Un bărbat a luat ostatici în Franţa şi cere eliberarea lui Salah Abdeslam

Un bărbat înarmat care susţine că ar fi jurat credinţă grupării teroriste StatulIslamic (SI) a luat ostatice Vineri mai multe persoane în interiorul unui supermarket din localitatea Trebes, de lîngă Carcassonne, din Sudul Franţei, la cîteva minute după ce un poliţist a fost rănit prin împuşcare într-un oraş din apropiere, fără o legătură imediată între cele două evenimente, informează AFP şi EFE, potrivit agerpres. Parchetul din Carcassonne a declarat că bărbatul a deschis focul, în timp ce Jandarmeria a anunţat că două persoane au fost rănite de gloanţe.

Atacatorul a cerut eliberarea lui Salah Abdeslam, singurul „supravieţuitor” al atentatelor de la Paris din 13 Noiembrie 2015, a relatat postul de televiziune francez BFM TV, citat de agenţia de presă Reuters. Un marocan în vîrstă de 30 de ani, urmărit penal pentru radicalizare islamistă, este suspectat că ar fi autorul luării de ostatici şi care care s-a revendicat a fi membru al grupării jihadiste Statul Islamic. Anterior, un poliţist fusese rănit cu focuri de armă la un umăr în timp ce se întorcea dintr-o patrulare cu colegi în apropiere de cazarma din Carcassonne, în jurul orei 09:30 GMT. El a fost transportat la spital, dar viaţa sa nu este în pericol. Conform primelor informaţii, deocamdată sunt doi morţi, dar bilanţul rămîne provizoriu pentru că operaţiunea este în curs de desfăşurare. Trupele speciale ale jandarmeriei din Toulouse sunt la faţa locului, acţionînd împreună cu alte forţe de securitate.

Noile superarme ruseşti au fost ‘botezate’ printr-un vot inedit al Armatei

Rusia a dezvăluit denumirile pentru o nouă generaţie de rachete nucleare, pe care Preşedintele Vladimir Putin le-a caracterizat drept invincibile, după ce peste şapte milioane de persoane au luat parte la un vot neobişnuit organizat de către Armata rusă, relatează Vineri agenţia Reuters. Denumirile includ ”Perevest”, după numele unui călugăr războinic medieval, pentru un laser şi ”Burevestnik”, după numele unei păsări de mare, pentru o rachetă de croazieră. Sistemul de arme, pe care Putin l-a dezvăluit în această lună, într-un discurs privind starea naţiunii, include o rachetă de croazieră cu încărcătură nucleară, o dronă subacvatică cu încărcătură nucleară şi o armă cu laser. Punctul culminant al votului privind ”numele armei” survine în contextul temerilor – atît din Rusia cît şi din Occident – referitoare la o nouă cursă a înarmării, despre care se spune că Putin şi Preşedintele american Donald Trump n-o doresc, şi după ce liderul de la Kremlin a obţinut o victorie triumfătoare o dată cu realegerea sa pentru un nou mandat. Ministerul rus al Apărării a cerut opiniei publice să se pronunţe în legătură cu denumirile sistemului de arme printr-un vot online, ceea ce nu s-a mai întîmplat pînă acum, şi a făcut cunoscute rezultatele Joi seara la televiziunea publică.

Deşi deja a încheiat o afacere cu Rusia, Turcia negociază în continuare cu Occidentul

Turcia continuă negocierile cu consorţiul franco-italian Eurosam şi cu SUA pentru a achiziţiona sisteme de apărare antirachetă, a anunţat Vineri la Ankara purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe turc, Hami Aksoy, relatează Reuters, potrivit agerpres. În Decembrie anul trecut, Turcia şi Rusia au semnat un acord în baza căruia Moscova urmează să furnizeze Ankarei rachete sol-aer S-400, finalizînd un acord privind consolidarea relaţiilor în domeniul apărării dintre Turcia, stat membru NATO, şi Kremlin. ‘Sistemul pe care îl cumpărăm din Rusia nu poate fi integrat în sistemele NATO, dar ne menţinem obiectivul de a dezvolta un sistem care să fie compatibil cu cel al Alianţei’, a declarat Hami Aksoy. Turcia a încheiat un contract pe 18 luni, în Ianuarie, cu Eurosam pentru un studiu privind dezvoltarea şi producerea unui sistem de apărare antirachetă cu rază lungă de acţiune, în cadrul unor eforturi de consolidare a cooperării în domeniul apărării cu Franţa şi Italia. ‘Cooperarea noastră cu Eurosam este în concordanţă cu acest obiectiv. Pe de altă parte, continuăm negocierile cu SUA cu privire la sistemele de apărare antirachetă Patriot’, a precizat Hami Aksoy.

Turcia arestează 155 de persoane bănuite de legături cu Fethullah Gulen

Autorităţile turce au emis Vineri mandate de arestare împotriva a încă 155 de persoane suspectate de apartenenţă la reţeaua clericului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara de orchestrarea puciului eşuat din Iulie 2016, transmite Reuters, potrivit agerpres. Conform Poliţiei din Istanbul, 55 din mandatele emise Vineri îi vizează pe angajaţi din 13 provincii ai Isik Publications, o companie care tipăreşte cărţi ale lui Gulen. Alte mandate au fost emise împotriva a 38 de foşti poliţişti din şase provincii, acuzaţi că sunt membri ai presupusei reţele Gulen, a informat agenţia Anadolu. Douăzeci şi patru dintre aceştia au fost deja arestaţi, precizează aceeaşi sursă.

Tot potrivit Anadolu, au mai fost reţinuţi 38 din cei 62 de responsabili a cinci organizaţii sindicale vizaţi într-o a treia operaţiune a Poliţiei, desfăşurată în şapte provincii. Sindicatele fac parte din Confederaţia Aksiyon-Iş, desfiinţată din cauza prezumtivelor legături cu reţeaua Gulen. Conform unui raport publicat Marţi de ONU, pînă în Decembrie 2017 aproape 160.000 de persoane au fost arestate şi 152.000 de funcţionari publici demişi în cadrul represiunii care a urmat puciului eşuat. ONU a cerut Turciei să pună capăt stării de urgenţă, instaurată după tentativa de lovitură de stat şi prelungită de atunci de şase ori. De asemenea, raportul acuză Ankara de arestări în masă, concedieri arbitrare, pedepse colective şi torturarea de deţinuţi. În replică, Ministerul turc de Externe a declarat că raportul este plin de acuzaţii nefondate şi a comparat aceste critici cu propaganda grupărilor militante.

Londra închide pentru prima oară British Council-ul din Moscova

BritishCouncil a anunţat Joi suspendarea tuturor proiectelor sale în Rusia pentru prima oară după 1959, pe fondul unei profunde crize diplomatice între Moscova şi Londra, informează Vineri AFP. Relaţiile între Rusia şi Marea Britanie – ţări pe poziţii opuse în principalele dosare internaţionale – s-au deteriorat îndeosebi după otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia în 4 Martie în Anglia. Londra a atribuit Moscovei responsabilitatea pentru acest caz, anunţînd expulzarea a 23 de diplomaţi ruşi şi îngheţarea relaţiilor bilaterale la cel mai înalt nivel. În contrapartidă, Rusia, care îşi susţine nevinovăţia, a decis expulzarea a 23 de diplomaţi britanici şi suspendarea activităţilor British Council pe teritoriul său. Joi, această instituţie internaţională, care se ocupă de schimburi educaţionale şi relaţii culturale între cele două ţări, a anunţat că se conformează deciziei diplomaţiei ruse.

Activînd în Rusia din 1959, British Council constituia o fereastră pentru sovietici, iar apoi pentru ruşi spre cultura britanică: personalităţi precum scriitorii Julian Barnes şi Jonathan Coe, regizori ca Sam Taylor-Wood şi Peter Greenaway şi actorul Ian McKellen erau invitaţi cu regularitate. British Council a organizat de asemenea festivaluri de film şi a lansat uneori iniţiative neaşteptate, precum inaugurarea în 2016 a unei rame de metrou consacrate vieţii şi personajelor lui Shakespeare. Acest organism permitea de asemenea artiştilor ruşi să se deplaseze în Regatul Unit datorită unui sistem de burse destinat să consolideze legăturile culturale cu Rusia.

 În 2008, în timp ce Moscova şi Londra erau angajate într-o confruntare diplomatică în urma morţii prin otrăvire a fostului agent secret rus Aleksandr Litvinenko, British Council din Rusia fusese obligat să-şi închidă toate filialele regionale. Doar instituţia din Moscova fusese autorizată de puterea rusă să-şi continue activităţile. De această dată, diplomaţia rusă a anunţat că pune capăt tuturor activităţilor British Council în Rusia, inclusiv celor ale filialei sale moscovite. Închiderea British Council pune sub semnul întrebării proiectul, care urma să înceapă în 2019, de a ridica o statuie a lui Shakespeare în faţa unui muzeu consacrat comercianţilor englezi în centrul Moscovei.

Noul ministru de Interne german luptă să combată ‘polarizarea societăţii’

Noul ministru de Interne al Germaniei, Horst Seehofer, a declarat Vineri, în Bundestag, că îşi propune să ‘combată polarizarea societăţii’, prin măsuri de securitate şi o politică mai strictă în materie de migraţie, transmite dpa, potrivit agerpres. Seehofer a anunţat că va introduce în curînd iniţiative menite să combată divizarea şi polarizarea, pe care le-a numit ‘acceleratori de particule ideologici’. Ministrul de Interne a precizat că va lua măsuri mai drastice împotriva criminalităţii şi a extremismului, şi-a exprimat sprijinul pentru extinderea folosirii tehnologiei de supraveghere video, precum recunoaşterea facilă şi pentru înăsprirea controalelor la frontierele Germaniei. ‘Cînd limitele sunt depăşite, regulile ignorate sau legile încălcate, pentru mine este vorba despre toleranţă zero’, a afirmat Seehofer, precizînd că aceasta se aplică ‘sloganurilor de ură şi violenţei’ împotriva persoanelor de alte opinii sau credinţe. ‘Securitatea este un drept al omului’, a mai afirmat Seehofer, membru al Uniunii Creştin-Sociale (CSU).

Summitul de la Varna, ultima şansă pentru menţinerea dialogului între UE şi Turcia

Întîlnirea pe care oficiali ai Uniunii Europene şi Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan o vor avea săptămîna viitoare în oraşul bulgar Varna va fi una a ultimei şanse pentru menţinerea dialogului, a estimat Vineri premierul bulgar Boiko Borisov, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, transmite Reuters. Reuniunea, care va avea loc Luni, se va desfăşura într-un context marcat de ostilitate între Turcia şi blocul comunitar. Borisov îi va primi la Varna pe Preşedintele turc Erdogan, pe Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi pe Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru o cină de lucru în care vor fi abordate atît relaţiile UE-Turcia, cît şi subiecte de pe agenda regională şi internaţională.

Preşedintele turc Erdogan a afirmat Luni că Ankara îi va cere Uniunii Europene întregul ajutor de 6 miliarde de euro promis de către blocul comunitar pentru refugiaţii sirieni aflaţi pe teritoriul Turciei, în cadrul unei reuniuni ce va avea loc săptămîna viitoare. Turcia oferă servicii, inclusiv în domeniul educaţiei şi cel al sănătăţii, unui număr de peste trei milioane de refugiaţi sirieni aflaţi pe teritoriul său, a precizat Erdogan.

Ankara şi Uniunea Europeană au încheiat un acord în 2016 în baza căruia Turcia ajută la stoparea afluxului de refugiaţi şi migranţi către Europa – majoritatea proveniţi din Siria – în schimbul unui ajutor financiar pentru gestionarea de către Ankara a problemei nou-veniţilor. UE a afirmat că a alocat deja 1,85 miliarde de euro pentru proiecte în Turcia, din prima tranşă, pentru a ajuta milioane de sirieni, şi că întreaga sumă de 3 miliarde a fost contractată cu organizaţii umanitare.

Reacţia Turciei după ce UE a pus-o la zid pentru acţiunile din Marea Mediterană

Turcia a respins Vineri criticile „inacceptabile” ale Uniunii Europene, care a condamnat Joi „acţiunile ilegale persistente” ale Ankarei în Marea Mediterană legate de disputele teritoriale cu Grecia şi Cipru, relatează AFP. „Comunicatul (UE) conţine afirmaţii inacceptabile împotriva ţării noastre, care servesc intereselor Greciei şi Ciprului”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe turc, Hami Aksoy. „Uniunea Europeană le susţine pentru că ele (Grecia şi Cipru) sunt membre, fără a se întreba dacă ele au dreptate”, a adăugat oficialul turc. „UE şi-a pierdut neutralitatea în problema cipriotă”, a adăugat el.

Această condamnare din partea UE intervine cu cîteva zile înainte de reuniunea programată la 26 Martie la Varna, în Bulgaria, între preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi preşedinţii Comisiei şi Consiliului European, Jean-Claude Juncker şi Donald Tusk, ce ar trebui să asigure Ankara în privinţa continuării ajutorului financiar european promis în controversatul acord migratoriu din Martie 2016. Hami Aksoy a declarat că summitul prevăzut pe 26 Martie la Varna este „important” pentru Turcia. „UE trebuie să arate o atitudine mai constructivă faţă de ţara noastră pentru a elimina problemele legate de încredere în relaţiile (între Bruxelles şi Ankara) şi trebuie să-şi pună în aplicare deciziile”, a adăugat el, menţionînd în special liberalizarea vizelor pentru turcii care călătoresc în UE şi ajutorul financiar european prevăzut în baza acordului migratoriu încheiat în Martie 2016.