfîrşitul anului, potrivit proiectului. Potrivit sistemului federal german, autorităţile locale răspund de o mare parte a investiţiilor publice, cum ar fi construcţia de drumuri şi poduri, precum şi de modernizarea şcolilor şi a spitalelor.

Germania anticipează că veniturile publice din taxe vor fi mai mici cu 98,6 miliarde de euro sub nivelul anticipat anterior epidemiei de coronavirus şi că municipalităţile vor înregistra un deficit bugetar de peste 15 miliarde de euro. Pe termen mediu, pînă în 2024, acest deficit al Guvernului federal şi al Guvernelor federale, precum şi al municipalităţilor se va adînci la 315,9 miliarde de euro. Analiştii afirmă că Guvernul va finanţa al doilea pachet de stimulare şi ajutoarele de urgenţă pentru oraşe cu un al doilea buget suplimentar finanţat prin obligaţiuni, în valoare de pînă la 100 de miliarde de euro.

În luna Martie, Parlamentul german a suspendat o limită de îndatorare şi a aprobat un program iniţial de salvare în valoare de peste 750 de miliarde de euro, pentru a susţine economia afectată de pandemie. Primul pachet de sprijin a inclus deja un buget suplimentar finanţat prin împrumuturi în valoare de 156 de miliarde de euro.