Franța „confiscă din faşă” şi instituţionalizează copiii de la vîrsta de 3 ani

Vîrsta şcolarizării obligatorii în Franţa va scădea de la şase la trei ani începînd cu Toamna anului şcolar 2019, informează AFP Marţi. Practic, copiii sunt instituționalizați imediat ce ies din scutece. Cei 7 (6) ani de acasă dispar. Rolul părinților în educația copilului tinde să devină nul. Calea spre îndoctrinarea de către Stat este liberă.

”Am decis ca grădiniţa să fie obligatorie şi scăderea de la şase la trei ani a vîrstei şcolarizării obligatorii începînd din 2019”, a anunţat Preşedintele Emmanuel Macron. Reforma învăţămîntului preşcolar vine după o serie de iniţiative guvernamentale din domeniul învăţămîntului precum dublarea numărului claselor din învăţămîntul primar în zonele defavorizate, modificarea procedurii de admitere în universitate sau reforma examenului de bacalaureat. Începînd cu anul 1959, şcoala este obligatorie în Franţa pentru toţi copiii cu vîrste cuprinse între 6 şi 16 ani (anterior, fusese obligatorie pînă la 14 ani). Scăderea vîrstei de şcolarizare este o premieră din 1882.

Israelul atacă pozițiile Hamas din Fîşia Gaza

Armata israeliană a comunicat că a atacat Miercuri poziţii ale mişcării Hamas în Fîşia Gaza, drept represalii la un foc aprins de-a lungul barierei care închide teritoriul palestinian, relatează AFP, potrivit agerpres. Doi indivizi au aprins un foc pe o movilă aproape de barieră, la nivelul fostului punct de trecere Karni, a indicat Armata într-un comunicat. Drept ripostă, tancuri poziţionate în teritoriul israelian au tras asupra a două posturi de observaţie ale mişcării palestiniene Hamas, care deţine controlul în Fîşia Gaza, se precizează în comunicat. Între Israel şi Hamas există un armistiţiu tensionat, şi de o parte şi de cealaltă a barierei, de la încheierea războiului în 2014, al treilea în decurs de şase ani în Fîşia Gaza. Armistiţiul este periodic pus la încercare, îndeosebi de tiruri cu proiectile dinspre enclava palestiniană către Israel, care ripostează sistematic bombardînd poziţii ale Hamas, chiar dacă rachetele sunt atribuite de obicei altor grupări din Fîşia Gaza. 

Varșovia s-a angajat să plătească aproape 5 miliarde de dolari pentru sistemele americane Patriot

Polonia a semnat Miercuri, la Varşovia, contractul de achiziţionare a sistemului antirachetă american Patriot, în valoare de 4,75 miliarde de dolari (3,8 miliarde de euro), pentru modernizarea forţelor sale armate în faţa ameninţării reprezentate de Rusia, transmite Reuters, potrivit agerpres. ‘Semnăm astăzi un contract pentru livrarea unui sistem modern care şi-a dovedit capacităţile în numeroase ţări şi datorită căruia intrăm în grupul de state care deţin o armă eficientă ce le garantează securitatea’, a declarat ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, cel care a semnat cel mai mare contract de achiziţie de armament din istoria ţării. Două treimi din dotarea Armatei poloneze datează perioada Tratatului de la Varşovia. Acordul prevede livrarea a patru baterii Patriot, dar Varşovia mai negociază cu Washingtonul şi achiziţia altor sisteme Patriot, a unui radar de 360 de grade şi a interceptor de rachete low-cost în cadrul unei a doua faze de dezvoltare.

UE vrea un ‘Schengen militar’ pentru a se putea apăra rapid

Comisia Europeană a prezentat Miercuri un plan de acţiune pentru crearea unui ‘Schengen militar’ cu scopul de a facilita transportul de trupe şi de echipamente în cadrul Uniunii Europene, în prezent îngreunat de o multitudine de formalităţi administrative şi de lipsa infrastructurii. Planul de acţiune consultat Marţi de către AFP prevede în special identificarea nevoilor pentru transportul de trupe şi inventarierea infrastructurii utilizabile, potrivit Belga, transmite agerpres. ‘Avem nevoie de un spaţiu Schengen militar. Ruşii au libertate de mişcare totală pe teritoriul lor. Noi trebuie să putem să ne mişcăm la fel de rapid, dacă nu mai repede, pentru a comasa forţe împotriva unui potenţial inamic cu scopul de a-l descuraja’, declarase recent generalul american Ben Hodges, fost comandant al forţelor americane în Europa. Statele baltice (Estonia, Lituania şi Letonia) au constituit deja între ele un mini-Schengen militar, argumentează Elisabeth Braw, analistă la Atlantic Council, un think tank specializat în relaţii internaţionale.

UE este departe de acest obiectiv. ‘În caz de conflict, nu am avea astăzi timp să localizăm rutele practicabile, nici să efectuăm procedurile birocratice pentru a deplasa un blindat din Olanda pînă în Estonia’, explică în privat un înalt responsabil european. Birocraţia excesivă, legislaţia constrîngătoare pentru tranzitul de materiale explozive şi periculoase, absenţa unei infrastructuri rutiere sau feroviare adaptate nevoilor militare, obstacolele sunt numeroase în cadrul UE pentru a permite mişcări de trupe rapide. UE a prevăzut cofinanţări pentru 12 coridoare transnaţionale. Dar decizia de a le realiza, precum şi utilizarea lor în scopuri militare ţine de suveranitatea statelor membre.

Ultimul anunț al turcilor pe fondul scandalului diplomatic internațional

Turcia nu va lua măsuri împotriva Rusiei, căreia Marea Britanie îi atribuie responsabilitatea pentru otrăvirea pe teritoriul său a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia, ‘pe baza unei acuzaţii’, a declarat Preşedintele Recep Tayyip Erdogan, citat Miercuri de presa turcă, informează AFP. Aceste declaraţii intervin în timp ce SUA, numeroase ţări membre ale UE, precum şi NATO, organizaţie din care Turcia face parte din 1952, au decis săptămîna aceasta expulzări de diplomaţi ruşi într-o manieră coordonată.

‘Noi nu avem în vedere măsuri similare doar pentru că unele ţări au luat măsuri pe baza unei acuzaţii’, a afirmat Erdogan, conform unor declaraţii citate Miercuri de cotidienele Hürriyet şi Yeni Safak. ‘Nu se pune problema ca noi să acţionăm la fel ca ei’, a adăugat Preşedintele turc, întrebat de jurnalişti la întoarcerea din Bulgaria, unde s-a întîlnit Luni cu şefii Consiliului European, Donald Tusk, şi Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Ministerul de Externe turc a ‘condamnat’ Luni atacul, fără a menţiona Moscova. La scurt timp după aceasta, purtătorul de cuvînt al Guvernului turc, Bekir Bozdag, a declarat că Ankara ‘nu intenţionează să ia nici o decizie împotriva Rusiei’.