Sinuciderile reprezintă un deces din 100 la nivel mondial, a anunţat Marţi, cu îngrijorare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care a deplîns totodată insuficienţa progreselor realizate în combaterea uneia dintre principalele cauze de deces în rîndul tinerilor, informează AFP, potrivit Agerpres.

"Sinuciderea a cauzat moartea a aproximativ 727.000 de persoane doar în anul 2021", a declarat Devora Kestel, aflată la conducerea Departamentului de Sănătate Mintală din cadrul OMS, într-o conferinţă de presă.

Într-un nou raport, OMS subliniază că suicidul este una dintre principalele cauze de deces în rîndul tinerilor din toate ţările şi din toate categoriile socio-economice.

În pofida eforturilor desfăşurate la nivel mondial, progresele realizate sunt prea slabe pentru ca obiectivul de dezvoltare durabilă adoptat în 2015 de ONU, ce constă în reducerea cu o treime a ratei sinuciderilor pînă în 2030, să poată fi atins.

”Dacă tendinţa actuală va continua, reducerea nu va fi decît de 12% în următorii cinci ani”, a detaliat Devora Kestel.

La nivel global, rata sinuciderilor a scăzut cu 35% între anii 2000 şi 2021, rămînînd stabilă în timpul pandemiei de COVID-19 în pofida unei creşteri a factorilor de risc, potrivit noului raport.

Aproape trei sferturi (73%) din totalul sinuciderilor se produc în ţări cu venituri mici şi mijlocii, unde se află majoritatea populaţiei globale.

Ţările cu venituri mari prezintă o rată a sinuciderilor mai ridicată, dar este dificil de stabilit comparaţii, întrucît producţia de date statistice în aceste ţări este mai dezvoltată decît în ţările sărace, au explicat specialiştii de la OMS. Sinuciderea rămîne o consecinţă dramatică a unor tulburări ale sănătăţii mintale, precizează aceeaşi organizaţie într-un comunicat.
Mai mult de 1 miliard de persoane suferă de astfel de tulburări, cele mai frecvente fiind anxietatea şi depresia, iar acest număr creşte mai rapid decît cel al populaţiei mondiale, potrivit OMS. OMS se declară îngrijorată în special de tulburările mintale în rîndul tinerilor, care au suferit în mod deosebit în timpul pandemiei de COVID-19 şi care sunt extrem de expuşi la riscurile reprezentate de reţelele de socializare.

"Transformarea serviciilor de sănătate mintală este una dintre cele mai presante mize de sănătate publică", a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în acelaşi comunicat.

Tulburările mintale au şi grave consecinţe economice: cheltuieli medicale ridicate, dar şi costuri indirecte încă şi mai mari, în special în termeni care ţin de scăderea productivităţii, potrivit OMS, care precizează că doar depresia şi anxietatea generează împreună pentru economia mondială costuri de 1.000 de miliarde de dolari pe an.