Rusia a lăsat cu buzele umflate Consiliul Europei

Consiliul Europei, care monitorizează situaţia drepturilor omului şi a statului de drept pe continent, se confrunta de Joi cu o criză de finanţare, în condiţiile în care Rusia a întîrziat plata contribuţiei la bugetul organizaţiei, relatează dpa. Moscova este nemulţumită de faptul că delegaţii săi la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) au rămas fără drept de vot, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, conform agerpres. Rusia, care contribuie cu aproape o zecime din bugetul organizaţiei, nu achitase pînă la termenul de Miercuri prima tranşă de 11 milioane de euro (13,4 milioane de dolari) din contribuţia sa anuală de 33 de milioane. Nici anul trecut ea nu a mai plătit o parte din această contribuţie. La sfîrşitul lui Iunie anul trecut, Rusia a informat Consiliul Europei că îşi suspendă participarea la bugetul organizaţiei paneuropene pînă la „restabilirea totală a drepturilor delegaţiei ruse”.

Celor 18 deputaţi care reprezintă la APCE Federaţia Rusă li s-a ridicat dreptul de vot în Aprilie 2014, ca sancţiune după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către acest stat. În replică, delegaţia rusă boicotează lucrările Adunării, la care nu a mai participat de peste trei ani. APCE nu dispune de putere legislativă, dar are ca misiune favorizarea dialogului, mai ales în materie de democraţie şi drepturi ale omului. Cei 318 membri ai Adunării, proveniţi din parlamentele naţionale ale celor 47 de state membre, se reunesc în patru sesiuni plenare pe an la Strasbourg.

Fără precedent: Eurodeputaţii au aprobat sancționarea Poloniei în baza Articolului 7 al Tratatului de la Lisabona

Eurodeputaţii au aprobat, Joi, procedura Comisiei Europene (CE) vizînd să sancţioneze reformarea sistemului judiciar şi să plaseze presa din Polonia sub un control strict, considerate de Bruxelles o încălcare a statului de drept, relatează Reuters. UE a lansat o procedură în baza Articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, care ar putea, în mod teoretic, să conducă la o suspendare a drepturilor de vot ale Varşoviei în Consiliul European, în cazul în care Puterea nu revine asupra deciziei sale pînă la 20 Martie, conform news.ro. O asemenea decizie, care necesită unanimitatea celorlalte state membre, pare însă puţin probabilă, cu atît mai mult cu cît premierul ungar Viktor Orban a anunţat deja că se va opune. Noul premier polonez Mateusz Morawiecki, care a înlocuit-o pe Beata Szydlo în Decembrie, caută să scadă tensiunile cu blocul comunitar. El urmează să se întîlnească, pe 8 Martie, cu preşedintele CE Jean-Claude Juncker.

Marcînd şi mai mult izolarea Poloniei pe scena internaţională, noua lege cu privire la Holocaust a intrat în vigoare Joi, în pofida protestelor Israelului şi Statelor Unite. Noua lege prevede pedepse de pînă la trei ani de închisoare în cazul celor care vorbesc despre ”lagăre ale morţii poloneze” şi celor care sugerează ”în mod public şi în pofida faptelor” că naţiunea sau statul polonez au fost complici la crime de război comise de Germania nazistă.

Ambasadoarea SUA în Mexic demisionează

Ambasadoarea Statelor Unite în Mexic, Roberta Jacobson, a anunţat Joi că părăseşte administraţia americană, prelungind lista demisiilor care afectează Departamentul de Stat de la instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, relatează AFP. „După 31 de ani de serviciu în cadrul Guvernului american, voi pleca la începutul lui Mai în căutarea unor noi oportunităţi”, a declarat Roberta Jacobson într-un mesaj în spaniolă publicat pe Twitter, fără să precizeze motivele plecării sale, conform agerpres. Acest anunţ a fost făcut într-un moment în care, potrivit cotidianului Washington Post, Mexicul şi Statele Unite au abandonat pregătirile pentru o vizită în Capitala americană a Preşedintelui Enrique Pena Nieto, din cauza tensiunilor persistente pe tema finanţării zidului de frontieră împotriva migranţilor dorit de omologul său Donald Trump. În această săptămînă, Departamentul de Stat american s-a mai confruntat cu plecarea, din motive „personale”, a emisarului său special pentru politica Nord-coreeană, Joseph Yun, în plină criză legată de ambiţiile nucleare ale Phenianului. La începutul lui Februarie, unul dintre cei mai înalţi diplomaţi americani, subsecretarul de stat pentru afaceri politice Thomas Shannon, şi-a anunţat şi el plecarea.

În ultimul an, de la instalarea noii administraţii republicane, numeroase defecţiuni s-au situat în centrul atenţiei pentru că, frecvent, au fost însoţite de critici virulente la adresa modului în care este gestionată diplomaţia americană de către Rex Tillerson, fost CEO al gigantului petrolier ExxonMobil care a primit consemnul să reducă substanţial bugetul aparatului diplomatic. Cu atît mai mult cu cît 13 posturi de subsecretar de stat şi secretar de stat adjunct, precum şi zeci de posturi de ambasador nu au fost ocupate după alegerea lui Donald Trump. Numeroşi diplomaţi americani, dar şi străini deplîng „disfuncţionalităţile” Departamentului de Stat, supus unei reorganizări masive conduse de Rex Tillerson.

Liderul iranian Ali Khamenei salută „rezistenţa” regimului Assad

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a salutat Joi „rezistenţa” Preşedintelui sirian, Bashar Al-Assad, a cărui ţară se află în război de aproape şapte ani, a informat site-ul său, khamenei.ir, citat de AFP. Declanşat în Martie 2011 de represiunea guvernamentală a manifestaţiilor paşnice, conflictul de Siria a devenit tot mai complex, o dată cu implicarea unor ţări străine şi grupări jihadiste, pe un teritoriu din ce în ce mai fragmentat. Războiul a făcut peste 340.000 de morţi şi milioane de deplasaţi şi refugiaţi, conform agerpres. „Siria se află în linia întîi şi este de datoria noastră să sprijinim rezistenţa acestei ţări. Preşedintele Bashar Al-Assad a apărut ca un mare luptător”, a declarat Ali Khamenei, primindu-l pe ministrul sirian al afacerilor religioase, Mohammed Abdel Sattar. Teheranul este principalul aliat al regimului sirian, alături de Moscova, şi trimite la faţa locului „consilieri militari”, precum şi „voluntari” iranieni, afgani, dar şi pakistanezi şi irakieni pentru a lupta alături de armata siriană împotriva grupărilor jihadiste şi rebelilor.

Declaraţia liderului suprem iranian a fost făcută într-un moment în care Uniunea Europeană a cerut insistent, Miercuri, Iranului şi Rusiei să intervină pe lîngă regimul de la Damasc pentru a pune capăt luptelor din Ghouta Orientală cu scopul de a permite transportul ajutoarelor umanitare şi evacuarea răniţilor.

Harley Davidson a achiziţionat o parte din acţiunile unei companii care produce motociclete electrice

Constructorul american de motociclete Harley Davidson a anunţat Joi că a achiziţionat o parte din acţiunile Alta Motors, o companie din Silicon Valley care produce motociclete electrice, contra unei sume ce nu a fost dată publicităţii, informează AFP. Această investiţie face parte din strategia de diversificare a gamei, adoptată recent de compania Harley Davidson, afectată de îmbătrînirea clientelei sale tradiţionale şi scăderea vînzărilor, conform agerpres. „La începutul anului, ne-am reafirmat intenţia de a dezvolta viitoarea generaţie de utilizatori de Harley-Davidson ca element al strategiei noastre pe 10 ani, care consistă în special în a investi agresiv în tehnologia vehiculelor electrice”, a subliniat CEO-ul companiei, Matt Levatich, citat într-un comunicat. În 2017, Harley-Davidson a vîndut 242.788 de motociclete pe plan mondial, comparativ cu 260.289 în anul precedent, şi prevede că va vinde între 231.000 şi 236.000 în acest an, fapt ce reprezintă o nouă scădere, cuprinsă între 3% şi 5%.

Furtuna de zăpadă Emma a înghețat Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord

Furtuna de zăpadă Emma de origine siberiană a lovit, Joi, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord aducînd în unele zone cea mai severă vreme din 1991 pînă în prezent, informează Reuters. Sute de şoferi au rămas blocaţi pe şosele în Scoţia, au fost închise mii de şcoli, iar traficul din numeroase aeroporturi şi gări a fost ”îngheţat”. Cu pînă la 90 de centimetri de zăpadă şi temperaturi care au coborît pînă la minus 10,3 grade Celsius, autorităţile din Scoţia, Anglia şi Irlanda au emis coduri roşii de vreme rea sfătuind populaţia să rămînă în locuinţe, conform agerpres. Numeroase curse aeriene şi feroviare au fost anulate în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, probleme similare fiind semnate şi în alte zone din Europa continentală afectate de valul de frig siberian. Premierul irlandez Leo Varadkar a sfătuit locuitorii să rămînă în case, începînd de Joi de la ora 16:00 GMT, pînă la trecerea furtunii Emma, care se manifestă cu rafale de vînt de pînă la 100 km/h.

Supranumit „Bestia din Est” de media britanice, „Ursul din Siberia” în Olanda, „Tunul cu zăpadă” în Suedia sau „Moscova-Paris” în Franţa, acest val de frig s-a soldat cu zeci de morţi în ultimele zile.

Surpriză de proporții: Carles Puigdemont îşi va retrage candidatura la conducerea Cataloniei

Fostul lider catalan Carles Puigdemont îşi va retrage candidatura la conducerea regiunii din Nord-estul Spaniei, cedîndu-şi locul altui candidat, a relatat Joi cotidianul El Nacional, citînd surse din partidul lui Puigdemont, Junts per Catalunya, transmite Reuters. Puigdemont îl va propune drept candidat alternativ pe militantul în favoarea independenţei Jordi Sanchez, aflat în arest preventiv la Madrid pentru instigare la secesiune, potrivit ziarului citat. Nici purtătorul de cuvînt al lui Puigdemont de la Bruxelles şi nici formaţiunea sa nu au comentat deocamdată informaţia. Premierul spaniol Mariano Rajoy a subliniat, Joi, că trebuie ales un lider catalan „care se află în acest moment în Spania, care nu se află în închisoare şi care nu are probleme cu legea”.

Slovacia: Poliţia a arestat mai mulţi oameni de afaceri italieni suspectaţi de corupţie de către Jan Kuciak

Poliţia slovacă a anunţat, Joi, că a arestat mai mulţi oameni de afaceri italieni citaţi în ancheta jurnalistică vizînd corupţia la nivel înalt a jurnalistului asasinat Jan Kuciak, care-i suspecta de legături cu mafia, relatează AFP. Această operaţiuni a avut loc ”evident în legătură cu acest caz (al asasinării lui Jan Kuciak) şi cu persoane numite în mai multe rînduri de presă, inclusiv în ultimul articol al lui Jan Kuciak. Da, putem numi asta pista italiană”, a declarat şeful Poliţiei Tibor Gaspar, conform news.ro. Operaţiunile Poliţiei au avut loc la Michalowice, în Estul Slovaciei. Potrivit presei slovace, este vorba despre omul de afaceri italian Antonino Vadala şi de mai mulţi membri ai familiei sale, pe care Jan Kuciak îi suspecta de legături cu mafia calabreză ‘Ndrangheta. Jurnalistul, în vîrstă de 27 de ani, lucra la site-ul aktuality.sk, care aparţine grupurilor german Axel Springer şi elveţian Ringier, specializat în anchete de investigaţii.

Potrivit lui Nicola Gratteri, procurorul italian din Catanzaro, în Calabria, ”este posibil ca în spatele omuciderii să se afle familii calabreze. Este evident că ‘Ndrangheta este capabilă să facă aceste lucruri”. ”Ndrangheta este înrădăcinată, nu infiltrată, nu doar în toată Italia, ci şi în ţări europene ca Germania, Elveţia şi în Europa de Est, în afară de Slovacia în Bulgaria şi în România. ‘Ndrangheta este pe cale să se extindă către Est. Ea se duce acolo unde este putere, bani de administrat, oportunităţi de profitat”, a subliniat joi Gratteri, într-un interviu pentru un post italian de radio.

Într-un articol neterminat, dar publicat Miercuri, după uciderea sa, de către aktuality.sk, Jan Kuciak scria despre cazuri de fraude fiscale în legătură cu omul de afaceri italian şi anturajul premierului slovac Robert Fico. ”Două persoane apropiate unui bărbat venit în Slovacia pe cînd era acuzat într-un caz legat de mafia în Italia au acces zilnic la premierul” slovac, scria Jan Kuciak. ”Italienii cu legături în mafie au găsit un al doilea cămin în Slovacia: ei au început să facă afaceri, să primească subvenţii, să ia fonduri europene, dar mai ales să stabilească relaţii cu personalităţi politice influente, pînă în Guvernul slovac”, adăuga el.

Bubuială bulgărească: Integrarea europeană a Balcanilor de Vest implică integrarea Kosovo (Boiko Borisov)

Premierul bulgar Boiko Borisov i-a recomandat Joi preşedintelui kosovar, Hashim Thaci, să nu se lase descurajat de „provocările apărute din poziţia unor membri ai Uniunii Europene cu privire la statutul Kosovo”, transmite BTA. „Suntem conştienţi de provocările care apar din poziţia unor membri ai UE cu privire la statutul Kosovo, dar acest lucru nu trebuie să vă descurajeze”, a declarat Borisov, care s-a întîlnit cu Hashim Thaci la Sofia. Şeful Executivului bulgar a subliniat că integrarea europeană a Balcanilor de Vest, care reprezintă o prioritate de vîrf pentru preşedinţia bulgară a Consiliului UE şi se află de asemenea pe agenda Uniunii, implică integrarea Kosovo. Dintre statele UE, Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania nu au recunoscut independenţa Kosovo, aminteşte BTA. Borisov a pledat totodată, potrivit biroului său de presă, pentru „construirea de coridoare reale între cele două ţări – transport, energie, informatică”. „Conectivitatea şi liberalizarea vizelor vor contribui la creşterea schimburilor în sfera turismului şi a afacerilor între cele două ţări, ceea ce va întări cooperarea economică în regiune”, a adăugat premierul bulgar.