Agresivitatea criminală a Corectitudinii Politice: Film de referinţă al cinematografiei mondiale, retras de la difuzare pentru că este ”rasist şi revizionist”

Celebrul film ”Pe aripile vîntului” (”Gone With The Wind”) al lui Victor Fleming, o adaptare a romanului omonim al lui Margaret Mitchell, este acuzat de revizionism de către unii istorici, iar pelicula a fost retrasă de pe platforma de streaming HBO Max, în plină mişcare împotriva rasismului şi violenţelor Poliţiei care-i vizează pe afroamericani în Statele Unite, după moartea lui George Floyd, relatează AFP, potrivit news.ro. Acest lungmetraj de trei ore şi 58 de minute a apărut în 1939 şi este considerat de mulţi universitari cel mai ambiţios şi eficient instrument al revizionismului sudist.

Filmul lui Victor Fleming, adaptat după romanul lui Margaret Mitchell, prezintă o versiune romantică a Sudului şi o viziune foarte edulcorată a sclaviei, în care personalul din casă este foarte satisfăcut de soarta sa şi este tratat ca angajaţi obişnuiţi.

Această reinterpretare a unei perioade sumbre din istoria americană este opera unor mişcări foarte organizate, în foste state confederate, care au depus eforturi să prezinte Sudul de dinainte de Războiul de Secesiune într-o lumină prezentabilă. Punctul fundamental al ideologiei ”Lost Cause” (cauza pierdută) susţinea că statele din Sud au luptat pentru independenţa lor politică, ameninţată de Nord, şi nu pentru menţinerea sclaviei – un neadevăr istoric.

”«Pe aripile vîntului» este produsul epocii sale şi prezintă prejudecăţi rasiste care erau comune în societatea americană”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvînt al HBO Max, explicînd retragerea acestui lungmetraj premiat cu opt Oscaruri. HBO Max consideră că menţinerea acestui film în catalogul său ”fără explicaţii şi fără denunţarea acestei reprezentări ar fi iresponsabilă”. Platforma intenţionează să reposteze filmul online însă cu o contextualizare, în vederea restituirii operei epocii sale. Filmul urmează să fie prezentat integral, întrucît a se proceda altfel ar însemna ”să se procedeze ca şi cum aceste prejudecăţi n-ar fi existat vreodată”, a subliniat purtătorul de cuvînt.

Lansată la sfîrşitul lui Mai, platforma grupului WarnerMedia, o filială a operatorului de cablu AT&T, HBO Max vrea să concureze cu giganţi ai streamingului, în primul rînd cu Netflix, cu un catalog foarte important de seriale şi filme. Filmul este în continuare accesibil pe alte platforme, localizate pe Amazon. ”Avengers: Endgame” este, potrivit cifrelor brute, filmul care a înregistrat cele mai mari încasări din istoria cinematografiei – cu 2,8 miliarde de dolari –, însă ”Gone With the Wind” rămîne pe primul loc, în cazul în care se ia în calcul inflaţia – cu 3,44 miliarde de dolari.

O lucrare atribuită lui Banksy, furată de la sala Bataclan din Paris în 2019, regăsită în Italia

O lucrare atribuită lui Banksy, un omagiu adus victimelor atentatelor din Noiembrie 2015 de la Paris, furată în 2019 de la Bataclan, a fost regăsită în decursul unei operaţiuni a forţelor de ordine în centrul Italiei, au informat reprezentanţi ai carabinierilor, potrivit AFP, scrie agerpres. ”Am recuperat poarta furată la Bataclan pe care se afla o operă de-a lui Banksy reprezentînd o fată tristă”, a precizat pentru AFP un comandat din cadrul Departamentului de Carabinieri din Teramo.

Operaţiunea a fost iniţiată la solicitarea Poliţiei franceze şi desfăşurată în prezenţa poliţiştilor francezi, a menţionat acesta. Creaţia, atribuită celebrului artist britanic Banksy, a fost pictată în semn de omagiu pe o uşă aflată în spatele sălii de spectacole Bataclan, din Paris, locul unde 90 de persoane au fost ucise pe 13 Noiembrie 2015 în timpul atacurilor teroriste din Capitala Franţei. Opera a fost furată în Ianuarie 2019 odată cu uşa pe care a fost pictată, decupată cu ajutorul unui polizor.

Potrivit cotidianului La Repubblica, care îl citează pe procurorul din L’Aquila, uşa a fost descoperită într-o fermă dintr-o zonă rurală din Abruzzo. Operaţiunea a inclus o percheziţie ordonată de Procuratură, iar descoperirea ”a fost posibilă graţie anchetelor realizate de biroul procurorului în colaborare cu Poliţia şi Justiţia franceză”, a precizat publicaţia.

Realizată prin tehnica şablonului, opera atribuită lui Banksy reprezintă un personaj feminin cu o înfăţişare tristă şi a fost pictată cu vopsea albă pe una dintre ieşirile de urgenţă situate în spatele Bataclan, în pasajul prin care numeroşi spectatori ai concertului susţinut de Eagles of Death Metal au fugit în timpul atacului terorist.

Germania va ridica de pe 16 Iunie controalele la frontiere

Germania va ridica de Marţi, 16 Iunie, controalele la frontierele cu ţările vecine, punînd capăt celor trei luni de restricţii impuse din cauza pandemiei de COVID-19, informează DPA, potrivit agerpres. De Marţi, vor fi ridicate controalele în cazul cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene şi din Elveţia care vor să intre pe teritoriul Germaniei, a declarat ministrul federal de Interne, Horst Seehofer. De asemenea, de la aceeaşi dată se va renunţa la obligaţia autoizolării pentru persoanele care vin din interiorul UE, cu excepţia celor care sosesc din Spania, pentru care măsura rămîne în vigoare pînă la 21 Iunie. În practică însă, persoanelor care vin din state UE unde rata de infectare cu coronavirus rămîne ridicată li se va putea cere să intre în autoizolare, conform regulilor la nivel de land. În 14 din cele 16 landuri federale, vizitatorii trebuie să intre în izolare dacă ţara lor a raportat peste 50 de cazuri la 100.000 de locuitori în ultimele şapte zile, cum este în prezent cazul Suediei, spre exemplu.

Incident armat într-un centru comercial situat în apropiere de Stockholm

Un incident armat a avut loc, Miercuri, într-un centru comercial situat la periferia nordică a Capitalei Suediei, Stockholm, autorităţile suspectînd că este vorba de o tentativă de jaf, scrie mediafax. Indivizi neidentificaţi au deschis focul, Miercuri la ora 13.46 (14.46, ora Republicii Moldova) într-un magazin situat în Mallul Kista Galleria, la periferia nordică a oraşului Stockholm, afirmă surse citate de publicaţia Aftonbladet. Conform unor surse din cadrul anchetei, atacul a avut loc la un magazin de bijuterii. Centrul comercial a fost evacuat, iar autorităţile îi caută pe cei doi autori ai atacului. „A avut loc o tentativă de jaf în Mallul Kista”, a comunicat Poliţia suedeză, precizînd că o persoană este în stare de şoc în urma incidentului, potrivit agenţiei Reuters.

Austria restabileşte libera circulaţia cu 31 de state europene, inclusiv cu Italia

Austria va ridica de la 16 Iunie restricţiile de circulaţie pentru 31 de state din Europa, dar le va menţine pe cele aplicate în cazul Marii Britanii, Suediei, Spaniei şi Portugaliei, a anunţat Miercuri ministrul de Externe Alexander Schallenberg, într-o conferinţă de presă, transmit DPA şi AFP, potrivit agerpres. Din 16 iunie se va renunţa la carantina şi testarea obligatorii pentru majoritatea ţărilor din Europa, inclusiv Italia, Croaţia şi Grecia, cele mai populare destinaţii de vacanţă pentru austrieci. Cu toate acestea, va rămîne în vigoare o avertizare de călătorie pentru Lombardia, regiunea nordică italiană cea mai afectată de epidemie şi cu care nu vor fi reluate deocamdată legăturile aeriene.

Avînd în vedere tendinţa descrescătoare a bilanţului infectărilor în Europa, nu mai este important să se rămînă în Austria în perioada Verii, a afirmat ministrul Sănătăţii, Rudolf Anschober, în aceeaşi conferinţă de presă. Austria a fost prima ţară din Uniunea Europeană care a anunţat, la 10 Martie, suspendarea liberei circulaţii cu Italia, unul dintre focarele epidemice din Europa. După ce Italia a restabilit libera circulaţie cu restul statelor europene la 3 Iunie, a cerut reciprocitate din partea vecinilor săi care, precum Austria, nu anunţaseră o dată pentru ridicarea restricţiilor. Pasul Brenner din Tirol, care face legătura între Austria şi Italia, este o axă importantă de circulaţie între Nordul şi Sudul Europei. Guvernul austriac a salutat ”munca substanţială” depusă de italieni, dovedită, potrivit Vienei, de reculul net al numărului e infectări de la începutul lunii.

Germania nu vede cu ochi buni anexările israeliene în Cisiordania: ”Încalcă legislaţia internaţională”

Planul Israelului de anexare a unor zone din Cisiordania este incompatibil cu reglementările internaţionale, avertizează Heiko Maas, ministrul german de Externe. Uniunea Europeană consideră anexarea incompatibilă cu legislaţia internaţională, dar „vrea dialog” cu Israelul, a afirmat Heiko Maas în cursul unei vizite la Ierusalim, conform agenţiei Associated Press şi cotidianului Times of Israel, potrivit mediafax.

„Nu am venit să stabilesc nici un preţ”, a subliniat şeful diplomaţiei germane, precizînd că vizita sa are rolul de a afla informaţii despre planurile Guvernului israelian. „Mulți oameni din Israel, dar şi din Uniunea Europeană sunt preocupaţi de actualele evoluţii în procesul de pace din Orientul Mijlociu şi de posibilele planuri de anexare. Germania menţine angajamentul pentru obiectivul ajungerii la soluţia negociată a două state”, a subliniat Heiko Maas.

Autoritatea Palestiniană a avertizat că va proclama stat palestinian, pe baza frontierelor anterioare anului 1967, dacă Israelul anexează zone din Cisiordania. Anexarea teritoriilor ar reprezenta o „ameninţare existenţială” pentru palestinieni şi o încălcare gravă a acordurilor internaţionale, a declarat premierul palestinian, Mohammed Shtayyeh.

În ultimele săptămîni, Casa Albă şi Departamentul de Stat au semnalat că orice acţiune de anexare trebuie să facă obiectul negocierilor cu palestinienii. Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a anunţat că toate acordurile de securitate semnate cu Israelul şi SUA sunt considerate nule.

Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a avertizat că eventuala anexare de către Israel a unor zone din Cisiordania ar conduce la un „conflict masiv”. Franţa a îndemnat statele partenere în cadrul Uniunii Europene să analizeze posibilitatea de a ameninţa Israelul cu o reacţie dură dacă va aplica planul de anexare a unor zone din Cisiordania. Un purtător de cuvînt al UE a refuzat să facă vreun comentariu specific pe tema planului de reacţie, dar a subliniat că „anexarea intră în contradicţie cu legislaţia internaţională, iar dacă va continua, Uniunea Europeană va acţiona în mod corespunzător”.

UE şi-ar putea deschide parțial frontierele externe de la 1 Iulie

Comisia Europeană îşi va publica în această săptămînă propunerile cu privire la ridicarea „progresivă şi parţială” a restricţiilor de călătorie la frontierele externe ale UE începînd de la 1 Iulie, a anunţat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate şi totodată vicepreşedinte al Comisiei, citat de AFP, potrivit agerpres. Ar fi vorba de ridicarea restricţiilor cu anumite ţări terţe, luînd în considerare „un anumit număr de principii şi criterii”, în baza unei „abordări comune” între statele membre, a explicat el.

Interdicţia de călătorii non-esenţiale spre UE, în vigoare în prezent pînă la 15 Iunie, a fost instituită la 17 Martie în mod coordonat între statele membre şi Comisia Europeană pentru a combate propagarea epidemiei de COVID-19, fiind prelungită de două ori pînă acum. La sfîrşitul săptămînii trecute, miniştrii de Interne din cele 27 de state membre au convenit să coordoneze această redeschidere progresivă pentru călătorii care vin din ţări din afara spaţiului Schengen şi UE. Executivul european poate emite doar un aviz, decizia finală revenind fiecărui stat membru.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a indicat săptămîna trecută că nu toate ţările au fost de acord cu criteriile care trebuie luate în considerare pentru redeschidere. Grecia, de exemplu, a cărei economie depinde în mare măsură de turism, a anunţat deja că va relua transportul aerian începînd din 15 Iunie pentru o listă de ţări, inclusiv state din afara UE şi spaţiul Schengen, precum Australia, China şi Coreea de Sud. Referitor la frontierele interne ale Uniunii, „mai multe state membre sunt în mijlocul procesului de ridicare a controalelor”, a menţionat Borrell, potrivit căruia Comisia „consideră că aceste proceduri trebuie să fie finalizate în cursul lunii Iunie”.

Familiile victimelor coronavirusului cer dreptate în Justiţia italiană

Familiile şi apropiaţii unora din victimele noului coronavirus au depus Miercuri 50 de plîngeri la Parchetul din Bergamo, în prima acţiune în Justiţie de acest fel în Italia, unde epidemia de COVID-19 a făcut aproape 34.000 de morţi, relatează AFP, potrivit agerpres. Însoţiţi de avocaţii lor, membrii comitetului ”Adevăr şi justiţie pentru victimele COVID-19”, creat pe Facebook şi care numără 55.000 de membri, au depus 50 de plîngeri la biroul procurorului din Bergamo, oraş din Lombardia şi epicentrul epidemiei din Italia. ”Nu vrem răzbunare, vrem justiţie”, a explicat Stefano Fusco, 31 de ani, al cărui bunic a decedat în Martie.

Plîngerile au fost depuse la Bergamo pentru că acest oraş este simbolul tragediei care a lovit toată ţara, a adăugat Fusco, unul din fondatorii grupului pe Facebook. Plîngerile vorbesc despre dramele trăite de fiecare din aceste familii: lipsa informaţiilor despre cei dragi, îngrijiri necorespunzătoare ş.a. Ele vor fi examinate de biroul procurorului, care va decide asupra eventualei începeri a urmăririi penale şi, dacă va fi cazul, asupra încadrării faptelor.

Ruşii au început să voteze pentru referendumul constituţional

Ruşii care locuiesc în regiunile cele mai izolate au început să voteze anticipat de Miercuri pentru referendumul constituţional, prevăzut să se desfăşoare la 1 Iulie, în pofida temerilor legate de noul coronavirus, au anunţat Miercuri responsabili locali, citaţi de AFP, potrivit agerpres. Responsabili ai Comisiei electorale din Ciukotka, regiune din extremitatea Nord-estică a Rusiei, au anunţat trimiterea unor echipe pentru a strînge voturile crescătorilor de reni.

„Colegii noştri vor parcurge în jur de 600 de kilometri la bordul unor maşini de teren” pentru a colecta buletinele de vot a 87 de alegători, a declarat Elena Gorbunova, citată de TASS. Lucrătorii petrolişti, cei de pe platforme, meteorologii şi paznicii de far din şapte districte ale insulei Sahalin, în Oceanul Pacific, au început de asemenea să voteze, conform agenţiei de presă publice ruse. Buletine de vot au fost trimise de asemenea cu elicopterul angajaţilor de la mine şi unor crescători de reni din zone izolate din regiunea Magadan, tot în Extremul Orient.

Votul asupra reformei constituţionale îi va da dreptul lui Vladimir Putin să aibă două mandate suplimentare începînd din 2024, notează AFP. Reformele vor acorda de asemenea prerogative suplimentare Preşedintelui rus şi înscriu principii conservatoare în Legea fundamentală a Federaţiei Ruse, precum religia şi definirea căsătoriei ca uniune dintre un bărbat şi o femeie. Scrutinul era prevăzut iniţial pentru 22 Aprilie, dar a fost amînat din cauza coronavirusului.

Prinţul Philip și-a aniversat 99 de ani. Este cel mai în vîrstă prinţ consort din istoria britanică

Prinţul Philip și-a aniversat împlinirea vîrstei de 99 de ani în privat, Miercuri, după ce s-a retras din viaţa publică în urmă cu trei ani, dar o nouă fotografie oficială cu Regina Elizabeth a fost făcută publică, transmite mediafax. Philip este cel mai în vîrstă prinţ consort din istoria Marii Britanii şi cel mai în vîrstă partener de viaţă al unui monarh în funcţie. Regina spune, de altfel, că prinţul este „stînca ei”. În 2017, la 70 de ani de la căsătorie, Elizabeth a devenit primul monarh britanic care a celebrat o nuntă de platină. Constanţa lui Philip în rolul de fidel adjunct i-a atras simpatia supuşilor britanici, în ciuda caracterului aspru şi a unor gafe devenite celebre, pe care unii le-ar califica chiar mostre de rasism.

Philippos al Greciei şi Danemarcei s-a născut în Corfu, pe 10 Iunie 1921, fiind unicul fiu dintre cei cinci copii ai prinţului Andrei al Greciei – fratele mai mic al Regelui Constantin – şi ai prinţesei Alice de Battenberg. La vîrsta de 18 luni, el şi familia sa au fost evacuaţi cu o navă a Marinei regale britanice din Grecia frămîntată de conflicte. Familia s-a stabilit la Paris, iar prinţul Philip, după studii în Marea Britanie şi Germania, a devenit cadet al Marinei britanice şi şi-a făcut serviciul militar pe nave în Oceanul Indian şi Mediterana.

În Iulie 1939 a fost prezentat formal prinţesei Elizabeth, iar, pe 20 Noiembrie 1947, s-au căsătorit. Philip renunţase la titluri şi era cunoscut după numele de familie al bunicilor materni, Mountbatten. După căsătorie a devenit duce de Edinburgh, iar, în 1957, prinţ al Marii Britanii. Philip şi Elizabeth au împreună patru copii, opt nepoţi şi opt strănepoţi, cel mai recent născut fiind fiul ducilor Harry şi Meghan de Sussex, Archie.

Ultimul an nu a fost unul uşor pentru prinţul Philip, care, de la începutul pandemiei, s-a retras cu Regina la castelul Windsor. El fost internat de mai multe ori în ultimii ani, pentru diverse probleme de sănătate, cel mai recent anul trecut, pentru o intervenţie chirurgicală la un şold.