Trump denunţă actele de violenţă ale ”huliganilor şi anarhiştilor”

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a denunţat Sîmbătă protestele care au avut loc în noaptea precedentă în oraşul Minneapolis, ca reacţie la uciderea lui George Floyd, un afro-american, după ce fusese reţinut de Poliţie, ca fiind opera „huliganilor şi anarhiştilor”, scrie AFP, potrivit agerpres. „Moartea lui George Floyd pe străzile din Minneapolis este o gravă tragedie”, a declarat Preşedintele american în cursul vizitei la Centrul Spaţial Kennedy din Florida unde a asistat la lansarea capsulei Crew Dragon. Donald Trump a adăugat că memoria acestuia este „dezonorată de protestatari, huligani şi anarhişti” şi a lansat un apel la „reconciliere, şi nu ură, justiţie, şi nu haos”. „Putem trimite Armata acolo foarte rapid”, dacă se va solicita ajutorul, a declarat Preşedintele american, citat de Reuters.

Rusia intenţionează să înceapă studii clinice pentru dezvoltarea unui vaccin anti-COVID-19

Cercetătorii ruşi intenţionează să înceapă studii clinice în termen de două săptămîni pe un vaccin pentru a combate coronavirusul, a anunţat ministrul rus al Sănătăţii, după ce autorităţile au aprobat primul medicament anti-COVID-19 din Rusia, potrivit Reuters, scrie mediafax. Oficialii de la Kremlin au declarat că cercetătorii ruşi lucrează la aproape 50 de proiecte diferite de vaccin. „Testele sunt în curs şi intenţionăm să începem studiile clinice în următoarele două săptămîni”, a declarat ministrul Sănătăţii, Mikhail Murashko, citat de agenţia de ştiri TASS. El a spus că au fost selectaţi deja voluntarii care vor participa la probe.

Fondul rusesc de investiţii directe a anunţat că Ministerul Sănătăţii a aprobat medicamentul Avifavir pentru tratamentul COVID-19., care a fost dezvoltat pe baza unui medicament cunoscut generic ca favipiravir. Avifavir s-a dovedit extrem de eficient în tratarea pacienţilor de coronavirus în prima fază a studiilor sale clinice. Ultima etapă a studiilor clinice este în curs, cu participarea a 330 de pacienţi. În prezent, aproximativ 10 vaccinuri contra coronavirusului sunt testate pe om, iar experţii au prezis că dezvoltarea unui vaccin sigur şi eficient ar putea dura 12-18 luni.

Unul dintre proiectele pentru vaccinurile ruseşti este realizat de Institutul Vektor din Siberia, al cărui director general, Rinat Maksyutov, a declarat că speră să finalizeze studiile clinice la jumătatea lunii Septembrie. Maksyutov a spus că studiile vaccinului la animale au avut succes.

Trump a anunţat că va amîna summitul G7 prevăzut în Iunie în SUA

Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat Sîmbătă că va amîna summitul G7 prevăzut în Iunie în Statele Unite şi că va invita alte ţări să se alăture reuniunii, scrie AFP, potrivit agerpres. „Nu am sentimentul că G7 reprezintă corect ce se petrece în lume. Este un grup de ţări foarte depăşit”, le-a declarat Donald Trump jurnaliştilor aflaţi la bordul avionului Air Force One, adăugînd că i-ar plăcea să invite Rusia, Coreea de Sud, Australia şi India să se alăture la Toamnă unui summit lărgit.

Oficial iranian: Negocierile cu SUA ar fi inutile şi periculoase

Noul preşedinte al Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a apreciat Duminică că ar fi ”inutil” să se negocieze cu Statele Unite, în primul său discurs în Cameră, dominată larg de conservatori, relatează AFP, potrivit news.ro. Potrivit lui Ghalibaf, noul Parlament ales în urma scrutinului din Februarie, ”consideră că a negocia şi a miza pe o calmare cu Statele Unite, axa aroganţei globale, ar fi inutil şi dăunător”. ”Strategia noastră faţă de America teroristă este de a termina răzbunarea sîngelui martirului Soleimani”, a declarat în faţa deputaţilor, într-un discurs televizat.

Acest lucru, a subliniat el, ar putea fi realizat prin ”expulzarea totală a Armatei teroriste a Americii din regiunea noastră”.

Preşedintele Parlamentului se referă la generalul iranian Qassem Soleimani, comandantul operaţiunilor externe ale puternicilor Gardieni ai Revoluţiei – armata ideologică a Iranului –, asasinat într-un atac aerian american. Ghalibaf a îndemnat în discursul său de Duminică la îmbunătăţirea relaţiilor cu vecinii Iranului şi cu ”marile puteri care au fost prietene în vremuri dificile şi împărtăşesc cu noi relaţii strategice importante”, fără să numească aceste mari puteri.

Ghalibaf, în vîrstă de 58 de ani, a candidat în trei rînduri la Preşedinţia ţării, a fost comandant al Poliţiei, este membru al Gardienilor Revoluţiei şi a fost primarul Teheranului din 2006 în 2017.

Turiştii care doresc să viziteze Thailanda vor trebui să aştepte pînă la 1 Iulie

În timp ce statele lumii se deschid încet în urma pandemiei Covid-19, turiştii care doresc să viziteze Thailanda vor trebui să aştepte încă o lună, întrucît ţara se va deschide pentru vizitatorii străini de la 1 Iulie, scrie LonelyPlanet.com, potrivit news.ro. Aeroportul Internaţional Phuket este în prezent închis, pentru că există o stare naţională de urgenţă în vigoare pînă la 30 Iunie, cu o „stare de asediu” pe timp de noapte. Sunt companii din retail, muzee şi atracţii pentru vizitatori care s-au deschis deja pentru localnici, iar restaurantele pot primi clienţi cu condiţia respectării unor măsuri stricte de distanţare socială. Hotelurile şi staţiunile din unele zone au primit permisiunea să primească vizitatori locali, iar cinematografele, teatrele, SPA-urile şi grădinile zoologice se numără printre locurile care se pot redeschide la 1 Iunie, în condiţii stricte.

Guvernul thailandez a anunţat acum că toate afacerile şi activităţile blocate pînă acum pot reporni la 1 Iulie, inclusiv călătoriile interprovinciale şi internaţionale. Unele dintre restricţiile şi documentele necesare în prezent pentru călătoriile interprovinciale vor fi relaxate în cursul lunii Iunie. Potrivit secretarului general al Consiliului de Securitate Naţională, Gen Somsak Rungsita, acest lucru va conduce la o redeschidere completă a ţării, deşi va fi necesară utilizarea măştilor de faţă, distanţarea socială şi spălarea mîinilor.

Spaţiul deschis din faţa catedralei Notre-Dame din Paris s-a redeschis Duminică

Spaţiul deschis din faţa catedralei Notre-Dame, închis publicului de la incendiul care a devastat catedrala în urmă cu peste un an, s-a redeschis Duminică, informează AFP, citînd un anunţ făcut de dieceza din Paris, de Primăria Capitalei şi de instituţia responsabilă pentru renovarea acestei faimoase atracţii turistice, scrie agerpres. Din cauza incendiului din 15 Aprilie 2019, acest spaţiu şi aleea sa (rue du Parvis) „au suferit o poluare cu plumb care a dus la închiderea imediată a sitului”, au precizat cele trei instituţii într-un comunicat.

Cu toate acestea, în urma unui aviz favorabil din partea Agenţiei regionale pentru sănătate din Ile-de-France, prefectul Poliţiei din Paris a autorizat redeschiderea celor două locaţii, precizează instituţiile citate. Arhiepiscopul Parisului Michel Aupetit, primarul Capitalei, Anne Hidalgo, şi generalul Jean-Louis Georgelin, şeful echipei de renovare a catedralei, s-au deplasat Duminică după-amiază la faţa locului pentru a marca această redeschidere.

Şantierul gigantic de la Notre-Dame, unde lucrările fuseseră suspendate la mijlocul lunii Martie din cauza epidemiei de COVID-19, îşi reia progresiv activitatea, cu ambiţia de a-şi termina misiunea pînă în 2024.

Șeful diplomației britanice consideră că relaxarea ”cu atenţie” a măsurilor de izolare constituie acum ”pasul potrivit”

Ministrul de Externe britanic, Dominic Raab, a declarat că relaxarea ”cu atenţie” a măsurilor de izolare constituie acum ”pasul potrivit”, fără a răspunde la unele critici potrivit căror ridicarea restricţiilor impuse din cauza epidemiei de coronavirus este prea rapidă, relatează Reuters, potrivit agerpres. ”Suntem siguri că acesta este pasul potrivit în acest moment”, a declarat Duminică Dominic Raab pentru Sky News. ”Luăm aceste măsuri cu foarte mare atenţie, pe baza informaţiilor oferite de specialişti, dar şi pe capacitatea noastră de acum de a monitoriza virusul”, a precizat şeful diplomaţiei britanice.

La rîndul său, premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a declarat că este de acord cu oamenii de ştiinţă asupra faptului că orice relaxarea a măsurilor de izolare trebuie să fie foarte prudentă după ce unii dintre aceştia care consiliază Guvernul au apreciat că Marea Britanie se mişcă prea repede.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a anunţat Joia trecută o nouă relaxare a restricţiilor impuse pentru limitarea răspîndirii noului coronavirus, precizînd că exigenţele Guvernului au fost îndeplinite, menţionează DPA. Britanicii se vor putea întîlni în grupuri de pînă la şase persoane în spaţii publice sau private în aer liber, atîta timp cît menţin o distanţă fizică minimă de 2 metri unii faţă de alţii. Pînă acum, erau permise doar întîlnirile între maxim două persoane din gospodării diferite în parcuri sau alte spaţii publice. Marea Britanie a impus o izolare strictă la sfîrşitul lui Martie, în urma căreia toate magazinele, cu excepţia celor alimentare şi a farmaciilor, au fost închise.

Cel puţin 10 morţi şi 12 răniţi, în explozia unui microbuz în Somalia

Cel puţin 10 persoane şi-au pierdut viaţa şi 12 au fost rănite, Duminică, în explozia unui dispozitiv exploziv la trecerea unui microbuz, în apropiere de Mogadishu, a anunţat Ministerul Informaţiilor din Somalia, relatează AFP, scrie agerpres. „Cel puţin 10 civili au fost ucişi într-o explozie în regiunea Lafole”, potrivit unui comunicat al Ministerului, adăugînd că victimele erau în drum spre o înmormîntare. „A fost oribil (…). Dispozitivul exploziv s-a declanşat cînd a trecut microbuzul şi l-a distrus complet”, a declarat unul dintre martori, Daud Doyow. „Corpurile civililor au fost sfîrtecate”, a adăugat el. Un alt martor, Abdirisak Adan, a afirmat că în microbuz se aflau ”peste 20 de persoane” şi că 10 au murit pe loc, ”celelalte fiind grav rănite” şi transportate la spital. Atacul nu a fost revendicat imediat, dar Somalia este supusă frecvent atacurilor grupării jihadiste Al-Shebab, asociată cu Al-Qaida, în care sunt ucişi deseori civili.

Microsoft va înlocui zeci de jurnaliști cu roboți

Microsoft urmează să înlocuiască zeci de jurnaliști care colaborează cu site-ul MSN și să utilizeze sisteme automate pentru a selecta știri, informează presa din SUA și cea britanică, potrivit mediafax. Alegerea știrilor de la furnizorii specializați și selectarea titlurilor și a imaginilor pentru site-ul MSN este realizată în prezent de jurnaliști. AI-ul va îndeplini aceste sarcini, anunță Seattle Times. Microsoft a spus că demersul face parte dintr-o evaluare a activității sale. Gigantul tehnologic american a declarat: „Ca toate companiile, ne evaluăm activitatea în mod regulat. Aceasta poate duce la creșterea investițiilor în unele zone și, din cînd în cînd, redistribuirea altora. Aceste decizii nu sunt rezultatul actualei pandemii”.

Microsoft, ca și alte companii tehnologice, plătește furnizorii de știri pentru conținutul folosit pe site-ul său web. Aproximativ 50 de persoane își vor pierde locul de muncă la sfîrșitul lunii Iunie, relatează Seattle Times, dar o echipă de jurnaliști cu normă întreagă va fi păstrată. „E demoralizant să crezi că mașinile ne pot înlocui, dar înspre acolo mergem”, a spus unul dintre cei amenințat cu concedierea. Unii jurnaliști au avertizat că inteligența artificială ar putea să nu fie pe deplin familiarizată cu orientările editoriale stricte și ar putea publica povești inadecvate. Un jurnalist citat de Guardian a spus: „Îmi petrec tot timpul citind despre modul în care automatizarea și AI vor lua toate locurile de muncă, acum mi-l ia pe al meu”. Microsoft este una dintre numeroasele companii de tehnologie care experimentează forme de așa-numit jurnalism robotizat, pentru a reduce costurile.

Un cuplu de norvegieni a descoperit vestigii de vikingi sub casă

În Norvegia, la Bodø, în extremul Nord al ţării, un cuplu a început să repare izolaţia casei lor care datează de la începutul secolului XX. După îndepărtarea podelelor şi a nisipului, ei au descoperit un obiect în pămînt cu formă ciudată. „Ne-am gîndit că ar putea fi o roată de trăsură pentru copii”, a povestit Mariann Kristiansen pentru ziarul The Local. În realitate, este vorba despre o mărgea de sticlă albastră multiseculară. Ei au mai descoperit şi un mic topor din fier. Cuplul a suspendat lucrările şi a contactat autorităţile locale din comitatul Northland. Acestea, la rîndul lor, s-au adresat Muzeului Universitar din Tromsø. În Norvegia, orice obiect care datează din secolul XVI trebuie conservat.

Obiectele datează din epoca vikingilor, între anii 950 şi 1050 după Hristos, înainte ca ţara să intre în epoca creştină, sub influenţa misionarilor anglo-saxoni, a constatat arheologul Martinus Hauglid. O echipă de specialişti va excava la faţa locului pentru a cerceta mormîntul. Mărimea tumulului din piatră (movilă de pămînt ridicată deasupra unui mormînt) ar putea să ofere date cu privire la poziţia socială a defunctului. O astfel de descoperire nu a mai fost făcută sub o locuinţă, dar solul Norvegiei este bogat în vestigii.

Grecia va permite mai multe zboruri de pasageri din UE cu începere de la 15 Iunie

Grecia va autoriza zboruri de pasageri din mai multe ţări ale Uniunii Europene cu începere de la 15 Iunie, a declarat un responsabil al Guvernului elen, scrie AFP, potrivit agerpres. Pasagerii din aceste avioane nu vor fi supuşi măsurilor stricte de carantină, cu excepţia celor sosind din regiunile cele mai afectate de COVID-19, cum ar fi Ile-de-France (Paris şi împrejurimi), patru regiuni italiene (Emilia-Romagna, Lombardia, Piemont, Veneto) şi alte patru din Spania (Madrid, Catalonia, Castilia şi León, Castilia-La Mancha), a adăugat el.

Grecia a anunţat în cursul săptămînii trecute deschiderea aeroporturilor din Atena şi Salonic (Nord) pentru turiştii din 29 de ţări, dintre care vreo 15 din Uniunea Europeană, cu începere de la 15 Iunie. De la 15 la 30 Iunie, avioanele vor putea ateriza numai în aceste două oraşe. Celelalte aeroporturi regionale şi de pe insulele greceşti vor fi deschise de la 1 Iulie. Statele incluse iniţial în această listă sunt: Germania, Austria, Danemarca, Norvegia, Cipru, Israel, Elveţia, Japonia, Malta, Bulgaria, China, Croaţia, Australia, Noua Zeelandă, Macedonia de Nord, Albania, Estonia, Lituania, Letonia, Liban, Ungaria, Coreea de Sud, Serbia, Muntenegru, România, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă şi Finlanda.

Vizitatorii vor fi testaţi aleatoriu pentru noul coronavirus şi Guvernul elen va continua monitorizarea evoluţiilor legate de pandemia COVID-19, iar această listă va fi actualizată înainte de 1 Iulie, cînd ar putea fi adăugate şi alte ţări, potrivit Ministerului grec al Turismului.

Măsurile severe de izolare, inclusiv restricţionarea drastică a deplasărilor interne şi internaţionale, au permis Greciei să ţină sub control epidemia de coronavirus, această ţară înregistrînd pînă în prezent 2.906 cazuri de infectare şi 175 de decese, ambele cifre fiind mult inferioare celor din alte state europene. Aceste măsuri au afectat însă industria turismului, care anul trecut a generat pentru Grecia venituri de circa 19 miliarde de euro.