Disensiunile dintre China și SUA pun economia globală în pericol

China avertizează că acțiunile economice ale SUA prin care încearcă să limiteze legăturile de investiții ar putea afecta dramatic economia globală. Administrația Trump ia în calcul inclusiv scoaterea companiilor chineze de pe piața americană de burse. Ministrul chinez de Externe solicită Washingtonului să coopereze pentru a rezolva disputele pe fondul războiului tarifar care amenință economia globală. Potrivit AP, piețele bursiere au scăzut semnificativ după ce Bloomberg News a raportat, săptămîna trecută, că oficialii americani au în vedere restricționarea relațiilor de investiții cu statul chinez. În acest context, acestea au în vedere inclusiv interzicerea investițiilor în companii chineze de către fondurile de pensii guvernamentale.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe, Geng Shuang, a declarat că: „aceste presiuni vor deteriora cu siguranță relațiile dintre China și SUA și vor provoca tulburări ale pieței financiare. Astfel, este pus în pericol comerțul internațional și creșterea economică mondială.” Negociatorii urmează să aibă o întîlnire săptămîna viitoare la Washington pentru a 13-a rundă de discuții menite să rezolve războiul tarifar pentru plîngerile legate de excedentele comerciale și ambițiile tehnologice ale Beijingului.

Cele două părți au anunțat măsuri conciliatorii, inclusiv ridicarea sau amînarea tarifelor punitive. Cu toate acestea, nu a existat nici un semn de progres în soluționarea disputelor. Economiștii susțin că este foarte puțin probabil să se ajungă la un acord permanent în acest an. Geng Shuang a mai adăugat că: “sperăm că Statele Unite vor colabora cu China pentru aprofundarea cooperării economice și comerciale și că ne vom întîlni la jumătatea drumului pentru a rezolva situația într-o manieră constructivă.”

Statul Israel este amenințat cu distrugerea de către Iran: “E un obiectiv la îndemînă”

Comandantul şef al Gardienilor Revoluţiei din Iran ameninţă cu distrugerea Israelului, pe care îl consideră “la îndemînă”. ”Distrugerea Israelului nu mai este un vis, ci un obiectiv la îndemînă”, a declarat Luni generalul de divizie Hossein Salami, comandantul şef al Gardienilor Revoluţiei, Armata de elită a regimului iranian, informează AFP. ”După 40 de ani de la Revoluţia Islamică, noi am reuşit să atingem capacitatea de a distruge regimul sionist şi, în a doua fază (a Revoluţiei), acest regim sinistru trebuie eliminat de pe hartă, iar acesta nu mai este un ideal sau un vis, ci un obiectiv la îndemînă”, a declarat generalul Salami, citat de Sepahnews, site-ul oficial al Gardienilor Revoluţiei.

Înaltul responsabil militar iranian a făcut aceste declaraţii la Teheran în cadrul unei reuniuni bienale a comandanţilor Gardienilor Revoluţiei, în timp ce numeroşi observatori se tem că escaladarea tensiunilor între Teheran, pe de o parte, şi Washington şi aliaţii săi, pe de alta, ar putea degenera într-o dramă susceptibilă să aprindă Orientul Mijlociu şi Apropiat.

Declaraţiile generalului Salami cu privire la Israel au fost preluate de agenţiile de presă Tasnim şi Fars, aproape de ultraconservatori, pe prima pagina a site-urilor lor. Agenţia oficială iraniană Irna a preluat şi ea declaraţiile, dar le-a inserat într-o ştire intitulată ”Duşmanii suferă de o slăbire ireversibilă”. Irna a pus accentul pe afirmaţiile generalului că, în pofida ostilităţii la adresa sa, Iranul nu încetează să cîştige în putere şi va sfîrşi prin a triumfa asupra adversarilor săi. Ostilitatea făţişă a Iranului faţă de Israel reprezintă o constantă a politicii iraniene de la Revoluţia Islamică din 1979, Teheranul sprijinind deschis grupările armate palestiniene precum Hamas, Jihadul islamic sau Hezbollahul libanez, inamicul Israelului la frontiera sa de Nord.

În Iunie 2018, ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a reafirmat poziţia veche a Teheranului potrivit căreia Israelul este pentru Orientul Mijlociu o tumoare cancerigenă malignă care trebuie eliminată şi eradicată.

Dacă unii generali iranieni afirmă cu regularitate că doresc distrugerea Israelului sau că Teheranul are capacitatea de a anihila oraşul Tel Aviv, discursul oficial are grijă, în general, în ultimii ani, să precizeze că statul israelian va înceta să mai existe (pînă în 2040, potrivit unei profeţii a ayatollahului Khamenei) din cauza propriei aroganţe, şi nu din cauza unui atac din partea Iranului, notează AFP.

O fată de 14 ani a murit după ce telefonul mobil lăsat la încărcat peste noapte a explodat

O fată de 14 ani din Kazahstan a murit, după ce telefonul său mobil lăsat la încărcat peste noapte a explodat pe pernă, informează DailyMail. Tînăra s-a culcat ascultînd muzică în căști la telefon, iar a doua zi a fost găsit moartă. Telefonul mobil a fost lăsat în priză și se pare că s-a supraîncălzit peste noapte, explodînd lîngă capul fetei. Aceasta a suferit răni grave la cap, iar ambulanța chemată în zorii zilei de către familia sa nu a mai putut decît să constate decesul. Medicii legiști au confirmat că bateria telefonului s-a supraîncălzit, iar aparatul a explodat înspre dimineață. Marca telefonului mobil nu a fost dezvăluită de către Poliție.

Migranții din insula grecească Lesbos au incendiat tabăra în care au fost cazați

Migranții protestatari dintr-o tabără supraaglomerată de pe insula grecească Lesbos au incendiat-o, incidentul soldîndu-se cu un mort.  Protestatarii, majoritatea afgani, au cerut să fie transferați pe continentul grec, anunță aljazeera.com. „Situația este tensionată”, a declarat primarul Lesbos, Stratis Kytelis. „Există informații despre decesul unei mame  și al copilul ei. Încă nu am reușit să confirmăm asta”.

Nemulțumiți de faptul că tabăra este suprapopulată, migranții ajunși aici, majoritatea afgani, ar fi incendiat o plantație de măslini din apropiere și, la doar cîteva minute mai tîrziu, ar fi declanșat un incendiu în interiorul taberei, a informat Theodoros Chronopoulos, purtător de cuvînt al Poliției elene. Potrivit primelor informații, migranții aflați în respectiva tabără au devenit violenți din cauza faptului că pompierii ar fi intervenit tîrziu, iar după stingerea flăcărilor forțele de ordine au fost nevoite să facă uz de gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Autoritățile de la Atena au fost nevoite să trimită avioane militare într-o încercare de a calma situația.

Tabăra Moira găzduiește aproximativ 13.000 de refugiați, deși capacitatea acesteia este de doar 3.000 de persoane. Presa elenă anunță că Guvernul de la Atena pregătește o nouă lege privind dreptul de azil, pentru a gestiona mai bine situația zecilor de mii de migranți aflați deja pe teritoriul țării și a celor care continuă să sosească cu sutele.

Grecia vrea să retrimită în Turcia 10.000 de migranţi pînă la sfîrşitul lui 2020

Guvernul grec a anunţat Luni că vrea să trimită în Turcia circa 10.000 de migranţi pînă la sfîrşitul lui 2020, informează AFP, potrivit agerpres. Anunţul a fost făcut după un Consiliu de Miniştri convocat de urgenţă la o zi după un incendiu soldat cu victime şi după revolte într-o tabără din insula Lesbos. „De la 1.806 de retrimiteri (de migranţi) în patru ani şi jumătate în timpul precedentului Guvern Syriza” al lui Alexis Tsipras, Cabinetul premierului Kyriakos Mistotakis vrea să ajungă „la 10.000 pînă în 2020”, potrivit unui comunicat al Consiliului de Miniştri.

Odată cu majorarea numărului de migranţi sosiţi în insulele din Marea Egee, Grecia se confruntă cu „cea mai rea perioadă a sa” în ceea ce priveşte migraţia, după încheierea acordului dintre UE şi Turcia în 2016, avînd 70.000 de migranţi şi refugiaţi pe teritoriul său, a declarat Luni, în Lesbos, ministrul-adjunct pentru Protecţie Civilă al Greciei, Lefteris Oikonomou. Printre alte măsuri anunţate se numără întărirea patrulelor în Marea Egee, continuarea transferării de migranţi din insule spre continent, construcţia de centre închise pentru imigranţi ilegali sau cei ale căror cereri de azil au fost respinse, precum şi reformarea sistemului de azil, potrivit aceluiaşi comunicat.

Pactul între Bruxelles şi Ankara, intrat în vigoare la 20 Mai 2016, prevede retrimiterea în Turcia a migranţilor ilegali care sosesc pe insulele greceşti din apropierea Turciei – în general Lesbos, Chios, Kos, Leros şi Samos – şi a refugiaţilor sirieni, pentru care Turcia este considerată „o ţară sigură”. Acest acord a permis reducerea drastică a numărului de nou-sosiţi, după valul în urma căruia un milion de oameni, majoritatea sirieni, au trecut prin Grecia spre alte ţări din UE în 2015 şi 2016. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor sosite în insulele greceşti, începînd cu Martie 2016, au cerut azil în Grecia, pentru a scăpa de expulzare.

Serviciile de azil sunt suprasolicitate, iar autorităţile din Grecia au lăsat pînă acum persoane pe insule, cu excepţia celor mai vulnerabile, în aşteptarea unui răspuns definitiv la cererea lor de azil. Guvernul de stînga al lui Tsipras afirma că termenii pactului nu permiteau retrimiterea în Turcia a unei persoane respinse de la azil dacă aceasta nu se afla fizic pe insula pe care sosise.

Mamă vitregă condamnată cu închisoare pe viaţă pentru uciderea unui copil, într-un caz care a năucit Spania

Mama vitregă a unui băiat de opt ani, a cărui ucidere a zguduit Spania, a fost condamnată Luni la închisoare pe viaţă pentru omorîrea acestuia, a anunţat instanţa, relatează AFP, potrivit agerpres. Ana Julia Quezada, care şi-a mărturisit fapte în timpul anchetei, a fost condamnată la închisoare pe viaţă, cu o perioadă de detenţie fermă de 25 de ani, cea mai mare pedeapsă posibilă în Spania, de către Tribunalul din Almeria (Sud-Est). Femeia, de origine dominicană, era partenera tatălui lui Gabriel Cruz, care a dispărut pe 27 Februarie 2018 într-un mic sat din apropierea plajelor Cabo de Gata din Andaluzia.

Căutările au fost efectuate timp de 12 zile pentru găsirea copilului al cărui cadavru a fost descoperit în portbagajul maşinii deţinute de Ana Julia Quezada. Potrivit instanţei, copilul a murit ”prin asfixiere”. Anchetatorii au început să o suspecteze pe Quezada atunci cînd aceasta a spus că a găsit tricoul copilului la patru kilometri distanţă de locul dispariţiei, într-o zonă pe care Poliţia o verificase de două ori. Avocaţii femeii au susţinut în cursul procesului ipoteza omuciderii involuntare. Acest caz, foarte mediatizat, a zguduit Spania. De asemenea, instanţa a condamnat-o să plătească tatălui şi mamei lui Gabriel 250.000 de euro pentru fiecare drept ”daune psihologice” şi 200.203 de euro statului reprezentînd compensaţii pentru costurile operaţiunilor de căutare.

Crescătorii de păsări din Ucraina, următorii care ar putea profita de pe urma deficitului de carne din China

Oficialii guvernamentali ucraineni negociază cu omologii lor chinezi în legătură cu debutul exporturilor de carne de pasăre spre China, a dezvăluit Luni adjunctul ministrului ucrainean al Economiei, Taras Kachka, care s-a declarat optimist că se va ajunge la un acord pînă la finalul anului, transmite Bloomberg, potrivit agerpres. „Mai există unele obstacole legale şi birocratice, dar planul este acela de a semna un protocol şi a organiza inspecţiile”, a spus Taras Kachka. La rîndul său, cel mai mare producător de carne de pasăre din Ucraina speră şi el că vor începe în curînd importurile din China. Oficialii au vizitat deja facilităţile companiei Mironovskiy Hliboproduct SE, susţine directorul general Yuriy Kosyuk. „Chinezii au un deficit de aprovizionare. Vor începe să consume din ce în ce mai multă carne de pui”, a apreciat Kosyuk.

Autorităţile de la Beijing au decis să deschidă piaţa pentru noi furnizori de carne, după ce fermele de porci din China au fost devastate de pesta porcină africană. Analiştii de la banca Rabobank estimează că, în ultimul an, China a pierdut aproape jumătate din efectivele de porci. Această criză ar urma să ducă la creşterea cererii pentru alte tipuri de carne, în condiţiile în care preţul la carnea de porc a crescut exploziv şi ar putea semnala o modificare pe termen lung în termeni de consum.

Potrivit estimărilor Guvernului american, exporturile de carne de pasăre ale Ucrainei s-au dublat începînd din 2015 şi în acest an sunt prognozate să ajungă la aproximativ 350.000 de tone. Deşi este vorba de o cifră mult mai mică decît cele trei milioane de tone de carne de pasăre exportate de SUA şi Brazilia, Ucraina se situează totuşi pe locul şapte la nivel mondial.

China a autorizat deja cîţiva producători ucraineni să înceapă exporturile de carne de vită. De asemenea, recent, Rusia a început să exporte carne de pui spre China, pentru prima dată după căderea URSS. În paralel, livrările de carne de porc din Uniunea Europeană spre China au crescut semnificativ şi mai mulţi producători brazilieni de carne de pasăre au obţinut şi ei aprobările necesare pentru a putea demara exporturile spre China.

În ceea ce priveşte firma Mironovskiy Hliboproduct SE din Ucraina, aceasta a produs aproximativ 617.000 tone de carne de pasăre în 2018, iar Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu şi Africa sunt principalele pieţe de export. În prezent, Asia nu este o preocupare majoră pentru această companie din cauza distanţei, a spus directorul general Yuriy Kosyuk. „Astăzi au deficit, mîine vor fi autosuficienţi. Nu ne vom concentra prea mult din oferta noastră pe o singură piaţă”, a mai spus Kosyuk. Potrivit acestuia, în acest an compania a deschis o subsidiară în Slovenia şi este interesată să cumpere mai mulţi producători sau procesatori din Europa şi Orientul Mijlociu.

The New York Times: Copleșirea internetului cu imagini ce prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor

Numărul de poze și înregistrări ce prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor a crescut exponențial în ultimii ani, ajungînd la 45 de milioane de astfel de materiale online în 2018. O evoluție ce sugerează că firmele și autoritățile sunt neputincioase în fața acestui flagel, relatează publicația The New York Times, conform Mediafax. Profitînd de noile tehnici de criptare, infractorii din mediul online creează și distribuie conținut ilegal, iar o investigație a jurnaliștilor de la cotidianul The New York Times dezvăluie o lume criminală subterană care a exploatat eforturile defectuoase și insuficiente pentru a o elimina.

La fel ca în cazul discursului urii și propagandei teroriste, multe companii de tehnologie informațională nu au reușit să prevină în mod adecvat distribuirea de imagini cu abuzuri sexuale pe platformele lor, ori nu au reușit să coopereze suficient cu autoritățile pentru a contracara acest fenomen. Companiile de tehnologie informațională au anunțat că au detectat anul trecut peste 45 de milioane de milioane de poze și înregistrări ce prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor, un număr dublu față de anul precedent. Agențiile de aplicare a legii, cu atribuții în ceea ce privește combaterea pornografiei infantile, se confruntă cu lipsa tot mai acută a personalului și finanțării, chiar dacă volumul de cazuri de analizat a crescut tot mai mult.

Într-un document publicat de Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați din SUA, este descris un sistem aproape să „clacheze”, cu rapoartele despre imagini cu abuzuri „depășind capacitățile autorităților și forțelor de ordine de a acționa”. Autorii documentului sugerează că avansul în domeniul învățării automate, un aspect al inteligenței artificiale, ar putea fi singura modalitate prin care autoritățile ar putea reuși să țină pasul cu infractorii. După ani de monitorizare neregulată a conținutului, mai multe companii majore de tehnologie, inclusiv Facebook și Google, au intensificat acțiunile de supraveghere pe platformele lor. Directorii de la unele companii au menționat monitorizarea voluntară și creșterea numărului de rapoarte ca indicii ale angajamentului lor de a gestiona problema.

Legendarul Volkswagen, dat în judecată de către sute de mii de șoferi în legătură cu emisiile poluante

O instanţă din Germania a declarat Luni drept admisibil un proces colectiv, în care sunt implicaţi sute de mii de şoferi, care cer compensaţii de la compania auto Volkswagen în legătură manipularea emisiilor poluante, informează agenţia Dpa. "Instanţa consideră drept admisibil cazul", a afirmat judecătorul Michael Neef de la Înalta Curte Regională din Braunschweig. După peste patru ani de la izbucnirea în SUA a scandalului privind manipularea emisiilor poluante, compania Volkswagen se confruntă cu federaţia organizaţiilor pentru drepturile consumatorilor din Germania (VZBV), care reprezintă aproximativ 470.000 de proprietari de vehicule fabricate de grupul VW. Neef a sugerat părţilor implicate să încerce soluţionarea amiabilă a cazului, notînd că este dificil de evaluat valoarea pagubelor suferite de proprietarii de vehicule diesel.

Germania a început să permită cazuri colective doar începînd de anul trecut, astfel că procesul împotriva Volkswagen este primul de acest fel în instanţele germane. "Suntem de părere Volkswagen i-a înşelat şi acum trebuie să suporte consecinţele", a declarat Klaus Mueller, liderul VZBV. Compania auto susţine însă că proprietarii nu au suferit pagube întrucît vehiculele puteau fi conduse şi erau sigure. Volkswagen a cheltuit pînă acum aproximativ 30 de miliarde de dolari din cauza scandalului privind manipularea emisiilor poluante, iar foşti şi actuali lideri ai firma au fost daţi în judecată.

Un fost ministru francez al Justiţiei, condamnat la o lună de închisoare cu suspendare

Fostul ministru francez al Justiţiei Jean-Jacques Urvoas a fost condamnat, Luni, la o lună de închisoare cu suspendare şi la plata unei amenzi de 5.000 de euro pentru ”încălcarea secretului profesional”, după ce a trimis unui membru al Parlamentului elemente ale anchetei care îl viza, relatează AFP, potrivit agerpres. Acuzarea ceruse un an de închisoare cu suspendare pentru fostul ministru Urvoas, în vîrstă de 60 de ani, a cărui imagine de persoană riguroasă a fost afectată de acest caz.

Curtea de Justiţie a Republicii (CJR), singura abilitată să judece acte comise de membri ai Guvernului în exercitarea funcţiilor lor, a urmat în toate privinţele motivarea procurorului general François Molins, care a considerat că ”responsabilitatea unui ministru nu îl plasează deasupra legilor”. Fostul ministru socialist (Ianuarie 2016-Mai 2017) a fost judecat pentru că i-a transmis pe 4 şi 5 Mai 2017 deputatului de dreapta Thierry Solere elemente ale anchetei care îl viza pentru evaziune fiscală şi trafic de influenţă, prin mesageria Telegram. Urvoas nu a negat materialitatea faptelor, dar a negat că documentele transmise ar fi conţinut vreun secret.

După Christine Lagarde, fost ministru al Economiei judecat în 2016, Jean-Jacques Urvoas este al optulea ministru ajuns din 1999 în faţa Curţii de Justiţie a Republicii, jurisdicţie disputată, jumătate politică şi jumătate judiciară, compusă din 12 parlamentari şi trei magistraţi. Jean-Jacques Urvoas are cinci zile pentru a formula un eventual recurs.

Sajid Javid nu crede că ”ştie cineva cu adevărat” costul unui Brexit fără acord

Ministrul de Finanţe britanic, Sajid Javid, a afirmat, Luni, la BBC, că nu crede că ”ştie cineva cu adevărat cît ar costa economia Marii Britanii un Brexit fără acord”, care, în opinia sa, rămîne ”o posibilitate”, transmite AFP, potrivit agerpres. Javid a mai spus că acesta ”nu este scenariul nostru preferat şi lucrăm pentru a ajunge la un acord cu partenerii noştri europeni”.

În pofida unei legi votate de Parlament care interzice ieşirea ţării din UE fără acord şi îl obligă pe prim-ministru ca, într-o astfel de eventualitate, să ceară o nouă amînare a Brexit-ului, Sajid Javid a reiterat că ”nu puteam avea o nouă amînare”. ”Intenţia legii este clară şi ea a făcut mai dificilă pentru Guvern obţinerea acordului pe care îl dorim”, a afirmat Javid, potrivit căruia ”Guvernul va respecta legea”. ”Companiile vor să ştie că incertitudinea se apropie de final”, a adăugat el, menţionînd că ”există o posibilitate de no deal, din acest motiv continuăm să ne pregătim cu toată viteza pentru această eventualitate”.

Întrebat de BBC cu privire la impactul economic aşteptat de autorităţile britanice, care ar putea ajunge la 30 miliarde de lire pe an asupra finanţelor publice, Javid a răspuns: ”Nu cred că cineva are cu adevărat un răspuns complet la această întrebare, (dar) eu nu am pretins niciodată că ieşirea (din UE) fără acord nu va fi dificilă”. El a vorbit despre un răspuns economic semnificativ, atît monetar, lăsînd să se înţeleagă că Banca Angliei ar interveni, cît şi bugetar. ”Cu acord sau fără acord, vom fi pregătiţi”, a dat asigurări ministrul de Finanţe, într-un discurs rostit Luni după-amiază la conferinţa Partidului Conservator. El a dat detalii despre planul său de ”revoluţie în infrastructuri”, pe care îl anunţă deja de cîteva săptămîni. Planul include alocarea a 25 miliarde de lire pe cinci ani pentru reabilitarea infrastructurii rutiere, un proiect de modernizare a autobuzelor, şi 5 miliarde de dolari pentru reţele de fibră optică şi telefonie 5G. Totodată, ministrul de Finanţe a promis că salariul minim va creşte de la 8,21 la 10,50 lire pe oră, iar vîrsta de la care acesta va putea fi obţinut va scădea de la 25 la 21 de ani, o măsură de care ar beneficia 4 milioane de persoane.