CEDO analizează trei cazuri legate de independența Curții Supreme din Polonia

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a comunicat Varşoviei solicitările depuse de doi judecători şi o avocată care acuză Curtea Supremă din Polonia de lipsă de independenţă, noi recursuri împotriva reformelor derulate de conservatorii aflaţi la putere, informează AFP, potrivit agerpres. CEDO a cerut la 5 Iunie Guvernului polonez să îi furnizeze observaţiile sale asupra celor trei cereri, introduse în August, Septembrie şi Octombrie 2019, conform unui comunicat difuzat Luni de instanţa de la Strasbourg. Cei trei petiţionari sunt o avocată care a fost suspendată din funcţie timp de trei ani şi al cărei apel a fost respins de Camera Disciplinară a Curţii Supreme şi doi judecători care au aplicat pentru alte posturi şi care au înaintat recurs în faţa Curţii Supreme după decizia Consiliului Naţional al Magistraturii (CNM) de a nu îi recomanda pentru respectivele poziţii.

Toţi trei acuză faptul că cele două Camere ale Curţii Supreme sunt constituite la recomandările CNM, organ constituţional menit a garanta independenţa judecătorilor, dar ai cărui membri nu mai sunt aleşi de judecători, ci de Camera inferioară a Parlamentului, în baza unei legi controversate din 2017. Potrivit petiţionarilor, Curtea Supremă poloneză nu poate fi considerată, prin urmare, un Tribunal independent şi imparţial. CEDO a fost deja sesizată în mai multe alte cazuri legate de reformele din sistemul judiciar polonez introduse în ultimii ani.

Promovate de conservatorii naţionalişti din Partidul Lege şi Justiţie (PiS) aflat la putere din 2016, aceste reforme au fost criticate atît în mediile judiciare poloneze, cît şi de către UE, care le reproşează că aduc atingere separării puterilor în stat. În Aprilie, Curtea de Justiţie a UE a dispus ca Polonia să suspende imediat activitatea Camerei Disciplinare a Curţii Supreme, fondată în 2017, din cauza unor suspiciuni de lipsă de independenţă. Comisia Europeană a declanşat, de asemenea, în 2017, împotriva Poloniei aşa-numita procedură a Articolului 7 din Tratatul UE, un mecanism prevăzut în caz de „încălcare gravă” a statului de drept într-o ţară membră a blocului comunitar. 

Trump se întîlnește cu 19.000 de oameni într-o arenă închisă din Oklahoma

Cu cîteva luni înainte de lansarea campaniei electorale, Donald Trump intenţionează să-şi adune susţinătorii, Sîmbătă viitoare, la o întîlnire organizată într-o arenă închisă. Experţii în sănătate publică spun că această decizie este una greşită în contextul pandemiei de Covid-19, scrie AP, potrivit mediafax. Întîlnirea programată de Donald Trump urmează să aibă loc în Tulsa, Oklahoma – unul dintre statele americane cu un număr relativ mic de cazuri de COVID-19. Cu toate acestea, directorul Direcţiei de Sănătate din oraşul Tulsa a declarat că decizia organizării unui astfel de eveniment este una periculoasă din cauza unei „creşteri semnificative a cazurilor”.

Alţi experţi în domeniul sănătăţii vorbesc de asemenea despre pericolul răspîndirii virusului într-o mulţime şi spun că există riscul creării unor noi focare. Întîlnirea organizată de echipa lui Trump va avea loc în interior, pe o arenă cu 19.000 de locuri, care a anulat toate celelalte evenimente pînă la sfîrşitul lunii Iulie.

Grecia şi-a deschis frontiera pentru cetăţenii UE

Grecia şi-a deschis frontierele şi a început să primească cetăţeni din UE fărăcarantină obligatorie după sosire începînd de Luni ora locală 11:00, a declarat Poliţia bulgară. Deschiderea a avut loc cu o oră mai devreme decît se anunţase iniţial, a relatat BTA de la punctul de trecere Kulata dintre Bulgaria şi Grecia, potrivit agerpres. Autorităţile de frontieră elene distribuie persoanelor care intră în Grecia formulare ce trebuie completate cu numele complet al persoanei şi destinaţia călătoriei. Aleatoriu se fac teste pentru coronavirus. Dacă testul este pozitiv, persoana va fi plasată în carantină 14 zile. Un şir lung de vehicule care aşteptau să treacă frontiera se formase Luni dimineaţa devreme, iar pînă la amiază coada avea o lungime de cîţiva kilometri. Maşinile care aşteptau la Kulata veneau din Bulgaria, România, Germania şi alte ţări europene, potrivit BTA.

Grecia şi-a redeschis Luni şi cele două aeroporturi mari, la Atena şi Salonic, în timp ce aeroporturile regionale urmează să se redeschidă la 1 Iulie. Ca şi la frontierele terestre, şi pe aeroporturile din Atena şi Salonic se vor face teste aleatorii pentru COVID-19 pînă pe 30 Iunie. „Cei care vor fi testaţi vor trebui să aştepte rezultatul – adică o zi – într-un hotel la alegere. În cazul în care cineva este testat pozitiv, va rămîne în carantină timp de 14 zile”, a declarat Luni în cadrul unui briefing de presă purtătorul de cuvînt al Guvernului grec, Stelios Petsas, citat de MPA.

Totodată, autorităţile elene au redeschis Luni toate muzeele din ţară, după ce de la sfîrşitul lunii Mai, vizitatorilor li s-a permis să viziteze doar unele situri arheologice. Tot de Luni îşi aşteaptă vizitatorii şi parcurile de agrement, izvoarele termale, sălile de sport şi alte locuri ce ţin de sezonul turistic.

Forţele de securitate turce au blocat protestele HDP

Forţele de securitate turce au blocat mai multe proteste paşnice organizate de Partidul Democrat al Popoarelor (HDP, formaţiune prokurdă) în mai multe regiuni din ţară, a anunţat Luni formaţiunea politică, relatează dpa. „Marşurile pentru democraţie” au început în provincia Hakkari (Sud-Est) şi în Edirne (Vest) şi urmează să culmineze Sîmbătă în Capitala Ankara. Doi membri ai HDP – Leyla Guven şi Musa Farisogullari – şi-au pierdut mandatele parlamentare în urma condamnării lor în cadrul unor procese judiciare. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi în cazul lui Enis Berberoglu, din Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat, principala formaţiune de opoziţie). Toţi trei au fost condamnaţi în apel la închisoare cu executare, cea mai mare pedeapsă fiind de nouă ani.

HDP a afirmat că marşurile sale au drept scop să atragă atenţia asupra acţiunilor sistematice ale Guvernului împotriva partidului pro-kurd şi a opoziţiei în general. Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi a reţinut 10 persoane după o confruntare cu parlamentari la Silivri, Istanbul, unde susţinători HDP s-au adunat înainte de a se îndrepta către Edirne, a declarat o purtătoare de cuvînt a partidului.

Ankara spune că nu are divergenţele tehnice cu Moscova privind situaţia din Libia

Între Turcia şi Rusia nu există divergenţe tehnice asupra problemelor ce se referă la conflictul din Libia, iar cele două ţări vor continua să urmărească, în comun, stabilirea unui armistiţiu de durată pe acest teritoriu, a declarat ministrul de Externe turc Mevlut Cavusoglu, informează Reuters. Cavusoglu şi omologul său rus Serghei Lavrov au amînat negocierile programate să aibă loc Duminica şi care urmau să se concentreze pe Libia şi Siria, ţări în care ele sprijină părţi diferite în conflicte separate. Făcînd aceste declaraţii în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de ministrul de Externe iranian Javad Zarif, Cavusoglu a dat asigurări că această amînare nu are legătură cu nici o problemă persistentă în ceea ce priveşte „principiile fundamentale” dintre cele două părţi asupra Libiei şi Siriei.

Libia este încă pradă haosului declanşat după prăbuşirea regimului lui Gaddafi, în 2011. Din Aprilie 2019 şi pînă în prezent, conflictul a făcut sute de morţi, dintre care numeroşi civili, şi a forţat peste 200.000 de oameni să-şi abandoneze locuinţele. Turcia susţine Guvernul de Uniune Libian (GNA) al lui Fayez al-Sarraj, recunoscut de ONU, în faţa forţelor disidente ale mareşalului Khalifa Haftar, care deţine puterea în Estul Libiei şi care este susţinut de Egipt, Emiratele Arabe şi Rusia.

ONU: Zeci de mii de copii sub cinci ani sunt amenințați de perturbarea serviciilor esențiale de sănătate

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) atrage atenţia că aproximativ 51.000 de copii, cu vîrste de sub cinci ani, ar putea muri în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în acest an, dacă perturbarea serviciilor esenţiale de sănătate se prelungeşte, pandemia de COVID-19 împiedicînd în special vaccinurile de rutină, relatează AFP, potrivit agerpres. „Sistemele de sănătate sunt supuse unor presiuni fără precedent din cauza pandemiei de COVID-19, şi chiar dacă nu există multe cazuri de noul coronavirus în rîndul copiilor din regiune, este clar că virusul le afectează direct sănătatea”, subliniază Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-un comunicat comun.

Dacă perturbarea serviciilor de sănătate şi de hrană de bază continuă, „peste 51.000 de copii de sub cinci ani ar putea muri în regiune pînă la sfîrşitul lui 2020”, atrage atenţia declaraţia. Această „proiecţie sumbră” este determinată în special de faptul că „numeroşi agenţi de sănătate din prima linie şi-au deturnat eforturile pentru a răspunde epidemiei” de COVID-19. De asemenea, „restricţiile de deplasare şi obstacolele economice împiedică şi mai mult accesul populaţiei la îngrijirile de sănătate”, se mai arată în comunicat. UNICEF şi OMS fac apel la o „reluare completă şi în deplină securitate a campaniilor de vaccinare şi a serviciilor de nutriţie, cu măsuri de prevenire stricte în faţa virusului”.

Moscova răspunde cu aceeaşi monedă Cehiei şi expulzează doi diplomaţi cehi

Rusia a anunţat Luni expulzarea a doi diplomaţi cehi, o măsură de „reciprocitate” după expulzarea, la începutul lunii Iunie, a doi diplomaţi ruşi, pe fondul răspîndirii unui zvon fals despre un presupus proiect de otrăvire a unor politicieni cehi locali, potrivit AFP şi EFE. Ministerul de Externe rus l-a convocat pe ambasadorul ceh la Moscova, Vitezslav Pivonka, pe care l-a notificat că „doi colaboratori ai Ambasadei Cehiei în Rusia sunt declaraţi persona non grata” şi trebuie să părăsească Rusia pînă Miercuri seara, a indicat diplomaţia rusă într-un comunicat.

„Aceasta este o reacţie aşteptată şi reciprocă”, a reacţionat purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei cehe, Zuzana Stichova, potrivit căreia Praga consideră cazul „reglementat”.

Praga a anunţat la 5 Iunie expulzarea a doi diplomaţi ruşi, după ce stabilise că un angajat al Ambasadei a răspîndit pe lîngă serviciile de informaţii cehe un zvon despre un proiect de otrăvire a unor politicieni cehi. Acest zvon a fost relatat mai întîi de săptămînalul ceh Respekt, care afirma că proiectul de otrăvire ar fi fost o reacţie la demontarea statuii unui mareşal sovietic. Trei responsabili politici, între care primarul Pragăi, Zdenek Hrib, au fost plasaţi sub protecţie poliţienească.

În comunicatul său, diplomaţia rusă a evocat Luni „acuzaţii absurde şi nefondate”. Acest caz arată că „degradarea relaţiilor cu Rusia a fost ridicată la rang de politică de stat” de către autorităţile cehe, acuză Moscova. Cazul a complicat şi mai mult relaţiile și așa delicate dintre Praga şi Moscova, angajate deja într-o luptă diplomatică în jurul demontării în Aprilie a unei statui ridicate în memoria mareşalului sovietic Ivan Konev la Praga. O altă sursă de tensiune a fost decizia de a redenumi piaţa din Praga unde este situată Ambasada Rusiei cu numele opozantului rus Boris Nemţov, asasinat în 2015.

Rusia critică SUA pentru ridicarea restricțiilor la vînzările de drone

Ministerul de Externe rus a declarat Luni că planurile americane de a ridica restricţiile la vînzările de drone cu armament greu ar afecta sever un acord în domeniul controlului armelor din 1987 care reglementează exportul de tehnologie privind rachetele, a informat agenţia de presă RIA Novosti, citată de Reuters. Administraţia Trump prevede reinterpretarea acordului încheiat între 34 de ţări cu scopul de a permite subcontractorilor americani din domeniul apărării să poată să comercializeze mai multe drone de fabricaţie SUA diferitelor ţări, au declarat pentru Reuters trei şefi executivi din industria apărării şi un oficial american. Schimbarea acestei politici ar putea deschide calea vînzărilor de drone americane echipate cu armament unor Guverne mai puţin stabile, cărora li s-a interzis să le cumpere, în conformitate cu regimul de control al tehnologiei rachetelor (MTCR) de acum 33 de ani, a informat Reuters.

ONU organizează o dezbatere de urgență cu privire la rasism și violențele forțelor de Poliție

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a acceptat, Luni, propunerea grupului de state africane de organizare a unei dezbateri de urgenţă, Miercuri, cu privire la rasism şi violenţele forţelor de Poliţie, într-un context de mobilizare mondială după moartea lui George Floyd în SUA, transmite AFP, potrivit agerpres. Decizia a fost adoptată în unanimitate de cele 47 de state membre, cu ocazia reluării la Geneva a celei de-a 43-a sesiuni a Consiliului, întreruptă la mijlocul lui Martie de pandemia de COVID-19. Statele Unite nu sunt membre ale acestui for. Preşedinta Consiliului, austriaca Elisabeth Tichy-Fisslberger, a anunţat că reuniunea va avea loc Miercuri, de la ora locală 15:00 (13:00 GMT).

Într-o scrisoare adresată în numele Grupului statelor africane, ambasadorul din Burkina Faso, Dieudonné Désiré Sougouri, solicitase Vinerea trecută organizarea unei dezbateri cu privire la ”încălcările actuale de inspiraţie rasială ale drepturilor omului, la rasismul sistematic, brutalitatea Poliţiei şi violenţa împotriva manifestaţiilor paşnice”. Apelul a intervenit după ce familia lui George Floyd, familiile altor victime ale violenţelor din Poliţie şi peste 600 de ONG-uri au chemat Consiliul pentru Drepturile Omului să se sesizeze de urgenţă în problema rasismului şi a impunităţii de care beneficiază, în opinia lor, Poliţia în SUA.

Luni, ambasadorul din Burkina Faso a amintit că ”evenimentele tragice de la 25 Mai 2020, din Minneapolis, SUA, care au dus la moartea lui George Floyd, au declanşat proteste în întreaga lume contra injustiţiei şi a brutalităţii cu care persoanele de ascendenţă africană se confruntă zilnic în numeroase regiuni din lume”. ”Moartea lui George Floyd nu este, din nefericire, un incident izolat”, a adăugat el.

Un eminent cercetător rus este acuzat de înaltă trădare

Eminentul om de ştiinţă rus Valeri Mitko, preşedintele Academiei de Ştiinţe Arctice din Rusia, cu sediul la Sankt-Petersburg, în vîrstă de 78 de ani, a fost pus sub acuzare pentru înaltă trădare, după ce i s-a imputat că ar fi transmis secrete de stat Chinei, a anunţat Luni avocatul acestuia, Ivan Pavlov, citat de Reuters. Potrivit lui Pavlov, clientul său riscă pînă la 20 de ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat. Mitko este consemnat la domiciliu din Februarie, cînd autorităţile l-au acuzat pentru înaltă trădare.

Pavlov spune că academicianul merge de două ori pe an în China pentru a vorbi în calitate de conferenţiar invitat şi a negat că acesta ar fi divulgat secrete de stat autorităţilor chineze. Mitko a călătorit în China cu documente pentru conferinţele sale, dar acestea conţineau doar informaţii academice şi din surse deschise, declară avocatul Pavlov. „Nu existau deloc secrete de stat în acele documente. Considerăm aceste acuzaţii ca fiind absurde”, a spus Pavlov, adăugînd că speră că acest caz va fi clasat înainte de proces.

O sursă a declarat agenţiei Interfax că Mitko a fost acuzat că ar fi oferit Chinei informaţii referitoare la metode folosite pentru detectarea submarinelor. Mai mulţi oameni de ştiinţă ruşi au fost arestaţi şi acuzaţi de trădare în ultimii ani pentru că ar fi transmis străinilor presupuse materiale sensibile.