Război total între cele mai mari economii ale lumii: ”Nu negociem cu arma deasupra capului”

Guvernul chinez ar putea refuza să participe la noile negocieri comerciale care ar urma să aibă loc în această lună, dacă Administraţia Trump va impune noi tarife pentru importurile chinezeşti, scrie Wall Street Journal (WSJ), preluat de Reuters. Statele Unite au propus o nouă rundă de discuţii, dar au continuat în acelaşi timp planurile referitoare la impunerea de noi tarife pentru bunuri chinezeşti în valoare de 200 de miliarde de dolari, potrivit News.ro. Un oficial chinez a declarat pentru WSJ că ţara sa nu va negocia ”cu o armă îndreptată la capul său”. Alţi oficiali chinezi au sugerat că China va impune limite pentru vînzarea de componente şi mărfuri necesare companiilor americane, care ar pune în pericol lanţurile lor de aprovizionare.

Noile negocieri comerciale propuse de secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin ar urma să înceapă în jurul datei de 20 Septembrie. Autorităţile chineze au început să discute planurile pentru participarea la negocieri, dar ar putea să se răzgîndească din cauza posibilităţii ca Statele Unite să anunţe noi tarife în această săptămînă. Bloomberg a relatat Vineri că Preşedintele ar fi dat instrucţiuni consilierilor săi să continue planurile referitoare la tarife, chiar dacă cele două părţi se pregătesc să se întîlnească pentru a încerca reducerea tensiunilor comerciale. Noile tarife vor fi stabilite la 10%, potrivit unor surse apropiate situaţiei citate de WSJ, nivel sub cel de 25% anunţat anterior de Administraţie.

Nivelul mai scăzut al tarifelor are un dublu scop: reducerea impactului asupra consumatorilor americani înaintea sezonului cumpărăturilor de sărbători şi ajutarea republicanilor în campania electorală pentru alegerile din această Toamnă. În ultimele cîteva săptămîni, Trump a semnalat în repetate rînduri că ar putea introduce noi tarife, cu impact asupra unei game largi de bunuri, oricînd va considera oportun să facă acest lucru. Preşedintele s-a întîlnit săptămîna trecută cu consilierii săi comerciali, între care secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, secretarul pentru Comerţ, Wilbur Ross, şi Reprezentantul pentru Comerţ al SUA, Robert Lighthizer.

Anomalie meteo în Europa

Cea mai mare parte a Europei va avea parte de o săptămînă neobişnuit de caldă pentru această perioadă. Temperaturile vor fi, în unele zone, cu 8 pînă la 12 grade peste cele medii.În Sudul Franței sunt aşteptate 34 de grade, la mijlocul săptămînii, în timp ce în Nordul Germaniei maximele se vor apropia de 30 de grade. Mai la Nord, în Danemarca și Suedia, se vor înregistra peste 20 de grade Celsius. Climatologii au mai observat şi că mările ce înconjoară Europa sunt mai calde decît în mod normal pentru mijlocul lui Septembrie. De exemplu, Marea Baltică şi Marea Neagră au cu pînă la 4 grade Celsius peste medie.

Manifestație anti-Orban în Ungaria

În jur de 1.000 de cetățeni unguri au manifestat, Duminică, împotriva premierului Viktor Orban la un miting pro-UE organizat de partidele de stînga, de opoziţie, şi la care participanţii au cerut ca guvernul să respecte drepturile democratice şi alte valori ale Uniunii Europene, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.Parlamentul European a votat, Miercuri, în favoarea sancţionării Ungariei pentru încălcarea normelor UE privind democraţia şi a drepturilor civile, într-un demers fără precedent care l-a lăsat pe Orban izolat de unii aliaţi puternici din Parlamentul European.

"Europa a stat alături de noi, acum este rîndul nostru", au declarat organizatorii mitingului de Duminică din Budapesta, într-o declaraţie de presă postată pe pagina lor de Facebook. "Orban şi partidul Fidesz au pierdut în Parlamentul European, iar Ungaria a cîştigat", afirmă declaraţia citată. Participanţii la miting au fluturat steaguri ale Ungariei şi ale Uniunii Europene. Reacția opoziției intervine în condițiile în care palma primită de Guvernul lui Viktor Orban în Parlamentul European a fost transformată într-o lecţie de propagandă de puterea de la Budapesta. Postul de televiziune Tenyek, unul dintre cele mai populare din Ungaria, a relatat pe dos sancţionarea Ungariei în Parlamentul European. Controlat de un apropiat al lui Viktor Orbán, postul susţine că în dezbaterea privind Articolul 7 premierul ungar a reușit să obțină încă un succes european.

Anunț fără echivoc al premierului Cehiei: Nu vom primi nici măcar orfani refugiați. „De ce să-i primim? Avem și noi orfani aici!”

Premierul ceh, Andrej Babis, a mers un pas mai departe în ceea ce privește atitudinea sa intransigentă față de găzduirea de către țara sa de refugiați, declarînd într-un interviu pentru cotidianul Pravo că nu vor fi făcute excepții nici măcar pentru cazurile umanitare, cum ar fi orfanii de război din Siria, transmite dpa. „De ce să-i primim noi? Avem și noi orfani aici în țară pe care trebuie să-i pregătim pentru viață", a spus Babis. Republica Cehă își demonstrează solidaritatea prin intermediul ajutoarelor financiare și medicale livrate direct Siriei și altor zone de criză, a explicat premierul Babis.

„Poziția Cehiei este clară. Nu vom primi nici măcar un singur refugiat", a insistat politicianul ceh. Babis a cerut tuturor țărilor din Uniunea Europeană „să transmită un semnal clar" împotriva imigrației ilegale, trimițînd înapoi migranții care ajung la țărmurile europene la bordul unor ambarcațiuni. El a atacat și decizia UE de a lansa un proces de sancționare a Ungariei și Poloniei. „Nu-mi place ideea că Executivul european acționează împotriva Poloniei sau a Ungariei. Cine știe dacă nu cumva Republica Cehă s-ar putea confrunta cu o amenințare asemănătoare într-o zi, din cauza știrilor false?", a spus el.

Curtea Constituțională a Turciei a decis: Biserica Sfînta Sofia NU se va transforma în moschee

Planurile de transformare a unuia dintre cele mai importante edificii din epoca bizantină, Sfînta Sofia, fostă catedrală patriarhală ortodoxă, devenită muzeu, într-o moschee, au fost spulberate de cea mai importantă instanță a Turciei Curtea Constituțională a Turciei a respins solicitarea unei Asociații de retransformare a Bisericii Bizantine Sfînta Sofia în moschee pe motive de „incompetență ratione personae”, a anunțat agenția de știri Anadolu, citată de AP, scrie basilica.ro. Prin urmare, fosta biserică ortodoxă Sfînta Sofia din Istanbul va funcționa în continuare ca muzeu. Construită între 532 și 537 de Sfîntul Împărat Justinian I, biserica este una dintre atracțiile turistice importante din Turcia.

Curtea Constituțională a Turciei a respins solicitarea unei organizații non-guvernamentale locale, depusă în urmă cu trei ani prin care se dorea permiterea rugăciunilor musulmane și citirea Coranului în interiorul Sfintei Sofia, care din 1935 a funcționat ca muzeu. Biserica Ortodoxă Sfînta Sofia a fost transformată în moschee în 1453, cînd forțele otomane au cucerit cetatea Constantinopolului. Atunci au fost construite minarete în jurul cupolei. În timpul guvernării lui Kemal Ataturk, Sfînta Sofia a fost transformată în muzeu. Biserica Sfînta Sofia sau Biserica Înțelepciunii lui Dumnezeu este considerată unul dintre cele mai importante monumente bizantine din lume și face parte din patrimoniul UNESCO.

O dată cu venirea la putere a partidului conservator al lui Recep Tayyip Erdogan, AKP, în 2002, susținătorii secularismului din Turcia au avertizat că Sfînta Sofia ar putea fi transformată în moschee. În ultimii ani, Erdogan a promovat cu insistență planurile de islamizare a țării, în condițiile în care s-au multiplicat apelurile pentru transformarea monumentului istoric într-un loc de cult religios. Asociația Monumentelor Istorice și Mediului este cea care a depus o astfel de cerere către instanțele turcești, susținînd că interzicerea rugăciunilor musulmanilor la Sfînta Sofia încalcă dreptul la „libertatea de exprimare". În 2016, in Iunie, în perioada Ramadanului, Biserica Sfînta Sofia din Istanbul a funcționat timp de 30 de zile ca moschee, oficialitățile de la Atena considerînd acest lucru un gest provocator la adresa creștinilor ortodocși din întreaga lume.

Panică în Anglia! Un cartier întreg din Salisbury a fost închis de teama unui alt atac cu Noviciok 

Poliţia britanică a anunţat în noaptea de Duminică spre Luni că nimic nu sugerează că agentul neurotoxic Noviciok ar fi substanţa ce a dus la îmbolnăvirea un pic mai devreme a două persoane la Salisbury, oraş în care fostul spion Serghei Skripal a fost otrăvit, transmite AFP. Poliţia a închis la finalul după-amiezii de Duminică un sector din această localitate din Sud-Vestul Angliei după ce două persoane s-au îmbolnăvit într-un restaurant. „Acum putem confirma că nu există nimic care să sugereze că Noviciok este substanţa” în cauză, a anunţat Poliţia din Wiltshire, într-un comunicat.

Cele două persoane, un bărbat de 40 de ani şi o femeie de 30 de ani, au fost transportate la spital, în Salisbury, unde au fost evaluate clinic. Amîndouă „rămîn în spital sub observaţie”. Menţionînd perimetrul de securitate stabilit pentru a răspunde la acest incident, Poliţia a subliniat că „date fiind evenimentele recente din oraş (cazul Skripal – n.red.) şi îngrijorările legate de faptul că cuplul a fost expus la o substanţă necunoscută, toate serviciile de urgenţă au adoptat o atitudine foarte prudentă”. Incidentul nu mai este considerat ca unul „major”, dar un cordon de securitate va rămîne desfăşurat în jurul restaurantului, anchetatorii încercînd să stabilească dacă a fost comisă o infracţiune, potrivit comunicatului. În schimb, restul zonei care fusese restricţionată se va redeschide.

Iulia şi Serghei Skripal au fost găsiţi în stare de inconştienţă, la 4 Martie, pe o bancă din oraşul Salisbury, unde trăieşte fostul spion după ce, în 2010, a făcut obiectul unui schimb de deţinuţi între Moscova, Londra şi Washington. Poliţia britanică este de părere că ei au intrat în contact cu otrava la domiciliul fostului spion. Anchetatorii au afirmat că cea mai mare concentraţie de otravă s-a aflat pe clanţa de la uşa casei lor. Guvernul britanic a declarat că a stabilit că otrava este un agent neurotoxic de producţie sovietică numit Noviciok şi acuză Rusia că poartă responsabilitatea atacului. Moscova neagă orice implicare în această afacere şi denunţă „o provocare” şi „o campanie antirusă”.

Atacul de la Salisbury a declanşat o gravă criză între occidentali şi Rusia, cu expulzarea, de o parte şi de alta, a circa 300 de diplomaţi. Internaţi timp de mai multe săptămîni, Serghei Skripal şi fiica sa au supravieţuit otrăvirii, la fel ca şi poliţistul care a fost contaminat atunci cînd le-a acordat primul ajutor. În Iunie, alte două persoane au fost otrăvite cu aceeaşi substanţă. Dawn Sturgess, mamă a trei copii, în vîrstă de 44 de ani, a fost internată în stare critică şi a decedat pe 8 Iulie. Partenerul său, Charlie Rowley, a putut părăsi spitalul cîteva zile mai tîrziu. 

Mii de macedoneni au manifestat la Skopje în favoarea aderării la NATO şi Uniunea Europeană

Mai multe mii de macedoneni au luat parte duminică la un marş în centrul capitalei Skopje pentru a-şi exprima susţinerea faţă de aderarea la NATO şi Uniunea Europeană şi pentru schimbarea numelui ţării, transmite Reuters. „UE şi NATO reprezintă drumul sigur, pentru noi nu există alternativă”, le-a spus premierul macedonean, Zoran Zaev, participanţilor, care s-au oprit în faţa reprezentanţei UE din Macedonia. El i-a îndemnat pe oameni să voteze în favoarea unei decizii „istorice” pe 30 Septembrie.

Parlamentul macedonean a stabilit data de 30 Septembrie pentru organizarea referendumului la care cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe în legătură cu aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, precum şi în legătură cu recentul acord cu Grecia privind numele ţării. Un număr de 68 de deputaţi din Legislativul cu 120 de locuri au votat în favoarea consultării populare, la care întrebarea ar urma să fie: „Sunteţi în favoarea aderării la NATO şi UE şi acceptaţi acordul privind numele încheiat între Republica Macedonia şi Grecia?”.

În Iunie, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului ce data de decenii în legătură cu numele vecinului nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind ‘Republica Macedonia de Nord’. Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO. Dar, pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea Parlamentul grec va ratifica acordul şi aderarea Macedoniei la NATO. NATO a transmis Macedoniei în luna Iunie invitaţia de a începe negocierile pentru intrarea în Alianţă, în urma acordului dintre Guvernele de la Skopje şi Atena. Începînd din 1991, cînd Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.

Tot Duminică, la Stip, în Estul ţării, naţionaliştii macedoneni, care se opun acordului legat de numele ţării, au organizat la rîndul lor un protest la care au participat circa 2.000 de persoane. „Ei (guvernanţii) profită de dorinţa puternică a poporului macedonean de a atinge standardele europene, adevărata prosperitate, stabilitatea şi securitatea, pentru a avansa o agendă care este împotriva statului nostru şi a intereselor naţionale”, a spus liderul partidului de opoziţie VMRO-DPMNE, Hristijan Mickoski. Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, peste 50% dintre macedoneni se vor prezenta probabil la vot, majoritatea susţinînd aderarea la NATO şi UE şi acordul privind numele ţării.

Salman Rushdie îl compară pe Donald Trump cu personajul Joker din „Batman”

Salman Rushdie îl compară pe Donald Trump, Preşedintele Statelor Unite, cu personajul Joker din „Batman” şi spune că rolul scriitorilor, astăzi, este unul neobişnuit, ei fiind nevoiţi să recreeze adevărul, potrivit news.ro. „Este ciudat să îi revină unui autor de ficţiune responsabilitatea de a recrea adevărul. Trăim într-o epocă în care adevărul este mai ciudat decît ficţiunea”, a declarat scriitorul britanic de origine indiană pentru AFP. El s-a aflat la Paris pentru a-şi lansa, în limba franceză, „The Golden House” (2017), în care vorbeşte despre SUA, comparîndu-l pe Donald Trump cu Joker din „Batman”.

Romanul „începe cu mult timp înainte de alegerile prezidenţiale din 2016”, explică autorul în vîrstă de 71 de ani, şi este „un portret social asupra New Yorkului ultimului deceniu”. „În dimineaţa zilei de 8 Noiembrie (2016, n.r.), cînd am mers la vot, eram convins că seara vom avea, pentru prima dată, o femeie Preşedinte”, îşi aminteşte scriitorul care a obţinut de cîţiva ani cetăţenia americană. El a continuat: „În realitate, deşi eu încă ignoram, cartea mea ştia adevărul. Uneori, cartea ta e mai inteligentă decît tine”.

„În acest roman, foarte realist, am introdus elementul suprarealist prin Joker, acel personaj negativ de bandă desenată care devine Preşedinte. Aproximativ doi ani mai tîrziu, asta nu mai pare suprarealist. De fapt, Trump se transformă în Joker. Nu m-ar surprinde să aibă părul verde”, mai spune Rushdie. El precizează nu este vorba doar despre Trump, ci de întregul ultim deceniu în care am trecut de la optimism la nebunie şi disperare. „Societatea americană este sfărîmată, iar oamenii nu se înţeleg şi nu se cred”.

Salman Rushdie, născut în 19 iunie 1947, este cunoscut mai ales pentru „Versetele satanice”, carte considerată o veritabilă insultă la adresa religiei islamice şi care i-a adus condamnarea la moarte din partea ayatolahului Ruhollah Khomeini. Stilul său narativ, un amestec de mit şi fantezie cu realitate, a fost inclus în curentul literar cunoscut sub denumirea de „realism magic”. Rushdie este, de asemenea, autor al mai multor romane şi volume de eseuri care privesc lumea contemporană cu luciditate şi uneori cu sarcasm. A debutat în 1975 cu romanul „Grimus”, dar cartea care l-a impus definitiv a fost „Copiii în miez de noapte”, care a primit şi prestigiosul Booker Prize în 1981. A continuat cu volumul „Ruşinea” (1983), nominalizat pentru acelaşi Premiu Booker în 1984, primind în schimb un trofeu francez Prix du Meilleur Livre Etranger. După publicarea volumului „Versetele satanice” (1988), a scris şi alte romane care au impresionat criticii literari şi publicul larg, precum „Harun şi Marea de Poveşti” (1990), „Ultimul suspin al maurului” (1994), „Furia” (2001), „Seducătoarea din Florenţa” (2009) şi „Joseph Anton: Memorii” (2012).

Pe 14 Februarie 1989, ayatolahul Khomeini, pe atunci liderul Revoluţiei iraniene, e emis o fatwa prin care îi îndemna pe toţi musulmanii din lume să îl asasineze pe Salman Rushdie, pentru a pedepsi astfel publicarea romanului său „Versetele satanice”, considerat o insultă la adresa islamului. De atunci, Salman Rushdie a trăit sub protecţia Poliţiei britanice, iar autorităţile iraniene au anunţat că acea fatwa nu poate fi anulată. În 2005, urmînd îndemnul lui Ali Khamenei, succesorul lui Khomeini, trei membri ai clerului iranian i-au îndemnat din nou pe musulmanii din lumea întreagă să îl ucidă pe Salman Rushdie.

Netanyahu: Israelul acţionează constant pentru a-şi împiedica duşmanii să se doteze cu arme sofisticate

Israelul acţionează constant pentru a-şi împiedica duşmanii să se doteze cu arme sofisticate, a declarat Duminică premierul israelian Benjamin Netanyahu, după un atac asupra aeroportului din Damasc atribuit statului israelian de surse ale regimului sirian, informează AFP, scrie agerpres. „Israelul acţionează constant pentru a-şi împiedica duşmanii să se doteze cu arme sofisticate. Liniile noastre roşii sunt mai clare ca oricînd, iar hotărîrea noastră pentru ca acestea să fie respectate este mai puternică decît oricînd”, a apreciat Netanyahu în timpul unui Consiliu de Miniştri, potrivit unui comunicat de presă. Autorităţile israeliene au refuzat să confirme sau să infirme oficial informaţiile publicate de agenţia de presă oficială siriană Sana, potrivit căreia rachete israeliene au lovit Sîmbătă aeroportul internaţional din Damasc. Agenţia siriană, care a citat o sursă militară, nu a precizat dacă au existat victime sau pagube materiale.