UE va impune un regim de vize mai dur pentru ţările care nu răspund la readmisia migranţilor

Comisia Europeană a propus, Miercuri, ca ţările care nu cooperează suficient pentru readmisia migranţilor aflaţi ilegal pe teritoriul Uniunii Europene să fie supuse unui regim mai restrictiv de acordare a vizelor, transmite dpa, potrivit agerpres. Statele membre ale UE încearcă să stopeze migraţia ilegală în contextul valului de migranţi şi refugiaţi, mulţi dintre ei veniţi din ţări devastate de conflicte, precum Siria. Pînă acum, UE a avut un succes limitat în ce priveşte repatrierea migranţilor în ţările de origine, parţial din cauza reticenţei respectivelor state. Liderii UE au convenit anul trecut că Uniunea ar trebui să recurgă la politica de acordare de vize ca pîrghie pentru facilitarea readmisiilor. Miercuri, Comisia Europeană a propus introducerea unui mecanism care declanşează condiţii mai stricte de procesare a vizelor în situaţiile în care state partenere refuză să coopereze în privinţa readmisiei migranţilor. Cetăţenii acestor state care vor dori să se deplaseze în UE s-ar putea confrunta cu termene mai lungi de procesare a cererilor de viză, cu costuri mai ridicate, cu mai puţine scutiri de taxe pentru diplomaţi sau cu restricţii mai aspre în ce priveşte durata permisă a şederii pe teritoriul Uniunii. Noua politică nu va afecta ‘drepturile fundamentale’ ale persoanelor de a solicita viză şi de primi dreptul de a vizita Uniunea Europeană, a subliniat comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos.

Preşedintele Dumei de Stat: ‘Occidentul şi-ar dorit în Rusia un Preşedinte manevrabil’

Unele ţări occidentale şi-ar fi dorit în Rusia un Preşedinte ‘manevrabil’ ca, de exemplu, în Ucraina, a declarat Miercuri preşedintele Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), Vyacheslav Volodin, în contextul în care noi alegeri prezidenţiale urmează să aibă loc Duminică în Rusia, iar marele favorit este fără nici o surpriză actualul şef al statului, relatează RIA Novosti. ‘Doreau să aibă (la Moscova) un Preşedinte al lor, manevrabil şi docil, ca în Ucraina. E destul de evident că Rusia este astăzi un concurent incomod în multe domenii şi de aceea încearcă să o dea la o parte, deseori, prin metode incorecte’, a afirmat Volodin, potrivit căruia ‘toate aceste măsuri din partea SUA, chiar şi a Marii Britanii au drept scop distrugerea Rusiei ca stat’. Alegerile prezidenţiale sunt prevăzute să aibă loc în Rusia în data de 18 Martie, dată care coincide cu anexarea Crimeii la Rusia în 2014.

Rusia nu se teme de degradarea relaţiilor cu SUA: ‘Mai jos de atît nu se poate!’

Relaţiile între Moscova şi Washington nu pot să cadă mai jos după plecarea secretarului de stat american Rex Tillerson, care va fi înlocuit de Mark Pompeo, actualul director CIA, la conducerea Departamentului de Stat, a declarat Miercuri purtătorul de cuvînt al Kremlinului, exprimîndu-şi totuşi speranţa într-o abordare ‘constructivă’ cu SUA, relatează AFP, potrivit agerpres. ‘Este dificil să cazi mai jos de pămînt, de aceea, în acest punct, este puţin probabil să ne temem de o degradare’, a afirmat Dmitri Peskov. ‘În orice caz, rămîne speranţa pentru o abordare constructivă şi sobră în relaţiile bilaterale. Există întotdeauna speranţă’, a adăugat el.

Eurostat: România are a doua cea mai mare rată a mortalităţii din Uniunea Europeană

România a înregistrat în 2015 un număr de 1.530 de decese la 100.000 de locuitori, cu 48% peste media europeană, fiind pe locul doi în Uniunea Europeană (UE) din acest punct de vedere, după Bulgaria, potrivit datelor publicate Miercuri de Eurostat, relatează news.ro. Bulgaria a înregistrat, în 2015, 1.660 de decese la 100.000 de locuitori. Media în cadrul statelor membre UE era de 1.036 de decese la 100.000 de locuitori, în 2015, potrivit Eurostat. După Bulgaria şi România, urmează Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori), Lituania (1.490), Letonia (1.489), Croaţia (1.430) şi Slovacia (1.390). De cealaltă parte, cele mai mici rate ale deceselor s-au înregistrat în Franţa (859 decese per 100.000 de locuitori), Spania (873), Italia (901), Suedia (927) şi Luxemburg (930). În 2015, 5.217.376 de persoane au decedat în statele membre UE, cu 272.000 mai mult decît în anul anterior. Din total, circa 2 milioane de decese (38%) s-au înregistrat în cazul persoanelor cu vîrsta cuprinsă între 70 şi 85 de ani. În ceea ce priveşte cauzele deceselor, puţin peste 1,9 milioane persoane au decedat din cauza bolilor aparatului cardiovascular, iar 1,3 milioane au decedat din cauza cancerului. Totodată, 442.100 de persoane au decedat din cauza afecţiunilor aparatului respirator, iar 230.000 din cauza accidentelor sau a altor cauze externe.

Erdogan rîvneşte la un oraş bulgăresc. Sofia reacţionează rapid

Ministerul Afacerilor Externe bulgar a publicat, Marţi, pe site-ul său o poziţie în legătură cu comentariile făcute de Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan care menţionează oraşul Kîrdjali din Sudul Bulgariei. În această poziţie citată de agenţia BTA, ministerul de la Sofia subliniază că frontierele de astăzi ale statelor au fost stabilite prin acorduri internaţionale, recunoscute de toate ţările şi nu sunt supuse nici unei îndoieli sau revizuiri. Bulgaria şi Republica Turcia, care au relaţii bilaterale excelente, nu fac excepţie de la aceste acorduri, se menţionează în documentul citat de BTA, conform agerpres. Adresîndu-se congresului local al partidului său în Sakarya (provincie turcă pe coasta Mării Negre n.r.) la începutul acestei săptămîni, Preşedintele Erdogan a declarat că „Kîrdjali face parte din graniţele noastre spirituale”. În Sakarya trăiesc mulţi emigranţi turci din Bulgaria şi din alte ţări balcanice. Ministerul Afacerilor Externe bulgar afirmă în poziţia sa că fiecare ţară cu o istorie bogată şi îndelungată ar putea susţine că graniţele ei spirituale şi culturale se extind dincolo de cele fizice. Dacă retorica politică în anumite ţări alege să se întoarcă în trecut dintr-un anumit motiv, atunci ar putea aproape întotdeauna să schiţeze graniţe diferite de cele de astăzi, notează ministerul în poziţia exprimată.

Un preot pedofil a fost condamnat la 63 de ani de închisoare

Un preot mexican a fost condamnat la 63 de ani de închisoare pentru abuz sexual asupra unui bărbat, care era minor în momentul comiterii faptelor, au declarat Marţi avocaţii victimei, informează AFP. Preotul Carlos Lopez Valdes, în vîrstă de 72 de ani, „a fost declarat vinovat de viol şi condamnat la 63 de ani de închisoare”, a anunţat într-un comunicat asociaţia de apărare a drepturilor omului Cencos. Victima, Jesus Romero Colin, astăzi în vîrstă de 33 de ani, a fost abuzată sexual mai mult de un deceniu de către preot. Bărbatul a acuzat Biserica Catolică mexicană că a ignorat denunţul său cu privire la faptele cărora le fusese victimă. El a dat asigurări că, după ce i-a scris Papei Francisc pentru a denunţa aceste abuzuri, suveranul pontif i-a răspuns cerîndu-i iertare în numele Bisericii Catolice. Avocaţii victimei şi asociaţia Cencos pregătesc o procedură împotriva Bisericii Catolice pentru a obţine reparaţii financiare. În 1997, unul dintre cele mai mari scandaluri de pedofilie a izbucnit cînd un grup de opt foşti Legionari ai lui Christos l-au acuzat de abuz sexual pe fondatorul congregaţiei, mexicanul Marcial Maciel, care ducea totodată o viaţă dublă cu două femei şi mai mulţi copii, de asemenea victime. După ani de negare din partea ierarhiei catolice, preotul a fost destituit şi forţat să se retragă pentru a duce „o viaţă de rugăciune şi pocăinţă”. El a murit în 2008 la vîrsta de 87 de ani, fără a fi anchetat niciodată de justiţie. 

Moscova: ‘Nimeni nu poate da ultimatumuri unei puteri nucleare!’

Rusia îndeamnă Marea Britanie să renunţe la intimidare şi la limbajul ultimatumurilor în relaţia sa cu o putere nucleară, a afirmat, Marţi seara, purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, după ce premierul britanic Theresa May a dat Luni un ultimatum Moscovei ca pînă Marţi, la miezul nopţii, să ofere explicaţii despre otrăvirea fostului agent dublu rus Serghei Skripal la Salisbury (în Sudul Angliei), relatează agenţia de presă Interfax, potrivit agerpres. ‘După ceea ce a spus Preşedintele Vladimir Putin în discursul său despre starea naţiunii în Adunarea Federală (Parlamentul), nimeni nu poate să vină în Legislativul ţării sale şi să spună: Îi dau Rusiei un ultimatum de 24 de ore’, a afirmat Zaharova la postul de televiziune Rossia-1, citat de agenţia de presă TASS, făcînd referire la noua generaţie de arme strategice dezvoltate în ultimul timp de Moscova. ‘Cui îi dau ei 24 de ore? Pentru ce ne dau ei 24 de ore?’, a întrebat retoric reprezentanta diplomaţiei, conform Interfax. În plus, este vorba de ‘Londra, Capitala unei puteri nucleare’, a remarcat purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei ruse, insistînd: ‘Nu mai speriaţi Rusia!’ Maria Zaharova susţine că premierul Theresa May nu dispune de nici un fapt real în cazul otrăvirii fostului colonel GRU (Serviciul de informaţii al armatei ruse), Serghei Skripal.

Bundestagul a ales-o pe Angela Merkel cancelar al Germaniei

Angela Merkel a fost aleasă Miercuri, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei de către Bundestag, Camera legislativă inferioară, relatează dpa, AFP şi Reuters, potrivit agerpres. Merkel (63 de ani) a întrunit 364 din cele 688 de opţiuni exprimate prin vot secret în primul tur de scrutin. Împotriva d-nei Merkel au votat 315 deputaţi, iar nouă s-au abţinut de la vot. Numărul minim necesar de voturi era de 355 din total de 709 de locuri ale Bundestagului. De notat că în favoarea numirii lui Merkel au votat cu 35 mai puţini deputaţi decît majoritatea sa teoretică de 399 de aleşi conservatori şi social-democraţi. Cel de-al patrulea mandat al Angelei Merkel – şi, probabil, ultimul – se anunţă însă cel mai dificil de pînă acum, după şase luni de blocaj în căutarea unei majorităţi parlamentare.