5 papagali ”spurcați la vorbe” au fost băgați la izolare într-un parc zoologic pentru că înjurau vizitatorii

Cinci papagali de la un parc zoologic din Lincolnshire, Regatul Unit au fost scoși de la expunere după ce au început să îi înjure pe vizitatori, relatează BBC. Papagalii africani gri au fost adoptați în August și au fost plasați în carantină împreună. După ce au fost mutați în zonele publice ale grădinii și expuși la vizitatori, ei au început să folosească constant un limbaj obscen.

Reprezentanții parcului spun că „papagalii înjură pentru a obține o reacție de la oameni”. Dacă vizitatorii au părut uimiți sau au rîs, papagalii au fost încurajați să continue cu acest comportament. Mai mult, papagalii se încurajează unii pe alții să înjure și s-au învățat unii pe alții cuvintele obscene. „Unora dintre vizitatori li s-a părut amuzant, însă avînd în vedere că în weekend vor veni și copii, am decis să îi mutăm pe papagali. Am sperat că vor învăța și alte cuvinte cînd vor fi plasați în colonii însă dacă îi vor învăța și pe ceilalți papagali să înjure o să ne trezim cu 250 de papagali care vorbesc urît. Nu știu ce o să facem”, a spus directorul executiv al parcului, Steve Nichols.

Bugetul record pentru apărare pe care Japonia vrea să-l aloce

Ministerul Apărării al Japoniei a dezvăluit un nou buget-record echivalînd cu 52 de miliarde de dolari, în condiţiile în care arhipelagul nipon se confruntă cu ameninţarea Nord-coreeană şi cu ambiţiile regionale tot mai mari ale Chinei, informează AFP, potrivit agerpres. Ministerul îi va cere Parlamentului să voteze acest buget în valoare de 5.490 de miliarde de yeni (44,4 miliarde de euro) pentru următorul exerciţiu financiar ce va începe la 1 Aprilie 2021. Aceasta este a 9-a creştere consecutivă a respectivului buget anual, ce reprezintă de altfel o majorare cu 3,6% în raport cu exerciţiul financiar în curs 2020/2021.

Japonia prevede, între altele, să se doteze cu două noi fregate şi cu un submarin, la un cost total mai mare de 1,6 miliarde de dolari. Tokyo pregăteşte, de asemenea, modernizarea avioanelor sale de vînătoare Mitsubishi F-2, program ce necesită enorme costuri de cercetare-dezvoltare timp de mai mulţi ani.

Un întreg oraș din Țara Galilor s-a implicat în operațiunea de salvare a unei pisici care s-a urcat într-un copac înalt de 10 metri

O misiune epică de salvare a implicat, timp de 4 zile, toată suflarea dintr-un orășel din Țara Galilor, acolo unde o pisică a rămas blocată într-un copac înalt de peste 10 metri.

Locuitorii din Tredegar, oraș din Sud-Estul țării, au încercat să coboare pisica din copac prin toate mijloacele. Au venit cu plase de pescuit, scări, platforme și chiar au încercat să o ademenească cu mîncare, însă a fost în zadar. Pînă la urmă, oamenii au apelat la o firmă locală specializată în montarea schelelor și felina a ajuns, în sfîrșit, cu picioarele pe pămînt, potrivit BBC.

Muncitorii au construit în jurul copacului o structură cu patru nivele, apoi au lăsat mîncare și apă pe nivelul superior. Pentru că foamea a fost mai mare decît frica, pisica a părăsit adăpostul pe care și l-a găsit în arbore și s-a dus spre mîncare, moment în care a fost prinsă.

Polonia și Ungaria, sancționate dur în Raportul privind statul de drept al CE

Comisia Europeană a făcut public primul raport privind statului de drept în UE, realizat în urma primului audit din istoria Uniunii și care va fi adoptat de către comisari, în contextul condiționării accesului la fondurile europene de respectarea standardelor în materie de rule of law. Politico a citează un draft al raportului, care menționează probleme legate de Justiție în Polonia și Ungaria.

Draftul citat de Politico arată că există îngrijorări legate de independența Justiției în Ungaria și în Polonia, dar că sunt și „provocări” în Bulgaria, Croația, Slovacia și România. Amenințările la adresa jurnaliștilor sunt și ele menționate, ca îngrijorări legate de situațiile din Bulgaria, Croația, Ungaria, Slovenia și Spania.  Ungaria și Polonia, care sunt deja amenințate de activarea Articolului 7 din Tratatul  UE, riscă să piardă accesul la fondurile europene, dar amenință la rîndul lor cu blocarea bugetului UE și a planului de redresare economică post Covid, în valoare de 750 de miliarde de euro. 

Premierul Ungariei, Viktor Orban, i-a trimis o scrisoare Ursulei von der Leyen în care îi cere să o demită pe Vera Jurova, după ce aceasta a făcut următoarea declarație pentru Der Spiegel: „Domnul Orban spune adesea că el construiește o democrație iliberală. Aș spune că de fapt construiește o democrație bolnavă”. 

Merkel este îngrijorată că Iarna va aduce creșteri dramatice ale numărului de infectări cu Covid-19

Cancelarul german Angela Merkel avertizează că Iarna va aduce creșteri dramatice ale numărului infectărilor cu coronavirus, relatează CNN. Șefa Executivului de la Berlin a anunțat și mai multe măsuri menite să oprească creșterea recentă a numărului de cazuri din Germania. În cadrul unei conferințe de presă ținute după întîlnirea cu mai mulți guvernatori de state din Germania, Merkel a anunțat că întrunirile publice vor fi limitate la nu mai mult de 50 de persoane în zonele cu înmulțiri ale îmbolnăvirilor. „Știm că urmează vremuri mai dificile, Toamna și Iarna”, a spus Merkel.

Pe lîngă restricții, Merkel a anunțat și sancțiuni mai dure pentru patronii de baruri și restaurante care furnizează informații de contact false autorităților. Ea a avertizat că dacă traiectoria actuală a creșterii numărului de cazuri continuă, Germania s-ar putea confrunta cu peste 19.000 de cazuri zilnice în lunile de Iarnă.

Experţii Consiliului Europei verifică finanțele Vaticanului

Experţi în transparenţa financiară ai Consiliului Europei au sosit Miercuri la Vatican, pentru realizarea unui audit al finanţelor Sfîntului Scaun, transmite dpa, potrivit agerpres. O echipă a comisiei MONEYVAL a Consiliului va evalua eficienţa măsurilor legislative şi instituţionale împotriva spălării de bani şi a finanţării terorismului, a anunţat Vaticanul. Statul papal doreşte să facă paşi importanţi în direcţia transparenţei, după decenii în care banca sa, Institutul pentru Lucrările Religiei (IOR), adeptă a secretului informaţiilor, a fost considerată un paradis al spălării de bani.

Vizita Moneyval are loc în contextul efectelor unui nou scandal financiar, provocat de demisia de săptămîna trecută a cardinalului italian Angelo Becciu. Acesta a fost de fapt concediat de Papa Francisc Joia trecută, după ce a fost acuzat de deturnarea unui fond papal pentru acte de caritate către o cooperativă din Sardinia, condusă de fratele său. Cardinalul atrăsese deja atenţia printr-o afacere imobiliară costisitoare la Londra, pentru care nu a fost însă anchetat. De anul trecut, procurorii Vaticanului au declanşat o anchetă asupra tranzacţiei respective, care a avut loc în timp ce Becciu era adjunctul şefului Secretariatului de Stat, principalul Minister al Statului papal. Există suspiciuni că mai mulţi intermediari au obţinut sume nejustificate, posibil cu complicitatea unor subordonaţi ai cardinalului.

Secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin, a apreciat că întreaga afacere este netransparentă, iar Papa Francisc a afirmat anul trecut că există dovezi clare de corupţie. 

Israelul interzice prin lege manifestațiile în timpul stării de izolare

Parlamentul israelian a aprobat, Miercuri, o lege menită să limiteze formările de grupuri în timpul stării de izolare decretate pe teritoriul acestei ţări din cauza noului tip de coronavirus, lege care, potrivit detractorilor săi, vizează să pună capăt manifestaţiilor împotriva premierului Benjamin Netanyahu, informează AFP.

Legea, votată în ultimă lectură de 46 de parlamentari contra 38, este menită să facă parte dintr-o serie de măsuri de înăsprire a deciziilor anti-coronavirus adoptate deja de Israel. Potrivit noii legislaţii, Guvernul va fi de acum autorizat să declare „o stare de urgenţă specială determinată de pandemia de coronavirus” pentru o săptămînă, în timpul căreia vor fi interzise drumurile de peste un kilometru distanţă de locuinţă, altele decît pentru scopuri esenţiale precum achiziţia de produse alimentare şi de medicamente sau pentru a primi îngrijiri medicale.

Oficial, Israelul a înregistrat 237.000 de contaminări, dintre care 1.528 de decese. Pînă pe 11 Octombrie, şcolile, sinagogile şi locurile pentru petrecerea timpului liber vor fi închise. Doar sectoarele de muncă considerate ca fiind „esenţiale” sunt autorizate să rămînă deschise, iar statul israelian a anunţat de Vinerea trecută noi restricţii pentru zborurile internaţionale. Rugăciunile în exterior sunt limitate la 20 de persoane şi la mai puţin de un kilometru de domiciliu, la fel ca manifestaţiile. 

Disney concediază 28.000 de angajaţi

Gigantul din domeniul divertismentului, compania americană Walt Disney, a anunţat că va concedia aproximativ 28.000 de angajaţi în Statele Unite în divizia parcurilor tematice, întreaga sa activitate, care mai include croaziere, evenimente şi produse conexe, fiind afectată puternic de criza sanitară generată de pandemia de COVID-19, informează Reuters şi AFP. Decizia a fost determinată de „impactul prelungit al COVID-19 asupra afacerii noastre, inclusiv reducerea capacităţii în parcuri care are legătură cu distanţarea fizică şi incertitudinile referitoare la durata pandemiei”, a explicat într-un comunicat de presă compania.

Walt Disney şi-a redeschis toate parcurile, cu excepţia Disneyland-ului din California.

Aproximativ două treimi din angajaţii care vor fi disponibilizaţi sunt lucrători cu jumătate de normă, conform sursei citate. La 31 Decembrie, numărul total al angajaţilor companiei era de 223.000 de persoane. În perioada Aprilie – Iunie, veniturile companiei din activităţile realizate în parcuri şi evenimente au scăzut cu 85%, la 983 de milioane de dolari. În aceeaşi perioadă, compania a încasat în total 11.8 miliarde de dolari, mai puţin de jumătate decît anul trecut. 

La alegerile din SUA urmează să voteze și cetățenii din „orbita terestră joasă”

Astronauții americani care se vor afla pe Stația Spațială Internațională în 3 Noiembrie, la data alegerilor prezidențiale americane, vor vota din spațiu printr-o procedură asemănătoare celei votului prin corespondență, relatează Agerpres.

„Intenționăm să votăm din spațiu”, a spus astronautul NASA Shannon Walker, una dintre cei patru astronauți și astronaute care vor ajunge pe Stația Spațială Internațională înainte de 3 Noiembrie. Alți doi americani și un japonez vor ajunge pe Stație la bordul unei rachete SpaceX. „NASA colaborează foarte bine cu diferitele agenţii electorale, pentru că noi locuim în comitate diferite. Ar fi mai uşor să spunem că vom vota din spaţiu”, a mai spus ea. Și astronauta Kate Rubins, care se va alătura SSI cu o rachetă rusă la jumătatea lunii Octombrie, va vota de la bordul Stației Spațiale Internaționale.

Regulile de vot în SUA variază de la stat la stat şi deseori de la un comitat la altul. În Texas, unde se află astronauţii americani, în 1997 a fost adoptată o lege ce prevede în mod explicit procedura de vot din spaţiu. Din 2000, SSI este ocupată în permanenţă de americani şi ruşi, care rămîn acolo timp de şase luni. Autorităţile electorale din regiunea Houston, unde se află Centrul Spaţial Johnson, au creat buletine de vot electronice şi criptate care sunt trimise astronauţilor prin intermediul NASA. Prin e-mail, astronauţii primesc, de asemenea, identificatori unici care le permit să acceseze buletinul, să-l completeze şi să-l returneze pe Pămînt. Procedura este practic aceeaşi ca cea pentru restul americanilor care votează prin poştă, cu o diferenţă majoră: adresa completată de echipaj este „orbita terestră joasă”.