Miniştrii de Externe din NATO au analizat provocările Chinei şi vor reducerea dependenţei

Miniştrii de Externe din statele NATO au analizat, la reuniunea de la Bucureşti, „provocările” generate de China, stabilind intensificarea acţiunilor de reducere a dependenţelor de „regimuri autoritariste”, afirmă secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmite mediafax.

„Aliaţii au abordat provocările pe termen lung generate de China asupra intereselor noastre, asupra valorilor şi asupra securităţii, analizînd modalităţile prin care să ne consolidăm rezilienţa. NATO este o Alianţă a Europei şi a Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale şi trebuie să le abordăm împreună în cadrul NATO”, a declarat Jens Stoltenberg, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii miniştrilor de Externe din ţările NATO, desfăşurată la Bucureşti.

„Nu percepem China ca fiind un adversar, vom continua interacţiunile cu China în situaţiile în care este în interesul nostru, inclusiv pentru a transmite poziţia noastră unitară asupra războiului ilegal al Rusiei în Ucraina. Menţinem perspectivele clare: astăzi, miniştrii de Externe au evaluat dezvoltarea militară ambiţioasă a Chinei, progresele sale tehnologice şi activităţile cibernetice şi hibride din ce în ce mai intense. Războiul din Ucraina a demonstrat dependenţa noastră periculoasă de gazul rusesc. Acest lucru trebuie să ne conducă să reanalizăm dependenţele de alte regimuri autoritariste, inclusiv de China, în materie de aprovizionare, tehnologie şi infrastructură”, a precizat secretarul general NATO.

„Sigur că vom continua schimburile comerciale şi interacţiunile economice cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţele noastre, trebuie să reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile. Miniştrii de Externe au evidenţiat importanţa întrunirii condiţiilor de rezilienţă fixate de NATO şi a menţinerii avantajelor tehnologice. De asemenea, trebuie să continuăm consolidarea partenerilor noştri de cooperare din zona Indo-Pacifică şi din cadrul Uniunii Europene”, a subliniat Stoltenberg.

Norvegia majorează taxele pentru miliardarii care vor să plece din ţară

Norvegia introduce reguli mai stricte privind impozitarea miliardarilor după ce tot mai mulţi dintre aceştia au decis să părăsească ţara cu tot cu averile pe care le-au făcut, scrie Bloomberg, potrivit mediafax.

În trecut, atunci cînd voiau să iasă din ţară, miliardarii aveau obligaţia să plătească, în termen de cinci ani, o taxă pentru ieşire din ţară, însă odată cu noile reguli această fereastră de timp este eliminată. Totodată, noile schimbări vizează şi „transferul de acţiuni către membrii familiei care locuiesc în afara ţării”, conform Guvernului.

Guvernul de stînga din Norvegia, care a venit la putere în 2021, a crescut taxele destinate miliardarilor în mod similar cu ţări precum Spania şi Columbia. Din acest motiv, tot mai mulţi miliardari caută soluţii la problema taxelor şi de cele mai multe ori aleg să părăsească Norvegia.

„Am înregistrat o creştere semnificativă a solicitărilor de consiliere în materie de emigrare din partea persoanelor bogate. Numărul miliardarilor care pleacă sau se gîndesc să plece din ţară este alarmant”, a declarat Bettina Banoun, partener al firmei de avocatură Wiersholm.

Presa locală a relatat că tot mai mulţi miliardari au părăsit ţara odată cu schimbarea Guvernului, în 2021. Miliardarul Kjell Inge Rokke, al patrulea cel mai bogat om din ţară, potrivit Bloomberg Billionaires Index, s-a mutat la Lugano.

Guvernul are misiunea de a se asigura că banii făcuţi de miliardari în Norvegia pînă la momentul plecării vor fi impozitaţi conform sistemului fiscal norvegian. Ţara nordică se numără printre singurele din Europa care taxează super-bogaţii.

Guvernul a hotărît deja rata creşterii efective de impozitare a dividendelor şi a cîştigurilor de capital din acţiuni la 37,8%, ceea ce ar reprezenta o creştere de 6 puncte procentuale faţă de acum doi ani.

Mai mult decît atît, se pare că unii dintre cei mai bogaţi miliardari şi-au epuizat toate opţiunile şi instrumentele care le-au permis timp de ani de zile să nu plătească nici un impozit pe dividende prin reducerea capitalului social al companiilor la minimul legal.

„În urmă cu 15-20 de ani, nimeni din Norvegia nu ar fi vrut măcar să compare distribuţia veniturilor şi inegalitatea cu cea din Marea Britanie, deoarece existau diferenţe foarte mari între cele două ţări. Dar studiile recente arată că Norvegia şi Marea Britanie sunt aproape la egalitate ca număr de miliardari, iar acesta este şi motivul pentru care Guvernul strînge laţul” a declarat Guttorm Schjelderup, profesor în cadrul Şcolii Norvegiene de Economie.

Inflaţia în zona euro a scăzut în Noiembrie pentru prima dată în ultimele 17 luni

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna Noiembrie, aceasta fiind şi prima scădere a inflaţiei înregistrată de zona euro după luna Iunie 2021, dar cu toate acestea a continuat să rămînă în zona de două cifre, transmite AFP, potrivit agerpres.

Potrivit unei estimări preliminare publicate Miercuri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut pînă la 10% în luna Noiembrie 2022, de la un nivel record de 10,6% înregistrat în luna Octombrie. Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decît estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 10,4%.

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămîne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească pînă la 6,6%, la 6,4% în Octombrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În rîndul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Letonia (21,7%), urmată de Estonia şi Lituania (ambele cu o inflaţie de 21,4%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Spania (6,6%) şi Franţa (7,3%).

Faptul că inflaţia a scăzut în luna Noiembrie ar trebui să reducă presiunile la adresa Băncii Centrale Europene, care în acest an a fost nevoită să demareze cea mai rapidă majorare a dobînzilor de referinţă din istoria sa pentru a ţine sub control o inflaţie care este de cinci ori peste ţinta sa de 2%.

NATO menţine susţinerea militară pentru Ucraina şi asistenţa umanitară

Miniştrii de Externe din statele NATO au stabilit să menţină susţinerea militară pentru Ucraina, inclusiv prin furnizarea de sisteme antiaeriene suplimentare, şi să intensifice asistenţa destinată populaţiei în contextul Iernii, anunţă secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Miniştrii de Externe din statele NATO au discutat despre „cele mai urgente nevoi ale Ucrainei” şi despre „susţinerea pe termen lung”, a afirmat Jens Stoltenberg, potrivit agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii miniştrilor de Externe din ţările NATO, desfăşurată la Bucureşti.

„Ucraina a înregistrat cîştiguri semnificative, dar nu trebuie să subestimăm Rusia. Rachetele ruse şi dronele continuă să atace oraşe ucrainene, populaţia civilă şi infrastructura esenţială, provocînd suferinţă umană intensă în contextul instalării Iernii. Miniştrii de Externe din NATO au evocat clar că este esenţială continuarea susţinerii noastre militare pentru Ucraina, în special prin sisteme antiaeriene suplimentare. Aliaţii au anunţat şi contribuţii suplimentare în cadrul Pachetului complet de asistenţă, oferind Ucrainei asistenţă non-letală, inclusiv combustibili şi generatoare”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Lukoil îşi va reorienta exporturile de petrol spre conducta CPC

Grupul petrolier rus Lukoil va înceta să mai exporte petrol prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) începînd din luna Decembrie, ca urmare a sancţiunilor occidentale vizînd petrolul rusesc, şi, în schimb, le va reorienta spre oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, potrivit agerpres.

Un embargou european privind importurile de petrol rusesc ar urma să intre în vigoare la data de 5 Decembrie, cînd cumpărătorii europeni nu vor mai putea achiziţiona şi transporta petrol rusesc. De la acest embargou ar urma să fie exclus oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai mari conducte de ţiţei din lume, care aduce petrol din Kazahstan, pînă în portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră.

„Ţiţeiul rusesc părăseşte conducta BTC, motivul fiind sancţiunile, BTC nu mai permite accesul ţiţeiului rusesc” a declarat una din sursele citate de Reuters. Alte surse, care au dorit să îşi păstreze anonimatul, au spus că decizia a fost luată ca urmare a presiunilor venite din partea acţionarilor occidentali de la BTC.

Lukoil alimentează cu ţiţei conducta BTC de la cîmpurile sale petrolifere din Marea Caspică, Yury Korchagin şi Filanovsky. Cantitatea de petrol exportată de grupul rus prin această conductă se ridică la aproximativ două milioane de tone pe an.

Potrivit calculelor Reuters, exporturile de petrol ale Lukoil via oleoducutul CPC ar urma să se dubleze practic, pînă la 660.000 de tone în Decembrie, de la un nivel de 364.000 de tone în noiembrie.

Oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC) este principala rută de export pentru ţiţeiul din Kazahstan şi doar aproximativ 10% din totalul petrolului livrat via CPC provine din Rusia.

Conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), care livrează petrol azer pînă în portul turcesc Ceyhan de la Marea Mediterană, are o capacitate de export de un milion de barili pe zi, dar nu este utilizată la capacitate maximă. Nivelul exporturilor planificate pentru acest an este de 660.000 de barili pe zi. Principalii exportatori de petrol din Azerbaidjan via conducta BTC sunt companiile SOCAR, BP, MOL, Exxon şi TPAO. 

În ”stil rusesc”, Moscova i-a dat o replică dură Papei Francisc

Declarațiile Papei Francisc cu privire la ceceni și buriați demonstrează nu doar rusofobia, ci și o distorsionare scandaloasă a adevărului, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, la o masă rotundă în Consiliul Federației, transmite TASS, potrivit RADOR.

Diplomatul a atras atenția asupra afirmaţiilor Papei Francisc într-un interviu acordat presei americane, unde i-a numit pe ceceni și buriați drept „cea mai cruntă parte a trupelor ruse din Ucraina”, menționînd că „dacă există oameni-martiri, atunci trebuie să existe şi cei care îi chinuiesc”.

„Asta nu mai este rusofobie, este o distorsionare, nici nu mai ştiu la ce nivel. Amintiţi-vă, în anii ’90 şi începutul anilor 2000, ni s-a spus exact contrariul, că aceştia sunt ruşi, slavi, care chinuiesc popoarele din Caucaz, iar acum ni se spune că popoarele din Caucaz sunt cele care torturează rușii. Asta trebuie să fie o distorsionare a adevărului”, a spus Zaharova.

Bruxellesul propune un plan pentru confiscarea activelor îngheţate ale Rusiei

Comisia Europeană a propus, Miercuri, confiscarea activelor îngheţate ale Rusiei pentru a pedepsi Moscova pentru invazia Ucrainei, explorînd opţiuni legale cu partenerii UE pentru a compensa Kievul pentru pagubele aduse ţării, informează Reuters, potrivit agerpres.

Funcţionari din Uniunea Europeană, Statele Unite şi alte ţări occidentale dezbat de luni de zile cum să sechestreze în mod legal activele ruseşti deţinute în străinătate – atît de stat, cît şi private – îngheţate prin sancţiuni.

Problema este că în majoritatea statelor membre UE sechestrarea bunurilor îngheţate este posibilă legal numai în cazul în care există o condamnare penală. De asemenea, multe bunuri ale cetăţenilor ruşi aflaţi pe lista neagră sunt greu de sechestrat sau chiar de îngheţat pentru că sunt înregistrate ca aparţinînd unor membri ai familiei sau altor persoane, ca paravan.

„Am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale ruse şi am îngheţat 19 miliarde de euro din banii oligarhilor ruşi”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Executivului UE, într-un comunicat.

Ea a spus că, nu peste mult timp, UE şi partenerii săi ar putea gestiona fondurile şi să le investească. Încasările ar merge către Ucraina, ceea ce în cele din urmă ar compensa pagubele provocate ţării.

„Vom lucra la un acord internaţional cu partenerii noştri pentru a face acest lucru posibil. Şi împreună, putem găsi căi legale de a ajunge la asta”, potrivit lui von der Leyen.

UE va lucra pentru a înfiinţa un Tribunal special care să judece „crimele Rusiei” în Ucraina, a anunţat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, răspunzînd unei solicitări a Kievului.

„Împreună cu partenerii noştri, ne vom asigura că Rusia plăteşte pentru devastările pe care le-a provocat, folosind fondurile îngheţate ale oligarhilor şi activele băncii sale centrale”, a mai precizat ea, citată de France Presse.

Rusia afirmă că îngheţarea rezervelor băncii sale centrale şi a bunurilor cetăţenilor săi sunt ilegale. Ea respinge că invazia, pe care o numeşte „operaţiune militară specială” pentru dezarmarea vecinului său, echivalează cu o agresiune ilegală împotriva Ucrainei, aminteşte Reuters.

Fostul preşedinte al Chinei a murit la 96 de ani

Fostul preşedinte chinez Jiang Zemin a murit Miercuri la vîrsta de 96 de ani, a anunţat presa de stat chineză, citată de Reuters şi France Presse, potrivit agerpres.

Jiang a murit din cauza leucemiei şi de insuficienţă multiplă de organe la Shanghai, la ora 12.13, a declarat agenţia oficială de presă Xinhua.

Jiang Zemin şi-a condus ţara într-o eră de profunde tulburări din 1989 pînă la începutul anilor 2000.

El a ajuns în fruntea Partidului Comunist Chinez (PCC) după reprimarea manifestaţiilor din Piaţa Tiananmen din Beijing şi a fost alături de transformarea celei mai populate ţări din lume într-o putere mondială.

„Jiang Zemin a murit de leucemie şi insuficienţă multiplă de organe la Shanghai, la 12.13 (Miercuri), 30 Noiembrie 2022, la vîrsta de 96 de ani’, a precizat Xinhua (China Nouă).

Cînd Jiang Zemin a fost numit oficial în 1989 de fostul lider Deng Xiaoping ca succesor al său, China era abia la începutul modernizării sale economice, notează AFP.

Cînd Jiang a părăsit funcţia de preşedinte în 2003, China devenise membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), a cîştigat organizarea Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008 şi era pe cale să devină o superputere.

Fost primar şi şef al PCC din Shanghai, Jiang Zemin a continuat, cu un cerc de lideri apropiaţi, să exercite influenţă asupra vieţii politice chineze chiar şi după pensionarea sa oficială, potrivit analiştilor.

Şoigu: Rusia ar trebui să folosească sisteme de armamente noi, avansate, în conflictul din Ucraina

Ministrul Apărării rus, Serghei Şoigu, a afirmat, Miercuri, că forţele armate ar trebui să folosească sisteme de armamente noi, avansate, în conflictul din Ucraina, transmite Reuters, potrivit agerpres.   

”Este necesar să continuăm modernizarea şi crearea de sisteme promiţătoare, cu utilizarea lor ulterioară în timpul operaţiunii militare speciale”, a spus Şoigu, într-o reuniune cu generali de rang înalt la Ministerul Apărării.

Serghei Şoigu, unul dintre aliaţii cei mai apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, nu a specificat ce arme avansate ar trebui utilizate, dar a menţionat că vrea să discute cu generalii noi căi de îmbunătăţire a atacurilor de artilerie şi cu rachete.

”Noi modalităţi de folosire a lor în luptă sunt în curs de testare”, a spus Şogu, fără a da detalii.

El a afirmat că, în Ucraina, apărarea este îmbunătăţită prin folosirea unor sisteme de rachete cu rază lungă precum Tornado-S sau sisteme de artilerie de mare putere Malka.

”Aceasta face posibil să fie lovite eficient sisteme străine de rachete şi de artilerie”, a spus el, conform imaginilor transmise de televiziunea de stat.

Gruparea Stat Islamic anunţă moartea liderului său

Gruparea Stat Islamic (SI) a anunţat Miercuri moartea liderului său, irakianul Abu al-Hassan al-Hashemi al-Quraishi, ucis ”în luptă împotriva duşmanilor lui Dumnezeu”, informează AFP şi Reuters, citînd un mesaj audio postat pe Telegram de purtătorul de cuvînt al grupării, potrivit agerpres.  

În acelaşi mesaj, purtătorul de cuvînt Abu Omar al-Muhajir a anunţat că a fost numit un nou calif al musulmanilor, Abu al-Husayn al-Husayni al-Qurashi.

Purtătorul de cuvînt nu precizează în ce condiţii a murit şeful grupării şi nu dă alte indicii nici despre noul lider, care poartă acelaşi nume ca şi predecesorul său, Al-Qurashi, ce se referă la tribul profetului Mahomed, căruia califul autoproclamat trebuie să-i fie descendent.

După o ascensiune fulgerătoare în 2014 în Irak şi Siria şi cucerirea de vaste teritorii, SI şi-a văzut califatul învins de ofensive succesive în aceste două ţări, în 2017, respectiv 2019.

De atunci, organizaţia a fost destabilizată de mai multe ori de moartea sau capturarea liderilor săi.