La 81 de ani, Berlusconi se consideră ‘PERFECT’: ‘Sunt ca un vin bun!’

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a glumit, Miercuri, pe seama vîrstei sale, susţinînd că cei 81 de ani pe care i-a împlinit l-au făcut să devină ca o sticlă de vin bun, relatează dpa, potrivit agerpres. ‘Sunt precum vinul bun, devin tot mai bun o dată cu vîrsta şi acum sunt perfect’, a spus Berlusconi, la o întîlnire cu asociaţia fermierilor italieni. Berlusconi, care a fost şef al Guvernului italian de trei ori, se află în faţa unei reveniri politice surprinzătoare, după ce a supravieţuit unei condamnări pentru fraudă fiscală, demiterii din Parlament şi unei intervenţii chirurgicale majore pe cord. Coaliţia sa de dreapta conduce în sondaje înaintea alegerilor legislative de la 4 Martie, dar Berlusconi nu poate candida personal din cauza cazierului penal. După o carieră plină de scandaluri, magnatul media devenit politician s-a reinventat în campanie într-un om de stat responsabil, proeuropean şi un bastion împotriva populiştilor din Mişcarea Cinci Stele.

Mihail Saakaşvili a plecat şi din Polonia

Fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili se află în Olanda, după expulzarea sa din Ucraina la începutul acestei săptămîni, a informat agenţia de ştiri olandeză ANP, informaţie confirmată şi de avocatul lui Saakaşvili, relatează Reuters şi AF. Mihail Saakaşvili, expulzat din Ucraina şi trimis în Polonia în această săptămînă, a sosit în Olanda, ţara de origine a soţiei sale, a anunţat avocatul său. ‘Saakaşvili a sosit Miercuri în Olanda şi vrea să rămînă acolo’, a declarat pentru AFP Oscar Hammerstein, avocatul fostului preşedinte georgian, adăugînd că a mers cu clientul său la Biroul de imigraţie din Rotterdam pentru a solicita un permis de şedere. Saakaşvili a fost reţinut Luni de membri ai Poliţiei de frontieră puternic înarmaţi în timp ce lua masa într-un restaurant din Kiev şi îmbarcat la bordul unui avion privat cu destinaţia Varşovia.

Medici fără Frontiere – 24 de cazuri de hărţuiri sau abuzuri sexuale au avut loc în 2017 în interiorul organizaţiei

Din cele 146 de plîngeri primite de conducerea organizaţiei create în Franţa, în urma unei investigaţii interne, ’40 de cazuri au fost identificate ca fiind cazuri de abuzuri sau hărţuiri’, sexuale sau nu, a anunţat organizația într-un comunicat. ‘Din aceste 40 de cazuri, 24 au fost cazuri de hărţuiri sau abuzuri sexuale’, potrivit ONG-ului, care are 40.000 de angajaţi permanenţi la nivel mondial, conform agerpres. În 24 din aceste cazuri, 19 persoane au fost concediate, a adăugat organizaţia. ‘În alte cazuri, angajaţii au fost sancţionaţi prin măsuri disciplinare sau suspendări’, se arată în comunicat. ‘Deşi cazurile de abuz semnalate sunt în continuă creştere, organizația este conştientă că numărul abuzurilor este mult mai mare’, a admis asociaţia. Medici Fără Frontiere a făcut cunoscute aceste cifre în momentul în care sectorul umanitar este zguduit de dezvăluirile privind ONG-ul britanic Oxfam. Mai mulţi angajaţi ai Oxfam, organizaţie prezentă în peste 90 de ţări, sunt acuzaţi de violuri în timpul misiunilor umanitare din Sudanul de Sud, abuzuri sexuale în Liberia şi că ar fi plătit prostituate în Haiti şi în Ciad. Medici fără Frontiereeste o asociaţie medicală umanitară internaţională, creată în 1971 de medici şi jurnalişti la Paris. Organizaţia intervine în zone afectate de conflicte, epidemii şi dezastre naturale.

Serbia va lansa o campanie pentru creşterea natalităţii

Ministrul sîrb pentru demografie, Slavica Djukic Dejanovic, a lansat un concurs public pentru găsirea celor mai elocvente sloganuri pentru a determina femeile să aibă copii, în cadrul unei campanii vizînd creşterea natalităţii într-o ţară confruntată cu o gravă problemă de îmbătrînire, relatează AFP. „Nu aştepta să dai viaţă”, „Mami, nu vreau să fiu singură, vreau un frate”, „Dragoste şi copii – e tot ce ne trebuie!”, „Gata cu vorbele! Să se audă plîns de bebeluşi”, „Miracolele nu se produc, se nasc” – sunt unele din sloganurile propuse ministerului sîrb pentru campania care urmează să înceapă în scurt timp.

Iniţiativa a stîrnit criticile unei alte membre a Guvernului de la Belgrad, Zorana Mihajlovic, vicepremier şi ministru al Construcţiilor, Transporturilor şi Infrastructurii. „Majoritatea sloganurilor alese în cadrul acestei iniţiative impun femeilor să aducă pe lume copii, ca un imperativ care, sunt convinsă, nu poate fi decît contraproductiv”, a spus Mihajlovic, citată de agenţia Beta. Serbia se confruntă cu o îmbătrînire accelerată a populaţiei. Conform Institutului naţional de statistică, în 2017 s-au înregistrat 100.834 decese şi 64.734 de naşteri, adică un sold negativ de 36.000 de persoane, fenomen la care se adaugă şi emigraţia. Serbia avea în 2017, conform Institutului de statistică, 7.186.862 de locuitori, cu o vîrstă medie de 42,2 ani. În 2002, ţara avea 7.498.000 de locuitori. Cuplurile sîrbe au în medie 1,46 copii, adică departe de pragul de înnoire a generaţiilor.

Un film controversat despre circumcizie, interzis în cinematografele din Africa de Sud

Comisia Sud-africană responsabilă pentru evaluarea filmelor a decis să interzică difuzarea în cinematografe a unui film controversat, care spune povestea de dragoste dintre doi bărbaţi, pe fondul ritualului iniţiatic al circumciziei, informează AFP. „The Wound”, semnat de regizorul Sud-african John Trengove şi preselecţionat la premiile Oscar, fusese iniţial rezervat unei audienţe de peste 16 ani, însă, la sesizarea mai multor organizaţii care se descriu drept apărătoare ale tradiţiilor, comisia a decis, într-un final, să interzică vizionarea peliculei în cazul persoanelor care nu au împlinit 18 ani. În consecinţă, filmul „poate fi distribuit doar în instituţii pentru adulţi, ceea ce înseamnă că el nu poate fi difuzat în cinematografe”, a explicat comisia. Această decizie a fost luată în urma plîngerilor „care vizau, în principal, prezentarea deformată”, de către film, „a tradiţiei circumciziei în cultura xhosa”, a indicat comisia. Prezentată la festivaluri precum Sundance (Statele Unite) şi Berlin, pelicula a fost premiată cu mai multe ocazii, în special la London Film Festival şi la Festivalul din Cartagina (Tunisia).

O grupare de crimă organizată care producea droguri a fost destructurată de autoritățile bulgare

Autorităţile din Bulgaria au pus sub acuzare zece membri bulgari ai unei grupări de crimă organizată care producea droguri ilegale şi le distribuia la Viena, informează BTA. Gruparea a fost destructurată prin operaţiuni simultane efectuate de Directoratul principal bulgar pentru combaterea crimei organizate, Parchetul special din Kazanluk (centrul Bulgariei) şi Poliţia din Capitala austriacă, a menţionat Ministerul de Interne de la Sofia, conform agerpres. Reţeaua producea marijuana, amfetamină şi metamfetamină şi le distribuia apoi în Austria, fiind activă din Ianuarie 2017. Liderul ei şi unul dintre curieri au fost arestaţi la Viena, la livrarea unui transport de narcotice. Alte trei persoane au fost de asemenea reţinute în Austria pentru implicarea în acest grup, dar nu au legătură cu ancheta din Bulgaria. Producerea drogurilor era finanţată în principal cu bani trimişi de la Viena printr-o companie de transfer de bani, dar şi din importuri de maşini second hand în Bulgaria.

Comisia Europeană cere statelor membre suplimentarea contribuțiilor naționale pentru a acoperi golul financiar de după Brexit

Comisia Europeană a cerut statelor blocului comunitar să-şi sporească angajamentele financiare pentru a acoperi golul lăsat de Brexit în viitorul cadru bugetar multianual, comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, revizuindu-şi în creştere ultima solicitare privind creşterea contribuţiilor naţionale la bugetul UE, el avertizînd că în caz contrar va fi nevoie de reduceri la capitolele care au nevoie de finanţări substanţiale, precum Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, informează agenţia EFE. Principala sursă de venituri a bugetului comunitar este furnizată de plata de către statele membre a unui procent uniform din PIB-ul lor. Deşi va ieşi din UE în Martie 2019, Marea Britanie – contributor net la bugetul UE – a promis că îşi va onora obligaţiile faţă de bugetul comunitar pînă în anul 2020, ultimul an al actualului cadru financiar multianual. Dar apoi Brexitul va lăsa în bugetul comunitar un gol financiar pe care Oettinger l-a evaluat la 15 miliarde de euro pe an. La o conferinţă de presă de Miercuri alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarul Gunther Oettinger a anunţat că executivul comunitar examinează posibilitatea de a solicita creşterea contribuţiilor naţionale pînă la circa 1,2% din PIB pentru a putea planifica politici comunitare cu ‘valoare adăugată’, politici pe care le va detalia într-o comunicare ce va fi prezentată pe 2 Mai.

Statele europene au cea mai rapidă creştere a bugetelor apărării (raport IISS)

Europa înregistrează cea mai rapidă creştere a bugetelor apărării, într-un context în care guvernele „îşi schimbă percepţia asupra ameninţărilor”, între care se numără şi ascensiunea Rusiei, a constatat într-un raport Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la Londra, transmite dpa. „Statele europene sunt din ce în ce mai conştiente că lumea e un loc periculos”, a declarat la prezentarea raportului John Chipman, directorul IISS. În termeni reali, creşterea anuală a cheltuielilor europene pentru apărare a ajuns la 3,6% în 2017, Europa devenind astfel regiunea cu cea mai rapidă creştere, în timp ce ritmul rapid de modernizare a forţelor militare chineze continuă” şi „progresul acestei ţări în domeniul apărării aerospaţiale rămîne remarcabil” .Majorarea bugetelor apărării în Europa „a primit un impuls prin intensificarea presiunilor SUA asupra statelor europene de a face mai mult pentru propria apărare”, dar este şi rezultatul „schimbării percepţiilor asupra ameninţărilor”, a precizat Chipman. „Rusia rămîne principala preocupare de securitate pentru statele din Estul şi din Nordul Europei”, mai notează raportul.

Jean-Claude Juncker susține sistemul ‘capilor de listă’ la alegerile europarlamentare

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat propunerile sale în perspectiva organizării alegerilor europarlamentare din 2019, susţinînd sistemul ‘capilor de listă’ pentru desemnarea şefului executivului comunitar, transmit AFP şi Reuters. ”Procedura desfăşurată pentru prima dată în 2014 a funcţionat bine şi dorim să o permanentizăm”, a explicat Juncker într-o conferinţă de presă. Propunerile preşedintelui CE le vor fi prezentate liderilor ţărilor din UE-27 (excepţia este Marea Britanie), care se reunesc în cadru informal la 23 Februarie pentru a discuta eventualele reforme instituţionale în vederea alegerilor europarlamentare de anul viitor. Alegerile europene, prevăzute să se desfăşoare în perioada 23-26 Mai 2019, vor desemna membrii Parlamentului European (PE) fără membri britanici.

Sistemul candidaţilor ‘capi de listă’ – numit şi ‘Spitzenkandidat’, potrivit denumirii germane care s-a impus în jargonul european – a fost utilizat pentru prima dată în 2014, pentru alegerea actualului preşedinte al Comisiei Europene. Sistemul este susţinut de PE şi Comisia Europeană, dar este încă departe de a avea sprijinul unanim în Consiliul European, ce reuneşte statele membre ale UE. În urmă cu o săptămînă, Parlamentul European s-a declarat gata să respingă orice candidat la preşedinţia Comisiei Europene care nu a fost nominalizat drept ‘cap de listă’ înainte de alegerile europene din 2019. Tratatul de la Lisabona cere Consiliului European, care se pronunţă prin majoritate calificată, să nominalizeze un preşedinte pentru Comisie care să fie aprobat de Parlament, ţinînd cont de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. Cu toate acestea, aşa-numita procedură privind un ‘cap de listă’ nu este menţionată în Tratatul UE. Prima dată cînd a fost utilizată, în 2014, s-a bazat pe un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene privind interpretarea textului tratatelor. Înainte de alegerile europene din 2014, cinci partide politice europene au desemnat candidaţi cap de listă.

Jean-Claude Juncker estimează şansele de reconciliere între Polonia şi UE

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a estimat că există ‘o şansă bună’ de reconciliere între Polonia şi Uniunea Europeană, în contextul în care executivul comunitar a activat contra Varşoviei, în luna Decembrie, articolul 7 al Tratatului de la Lisabona, transmite Reuters, potrivit agerpres. Juncker a spus că a avut o discuţie cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, iar prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans a avut întrevederi cu alţi înalţi oficiali guvernamentali polonezi. ”Ne menţinem dialogul şi cred că există o şansă bună ca poziţia Poloniei să se apropie de a noastră”, a afirmat Juncker într-o conferinţă de presă desfăşurată Miercuri. Comisia Europeană a anunţat la 20 Decembrie, anul trecut, lansarea procedurii de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia ca urmarea a reformelor iniţiate în sistemul judiciar. Această procedură este declanşată atunci cînd se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.

Într-o primă fază, precum cea iniţiată de executivul comunitar în 20 Decembrie, articolul 7 permite ”a se constata existenţa unui risc clar de încălcare gravă” a statului de drept într-un stat membru, cu votul a cel puţin 22 de ţări din UE. Eventualele sancţiuni, aşa cum este retragerea dreptului de vot, nu pot interveni decît într-o fază ulterioară, care presupune un vot cu unanimitate al statelor membre (cu excepţia ţării vizate). Printre măsurile controversate adoptate de Polonia se numără cele referitoare la Curtea Supremă a Poloniei şi la Consiliul Naţional al Magistraturii polonez.