Pandemia cu profitorii ei, reînarmarea ţărilor din NATO cu alții

Producătorul german de armament Rheinmetall şi-a fixat obiective financiare mai ambiţioase pe termen mediu, datorită reînarmării în curs în multe ţări membre ale NATO, consemnează dpa, potrivit agerpres.  

Conform anunţului făcut la un eveniment pentru investitori, la Viena, grupul, cu sediul în Duesseldorf, speră să realizeze vînzări în valoare de 10-11 miliarde de euro în 2025, iar marja de profit operaţional va creşte la circa 13%.

Pentru anul curent, obiectivele sunt o creştere organică a vînzărilor cu circa 15%, de la nivelul de 5,66 miliarde de euro realizat anul trecut, şi o marjă de profit de peste 11%.

În Februarie 2021, cu un an înainte de invazia rusă în Ucraina, Rheinmetall anticipa vînzări de circa 8,5 miliarde de euro în 2025, cu profituri de cel puţin 10%.

Războiul din Ucraina a schimbat semnificativ situaţia de securitate în statele NATO. De exemplu, Rheinmetall speră să îşi adjudece o parte importantă din fondul special de 100 de miliarde de euro rezervat pentru ameliorarea echipamentelor Armatei germane.

Compania produce tancuri şi alte vehicule militare, precum şi sisteme electronice pentru apărare. Cotaţia acţiunilor Rheinmetall a crescut brusc la izbucnirea conflictului ucrainean.

De Miercuri, Parlamentul Ucrainei a decis prelungirea legii marţiale şi mobilizarea Armatei

Parlamentul Ucrainei a prelungit, Miercuri, cu 90 de zile termenul de aplicare a legii marţiale şi mobilizarea Armatei, informează presa locală preluată de dpa. Data limită a celor două prevederi este acum 19 Februarie 2023, potrivit agerpres. 

Aproape 300 de parlamentari au votat a patra prelungire a valabilităţii legislaţiei respective, faţă de 226 cît ar fi fost minimul necesar.

Conform legii marţiale, după invazia rusă, începută în 24 Februarie, forţele armate ucrainene au mai multe drepturi decît pe timp de pace, iar unele drepturi civile, cum ar fi cel la demonstraţii, sunt restricţionate.

Potrivit BCE, riscurile la adresa stabilităţii financiare în zona euro s-au înmulţit

Riscurile la adresa stabilităţii financiare în zona euro s-au înmulţit, pe măsură ce economia se îndreaptă spre o posibilă recesiune, a anunţat Banca Centrală Europeană, care a avertizat că în pericol sunt mai ales gospodăriile, firmele şi Guvernele îndatorate, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Creşterea explozivă a preţurilor la energie a crescut probabilitatea unei recesiuni pînă la 80% iar o majorare a dobînzilor destinată ţinerii sub control a preţurilor alimentează deja volatilitatea de pe piaţă şi creşterea costurilor cu serviciul datoriei.

„Riscurile la adresa stabilităţii financiare în zona euro s-au înmulţit în contextul creşterii preţurilor la energie, inflaţiei ridicate şi creşterii economice reduse. Toate aceste vulnerabilităţi ar putea să se deruleze simultan, posibil consolidîndu-se una pe alta”, a apreciat BCE în raportul său semestrial privind stabilitatea financiară.

În general, sectorul bancar din zona euro este rezistent deoarece şi-a format o rezervă de capital în ultimii ani şi, în prezent, se bucură de îmbunătăţirea profitabilităţii ca urmare a majorării dobînzilor. Însă există potenţialul unor probleme pe termen lung, pe măsură ce dificultăţile economice vor afecta veniturile, ceea ce ar putea limita capacitatea debitorilor de a-şi rambursa datoriile. În plus, băncile se confruntă cu costuri mai mari şi o creştere mai lentă a creditării pe măsură ce perspectivele economice se deteriorează.

„Chiar dacă sectorul bancar a înregistrat recent o revenire a profitabilităţii, pe măsură ce dobînzile au crescut, există semnale incipiente ale deteriorării calităţii activelor, ceea ce ar putea necesita provizioane mai mari”, a adăugat BCE.

Un alt motiv de îngrijorare pentru BCE este capacitatea destul de limitată a Guvernelor de a continua să cheltuiască, în condiţiile în care multe Guverne oferă un sprijin extins gospodăriilor pentru ca acestea să acopere creşterea costurilor cu energie, ceea ce creează îngrijorări cu privire la sustenabilitatea datoriilor.

„Un nivel ridicat al datoriei guvernamentale după pandemie, asociat cu înăsprirea condiţiilor de finanţare, limitează amploarea măsurilor de expansiune fiscală care nu ridică riscuri la adresa sustenabilităţi datoriei”, a adăugat BCE.

Toţi aceşti factori cresc riscul unei ajustări dezordonate pe pieţele financiare cu posibile efecte secundare pentru restul economiei.

Interdicție pentru ruși la sesiunea de Toamnă a OSCE de la Varşovia

Delegaţia Rusiei nu va participa la sesiunea de Toamnă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care urmează să aibă loc săptămîna viitoare la Varşovia, deoarece Polonia a respins vizele membrilor delegaţiei, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale a Consiliului Federaţiei Ruse, Vladimir Djabarov, relatează CNN.

Primirea delegaţiei ruse la sesiunea OSCE ”ar încălca principiul solidarităţii cu Ucraina”, ar fi motivat şefa delegaţiei Poloniei la Adunarea Parlamentară a OSCE, Barbara Bartus, susţine Vladimir Djabarov.

”Din păcate, am primit un răspuns scandalos de la şefa delegaţiei poloneze la Adunarea Parlamentară a OSCE, doamna Bartus, care a spus, literalmente, că nu vede nici o posibilitate ca reprezentanţii ruşi şi belaruşi să participe la sesiunea de Toamnă a OSCE din Varşovia”, a spus Djabarov.

”Ne aşteptăm ca o problemă similară, în care va fi restricţionat accesul membrilor delegaţiei noastre la evenimentele Adunării, să se repete în Februarie, cînd este planificată sesiunea de Iarnă la Viena şi, de asemenea, în Iulie, anul viitor, la sesiunea anuală din Canada”, a adăugat oficialul rus.

Pentru ca Turcia să-i deblocheze aderarea la NATO, Suedia face modificări la Constituție

Suedia și-a amendat Constituția pentru a permite măsuri mai dure împotriva terorismului, lucru solicitat de Turcia pentru ca aceasta să deblocheze aderarea țării la NATO.

În acest moment, doar Turcia și Ungaria tergiversează aderarea Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică. Cu 278 de voturi din 349, parlamentarii suedezi au aprobat posibilitatea de limitare a libertăţii de asociere „cînd un grup se prezintă ca avînd origini teroriste sau susţine terorismul”. Singurul partid care a votat împotrivă este Partidul Stîngii, de opoziţie. Potrivit AFP, citat de Agerpres, experţii apreciază că amendamentul care urmează să intre în vigoare, în Ianuarie, ar trebui să permită, în special, urmărirea mai uşoară în Justiţie a membrilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizaţie teroristă nu doar în Suedia şi Turcia, ci şi în întreaga Uniune Europeană şi în Statele Unite.

Pentru adoptarea amendamentului, au fost necesare două aprobări, în două sesiuni diferite ale Parlamentului, înainte şi după alegeri. Majoritatea anterioară social-democrată îşi dăduse deja acordul şi votase o primă înăsprire a legislaţiei antiteroriste, în vigoare de la 1 Iulie.

Din Mai, cînd Suedia şi Finlanda au solicitat aderarea la NATO, Turcia a blocat procesul de extindere a alianţei, acuzînd cele două state nordice că adăpostesc militanţi apropiaţi de PKK şi de Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG) din Siria, în care kurzii sunt, de asemenea, majoritari.

Legislaţia suedeză a fost multă vreme liberală în privinţa antiterorismului, din respect pentru principiul libertăţii de asociere. Astfel, de exemplu, pînă recent, nu era posibilă inculparea unui suspect pentru simpla apartenenţă la un grup considerat terorist. Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a promis, în cursul unei vizite la Ankara, că ţara sa a reacţionat la îngrijorarea Turciei faţă de problema terorismului, pentru a elimina astfel orice obstacol din calea intrării în NATO. El a apreciat că modificarea Constituţiei este „un pas mare”. „Suedia va face paşi mari de acum pînă la sfîrşitul anului şi la începutul anului viitor, care vor acorda mai multă putere autorităţilor legale suedeze pentru combaterea terorismului”, a declarat el, în prezenţa Preşedintelui turc, Recep Erdogan.

Lituania îşi majorează bugetul apărării la 3% din PIB şi investeşte mai mult în infrastructura militară

Guvernul Lituaniei a modificat proiectul de buget pentru anul 2023, pentru a creşte bugetul apărării la 3% din PIB. Cheltuielile suplimentare vor fi finanţate din împrumuturi, a precizat ministrul de Finanţe Gintare Skaiste în şedinţa de Guvern de Miercuri. Ea a adăugat, potrivit agenţiei Baltic News Service, că măsura se va aplica doar cu condiţia să nu se depăşească un deficit bugetar de 4,9% din PIB, relatează Agerpres.

Cheltuielile militare ale Lituaniei au crescut deja în Primăvara aceasta de la 2,05% la 2,52% din PIB, după ce Rusia a invadat Ucraina, iar în Toamnă s-au alocat alte fonduri suplimentare pentru apărare. Bugetul pe 2023 se află în dezbaterea Parlamentului de la Vilnius. Lituania se învecinează cu enclava rusă Kaliningrad de la Marea Baltică, precum şi cu Belarus, aliat al Rusiei, iar războiul din Ucraina este considerat o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale. Pe teritoriul lituanian, este staţionat, din 2017, un grup de luptă compus din circa 1.600 de militari, sub comandă germană, cu scopul de descurajare a Rusiei. Germania urmează să pună la dispoziţia republicii baltice, aliate în cadrul NATO, şi o brigadă gata de luptă. În schimb, Guvernul Lituaniei intenţionează să investească mai mult anul viitor în infrastructura militară.

Disperați să fugă din Herson, rușii au uitat, într-un garaj, listele cu agenții recrutați de FSB

Agenții serviciului de informații ucrainean, SBU, au găsit liste cu agenți recrutați de FSB (serviciul secret rus), care au colaborat cu ocupanții ruși din Herson. Documentele au fost lăsate în urmă de ruși, în timpul retragerii haotice din zonă. Printre documentele descoperite de agenții SBU în Herson se numără „obligații” de confidențialitate scrise de mînă de cei recrutați privind colaborarea lor cu FSB, dosare ale agenților, note privind misiuni ale rușilor, „protocoale de căutare” în locuințele rezidenților din Herson, se arată într-un comunicat SBU.

 SBU a postat pe rețelele sociale și imagini în care se văd cutii și sacoșe din rafie cu dosare, documente scrise de mînă sau imprimate cu declarații sau liste de colaboratori, telefoane, agende etc. Rușii au lăsat documentele în garajul unei întreprinderi din localitate, în timp ce încercau să fugă din calea contraofensivei ucrainene.

Potrivit documentelor, colaboratorii recrutați de ruși le dădeau acestora „ponturi” despre locurile unde se află membri ai mișcării de rezistență ucrainene din regiunea de Sud. De asemenea, rușii le fabricau dosare penale rezidenților din Herson, persecutîndu-i ilegal, mai arată SBU. Pe lîngă acestea, au mai fost descoperite acte de răpire și tortură, precum și jafuri sub pretextul perchezițiilor la domiciliile rezidenților din Herson, potrivit serviciului de informații ucrainean. SBU a obținut informații că recrutarea colaboratorilor a fost făcută de ofițeri FSB care făceau parte din „grupul operațional temporar VOG-8”. Serviciul de informații ucrainean avertizează că toți cei care au colaborat în mod voluntar cu rușii vor fi pedepsiți. 

În Italia, au fost arestate patru călugărițe pentru violenţă împotriva copiilor

Poliţia italiană a anunţat arestarea a patru călugăriţe de la o instituţie pentru minori administrată de biserică pe insula Ischia, Sudul Italiei, sub acuzaţia de violenţă împotriva copiilor, relatează dpa. Femeile arestate sunt şefa instituţiei şi alte trei călugăriţe, a precizat Poliţia.

Ancheta a fost declanşată în urma unei filmări realizate de un minor, în care se vede una dintre călugăriţe pălmuind un copil de patru ani şi trăgîndu-l de păr în timp ce alţii priveau. Potrivit Poliţiei, în înregistrare se poate vedea cum fratele copilului, în vîrstă de opt ani, încearcă să intervină, însă este lovit de călugăriţă, provocîndu-i sîngerări nazale.

Instituţia bisericii din Nordul insulei italiene Ischia, în Golful Napoli, găzduieşte minori care aşteaptă să fie preluaţi de asistenţi maternali sau să fie adoptaţi, precum şi copii care locuiesc acolo ca urmare a unei hotărîri judecătoreşti, se arată într-un comunicat al Poliţiei, potrivit dpa, preluată de Agerpres. Anchetatorii au declarat că au descoperit şi alte cazuri de minori loviţi cu papuci în zona gîtului sau a mîinilor. Una dintre cele patru călugăriţe a fost trimisă la închisoare. Celelalte trei nu mai au voie să pătrundă în regiunea Campania, de care aparţine insula Ischia, în urma unui ordin judecătoresc.

Cînd și-a lansat candidatura, Trump s-a lăudat cu relația bună pe care o are cu Kim Jong-un

În timpul lansării campaniei prezidențiale pentru 2024, fostul Președinte Donald Trump a amintit de relația lui cu liderul Nord-coreean Kim Jong-un, ale cărui scrisori au ajuns, într-un final, la arhivele naționale, în Ianuarie 2022, după ce Trump a refuzat să le predea luni de zile.

„China, Rusia, Iran și Coreea de Nord au fost în șah și... au respectat Statele Unite și, sincer, m-au respectat”, a spus Trump, la începutul discursului său, potrivit Business Insider. Mai tîrziu, a completat: „Îi cunoșteam bine... Coreea de Nord nu a lansat nici o rachetă cu rază lungă de la summit-ul meu cu Președintele Kim Jong-un, cu aproape trei ani înainte de a dezvolta o relație și acesta este un lucru bun. Nu este un lucru rău. Este un lucru bun. Lucru foarte bun, de fapt."

În perioada în care Trump a fost Președinte, Kim i-a trimis scrisori pe care fostul Președinte le-a descris drept „scrisori de dragoste”.

După ce și-a încheiat mandatul, Trump a păstrat scrisorile, spunîndu-le asistenților că scrisoarea super secretă, împreună cu alte documente clasificate sunt „ale mele”, pînă cînd au fost predate Arhivelor Naționale în Ianuarie. Ulterior a fost mărturisit că, deși era conștient că nu avea voie să le împărtășească din cauza naturii lor clasificate, Trump i-a permis jurnalistului Bob Woodward să le vadă. În urma raidului din 8 August de la proprietatea lui Trump din Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, FBI-ul continuă să investigheze dacă Trump a încălcat trei legi federale, inclusiv Legea Spionajului, ducînd documente clasificate acasă.

Mitch McConnell rămîne lider al republicanilor în Senatul SUA

Liderul minorităţii republicane din Senatul SUA, Mitch McConnell, îşi va păstra această funcţie şi în viitoarea legislatură, după ce a cîştigat, Miercuri, un vot secret în cadrul conducerii partidului, în care l-a avut drept contracandidat pe senatorul republican de Florida Rick Scott, relatează CNN.

Rick Scott a fost primul contracandidat pe care Mitch McConnell, în vîrstă de 80 de ani, l-a avut în cei 15 ani de cînd se află în fruntea grupului republican din Senat.

Purtătorul de cuvînt al lui McConnell, David Popp, a confirmat rezultatul votului secret, dar nu a indicat scorul. Potrivit  unor surse citate de presa americană, McConnell a cîştigat cu 37 de voturi pentru, 10 împotrivă şi o abţinere.

Realegerea lui Mitch Connell, un republican moderat care în următorul Congres va deveni liderul de partid din Senat cu cea mai lungă vechime în funcţie, vine după ce zile la rînd a fost arătat cu degetul ca fiind unul dintre „vinovaţii” pentru rezultatele sub aşteptări ale republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial, în care republicanii nu au reuşit să cîştige majoritatea în Senat.

Pe de altă parte, realegerea lui Mitch Connell vine în ziua în care fostul Preşedinte Donald Trump, pe care alte voci îl consideră ca fiind de vină pentru pierderea alegerilor, şi-a anunţat candidatura pentru alegerile prezidenţiale din 2024.

Pînă în Ianuarie, McConnell va afla dacă va face opoziţie în Senatul SUA unei majorităţi la limită a democraţilor, care au 50 de locuri acum şi votul de diferenţiere al vicepreşedintei Kamala Harris, sau dacă democraţii îşi vor mări avantajul la 51 de locuri.

La 6 Decembrie, în statul Georgia, urmează să se dispute turul al doilea al alegerilor pentru un loc în Senatul american între republicanul Herschel Walker, susţinut de Trump, şi actualul senator democrat, Raphael Warnock.