În noaptea de Sîmbătă spre Duminică, bombardamentele ruse au ucis două  persoane în regiunea Herson

Două persoane au fost ucise şi alte cinci rănite în urma bombardamentelor ruse care au vizat regiunea Herson, în Sudul Ucrainei, a afirmat Duminică guvernatorul Iaroslav Ianuşevici, potrivit AFP, scrie agerpres.  

Oraşul Herson a reintrat sub control ucrainean în Noiembrie, după o contraofensivă care a antrenat retragerea forţelor ruse pe malul stîng al Niprului.

”Inamicul a atacat din nou cartierele rezidenţiale din Herson”, a afirmat guvernatorul, potrivit căruia au fost lovite o maternitate, o cafenea şi un imobil de locuit.

”Noaptea trecută, două persoane au fost ucise de bombardamentele ruse în regiune”, a scris el pe contul său de Telegram, precizînd că distribuţia de electricitate a fost restabilită în aproape 90% din oraş şi împrejurimi.

Conform guvernatorului, alte cinci persoane au suferit răni de diferite grade în urma a 45 de lovituri lansate în regiune cu artilerie, lansatoare de rachete multiple, tancuri şi mortiere.

La Odesa, pe malul Mării Negre, întreruperile de electricitate de urgenţă au continuat în urma atacurilor cu drone ruse, a declarat Duminică Serghei Bratciuk, purtător de cuvînt al administraţiei regionale.

Autorităţile au mai declarat că s-au produs întreruperi în aprovizionarea cu apă din cauza penelor de curent electric în unele cartiere ale oraşului.

Manfred Weber: ”România aparţine spaţiului Schengen!”

”România aparţine spaţiului Schengen!”, a transmis Duminică Manfred Weber, precizînd că, în calitate de preşedinte al Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European şi al PPE, este ”de datoria” sa să lucreze ”pentru obiectivul nostru: aderarea la Schengen pentru România şi Bulgaria”, potrivit agerpres. 

”La fel ca mulţi dintre voi, sunt extrem de dezamăgit de rezultatul negativ al şedinţei de Consiliu de săptămîna trecută. Nu este corect, nu este drept şi sunt în profund dezacord cu asta. Am declarat acest lucru public de mai multe ori în ultimele zile”, a scris Weber, într-o postare pe Facebook, în limbile română şi engleză.

”Activitatea mea în sprijinul extinderii spaţiului Schengen datează de la începutul activităţii mele ca deputat în Parlamentul European. Sunt şi am fost întotdeauna pentru, deoarece cred că libertatea de circulaţie în zona Schengen face parte din promisiunea europeană. Face parte din cel mai valoros şi mai important simbol al cooperării noastre europene: libertatea”, a mai arătat preşedintele PPE.

”Nu voi renunţa la misiunea noastră. România îşi merită locul în Schengen. Pentru a realiza acest lucru, voi continua să implic în mod activ partenerii noştri din Austria, pentru a ne apropia obiectivul”, a adăugat Weber în aceeaşi postare.

Guvernul german vrea să reducă pensionarea anticipată

Guvernul de la Berlin vrea să reducă numărul angajaţilor care părăsesc piaţa forţei de muncă şi se pensionează anticipat, a declarat Duminică cancelarul Olaf Scholz, pentru grupul german de presă Funke şi publicaţia franceză Ouest-France, transmite DPA, potrivit agerpres. 

„Trebuie majorat numărul celor care pot într-adevăr să lucreze în jurul vîrstei de pensionare. Pentru ca acest sistem să funcţioneze, trebuie să extindem serviciile zilnice în centrele de îngrijire a copiilor şi în şcoli”, a afirmat oficialul german.

Conform datelor oficiale, un număr din ce în ce mai mare de angajaţi germani caută să se pensioneze anticipat, părăsind piaţa forţei de muncă la 63 sau 64 de ani, chiar dacă firmele se confruntă cu deficit de angajaţi calificaţi. Vîrsta oficială de pensionare ar urma să crească gradual, de la 65 la 67 de ani, pînă în 2031.

Scholz a prezentat planurile Guvernului de a crea oportunităţi mai bune pentru tinerii care îşi încep activitatea profesională, şi de a investi în formarea profesională şi în educaţia adulţilor. În plus, consideră cancelarul, Germania va avea nevoie de imigraţie din alte ţări pentru a-şi asigura prosperitatea.

„O perioadă îndelungată de timp, imigranţii care veneau în Germania erau trataţi ca şi cum ar pleca ulterior din ţară. Obţinerea cetăţeniei nu era o prioritate. A trecut mult timp de cînd am devenit o ţară de imigraţie şi vrem să respectăm standardele internaţionale”, susţine oficialul german.

În multe ţări cetăţenia poate fi obţinută după cinci ani, şi acesta ar trebui să devină standardul în Germania, „dacă poţi vorbi limba germană, poţi să-ţi cîştigi existenţa şi nu ai comis infracţiuni”, a declarat Scholz.

The Guardian dezvăluie că neonaziștii ruși se pregătesc să atace state NATO

Rusici, un grup paramilitar neonazist apropiat de Kremlin, le-a cerut membrilor săi să transmită informaţii despre activitatea militară şi de frontieră din Letonia, Lituania şi Estonia, ceea ce stîrneşte îngrijorări cu privire la posibilitatea ca grupările ultranaţionaliştilor ruşi să planifice un atac asupra ţărilor NATO, scrie "The Guardian", potrivit News.ro.

Canalul oficial de Telegram al Grupului de recunoaştere, diversiune şi asalt Rusici, care luptă în prezent în Ucraina în numele Kremlinului şi care are legături cu faimosul Grup Wagner, a cerut membrilor, în urmă cu cîteva zile, să transmită detalii referitoare la posturile de frontieră şi la mişcările militare din cele trei state baltice, care au făcut parte în trecut din Uniunea Sovietică.

Marea Britanie: În privința negocierilor de pace, Putin nu dă semne că e serios

Eventualele discuții de pace din Ucraina nu pot fi o acoperire pentru reînarmarea Rusiei, a declarat Duminică ministrul britanic de Externe, James Cleverly, adăugînd că nu a văzut nici un semn că Moscova ar intra în negocieri cu bună credință.

Cleverly a declarat că, deși Marea Britanie dorește să vadă discuții de pace "cît mai curînd posibil", el a reiterat că Ucraina ar trebui să stabilească parametrii pentru orice negocieri, scrie Mediafax.

"Orice negocieri trebuie să fie reale, trebuie să fie semnificative, nu pot fi doar o frunză de smochin pentru reînarmarea Rusiei și recrutarea în continuare de soldați", a declarat Cleverly pentru Sky News.

"Nu prea văd venind nimic din partea Rusiei care să îmi dea încredere că Vladimir Putin intră în aceste negocieri cu bună credință. Retorica generală este încă foarte conflictuală".

Estonia pledează pentru livrări mai mari de arme către Ucraina

Prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, insistă asupra faptului că ţări aliate, precum Germania, printre altele, să ofere mai mult echipament militar Ucrainei, relatează Belga, scrie news.ro. 

„Dacă toţi aliaţii ar fi livrat deja arme în Ianuarie sau Februarie, multe vieţi ar fi putut fi salvate”, a declarat ea, pentru agenţia de presă germană dpa.

Estonia, una dintre cele mai mici ţări membre ale UE, livra deja arme Kievului chiar înainte de invazia rusă din 23 Februarie. Potrivit statisticilor Institutului German de Economie Kiel, această ţară învecinată cu Rusia a susţinut Ucraina mai mult decît orice altă ţară din lume în ceea ce priveşte proporţia din produsul intern brut dedicat acestui scop.

În ceea ce priveşte livrarea de arme, în statisticile în cifre absolute, Estonia este, de asemenea, înaintea marilor economii europene precum Italia sau Spania.

Kallas insistă că armele nu servesc numai Ucrainei. „Nu este vorba doar de suveranitatea şi libertatea unei ţări din Europa, ci şi de securitatea întregii Europe”, a subliniat premierul eston.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat o asistență de 18 miliarde de dolari pentru Ucraina

Consiliul Uniunii Europene a adoptat un pachet legislativ de 18 miliarde de euro destinat să ajute financiar Ucraina anul viitor, scrie CNN, informează mediafax.

Propunerea are ca scop „acordarea de ajutor financiar pe termen scurt, finanțînd nevoile imediate ale Ucrainei, reabilitarea infrastructurii critice și un sprijin inițial pentru o reconstrucție postbelică durabilă, în vederea sprijinirii Ucrainei pe drumul său către integrarea europeană”, a anunțat Consiliul.

Cea mai mare parte a costurilor cu dobînzile pachetului urmează să fie acoperită de statele membre ale Consiliului European, iar împrumuturile aferente asistenței vor avea o perioadă de grație de 10 ani.

Zbyněk Stanjura, ministrul de Finanțe al Republicii Cehe, a declarat că Consiliul va sprijini financiar Ucraina „atîta timp cît va fi nevoie”.

„Legislația pe care am adoptat-o înseamnă că Ucraina poate conta pe un ajutor financiar regulat din partea UE pe tot parcursul anului 2023”, a declarat Stanjura într-un comunicat.

Propunerea urmează să fie înaintată săptămîna aceasta Parlamentului European.

UE este preocupată de legăturile Turciei cu Rusia

Uniunea Europeană este preocupată că Turcia menţine un parteneriat strîns cu Rusia în pofida războiului din Ucraina şi a sancţiunilor occidentale dure împotriva Moscovei, transmite dpa.

Aprofundarea relaţiilor economice între Turcia şi Rusia este ''o cauză de mare preocupare'', a arătat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, într-o scrisoare către Parlamentul European, a relatat grupul media german Funke.

Un alt motiv de preocupare îl constituie politica Turciei de ''a nu se alătura măsurilor restrictive ale UE împotriva Rusiei'', se mai spune în scrisoare.

Conform aceleiaşi relatări, Borrell a subliniat că UE şi Turcia se află într-o uniune vamală, care garantează libera circulaţie a bunurilor, inclusiv a produselor cu dublă utilizare, civilă şi militară.

Este important ca Turcia să nu ofere Rusiei nici o variantă de ocolire a sancţiunilor, a prevenit Borrell. (AGERPRES)

Alertă de Covid-19 în China

Unul dintre experţii în sănătate din China a avertizat că, în urma deciziei Guvernului de a relaxa restricţiile impuse în cadrul politicii de zero COVID, ar putea duce la o creştere semnificativă a numărului de noi cazuri de infecţie cu coronavirus, relatează Rador.

Zhing Nanshan a declarat că va fi extrem de dificil de stopat o epidemie de COVID-19 varianta Omicron, care are cel mai mare grad de contagiune.

Peskov crede că UE rămîne sclavă, dar schimbă stăpînul, sugerînd că pînă acum a fost ”sclava” Rusiei

Europa pur și simplu trece de la dependența de gazul rusesc la dependența de gazul natural lichefiat (LNG) din Statele Unite, a declarat Duminică purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă de presă RIA. Țările Uniunii Europene au purtat negocieri de urgență Sîmbătă, în încercarea de a alinia un acord de plafonare a prețurilor la reuniunea miniștrilor Energiei care va avea loc Marţi, 13 Decembrie, dar statele rămîn divizate în privința planului. Dmitri Peskov a calificat drept "absurdă" și "frenetică" dorința europeană de a se debarasa de dependența de gazul rusesc, scrie Rador.

"Au schimbat dependența de Rusia cu dependența de gazul natural lichefiat american", a spus Dimitr Peskov, citat de RIA la televiziunea de stat, precizînd că dependența este aceeași, doar că are "mult mai puțină reciprocitate". "Și acum, cînd europenii pierd miliarde de euro în fiecare zi, Washingtonul cîștigă deja aceste miliarde de dolari", a subliniat Dmitri Peskov.