În timp ce rușii încearcă să înainteze, ucrainenii se pregătesc pentru o lungă rezistenţă

Trupele ruse îşi continuă înaintarea printre ruinele oraşului Mariinka din provincia ucraineană Doneţk şi încearcă să închidă cercul în jurul oraşului Avdiivka, pentru a-şi extinde teritoriul pe care-l controlează în Estul Ucrainei, unde Armata ucraineană se pregăteşte pentru o lungă rezistenţă, după eşecul contraofensivei sale, în timp ce Kievul nu mai este sigur pe continuarea ajutorului militar şi financiar occidental la nivelul oferit pînă în prezent de cînd a început invazia rusă, consemnează agenţiile France Presse şi EFE, în preluare Agerpres.

Potrivit serviciului militar de informaţii britanic, oraşul Mariinka se află în mare parte sub controlul trupelor ruse, dar este complet în ruine după luptele desfăşurate în această localitate ce avea circa 10.000 de locuitori înainte de război şi care se află pe linia frontului încă din anul 2014, cînd a avut loc primul conflict armat cu separatiştii pro-ruşi din Vestul Ucrainei.

În raportul său de Miercuri privind evoluţia frontului, Statul Major ucrainean semnalează că zona cea mai fierbinte rămîne Avdiivka, oraş pe care trupele ruse încearcă să-l încercuiască din Octombrie.

Pe ansamblu, frontul se află în impas, fără să se întrevadă pe termen scurt vreo soluţie tactică prin care Armata ucraineană să poată străpunge liniile ruseşti, după contraofensiva în care a eliberat doar o mînă de sate, însă a pierdut multe efective şi echipamente, provocînd în prezent îndoieli în rîndul unor politicieni occidentali asupra utilităţii continuării ajutorului occidental.

Însă, "chiar sub perfuzia continuă a Occidentului, Ucraina nu are suficienţi soldaţi, în timp ce aici Rusia nu are probleme", explică pentru France Presse un înalt responsabil militar european din cadrul NATO. Acesta remarcă, de asemenea, că "în ciclurile de instrucţie (oferită de NATO soldaţilor ucraineni) se prezintă de acum înainte persoane cu vîrste mai mari".

Pentru Ucraina, statele UE au comandat doar circa 60.000 de noi obuze

Statele Uniunii Europene au plasat comenzi doar pentru aproximativ 60.000 de noi obuze din programul adoptat în Martie ce are ca scop livrarea unui milion de obuze către Ucraina în decurs de un an, relatează Reuters, citînd surse din cadrul Agenţiei Europene de Apărare (AEA).

Potrivit datelor UE, au fost, pînă în prezent, obţinute circa 480.000 de obuze, cu patru luni înainte de termenul pînă la care ar trebui livrată Ucrainei întreaga cantitate de un milion de obuze.

Agenţia Europeană de Apărare a transmis, în Septembrie, că şapte state membre ale UE, printre care se numără Lituania, Danemarca şi Luxemburg, au plasat noi comenzi în cadrul programului european convenit în Martie. Agenţia nu a precizat volumul acestor comenzi, dar surse din interior au declarat agenţiei Reuters, cu condiţia anonimatului, că este vorba în total despre circa 60.000 de noi obuze.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis, luna trecută, că ţinta de un milion de obuze furnizate Ucrainei pînă în Martie anul viitor nu va putea fi atinsă.

Oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai sectorului de Apărare au explicaţii diferite asupra nerealizării acestei ţinte. Astfel, în timp ce unii cred că multe Guverne ale statelor UE nu au acţionat conform propriilor promisiuni de sprijin pentru Ucraina şi nu au făcut suficiente eforturi în acest sens, alţii consideră că pur şi simplu industria militară europeană nu are capacitatea tehnică de a produce cantitatea de muniţii cerută de politicieni.

Justiţia americană a inculpat patru membri ai forţelor ruse din Ucraina pentru crime de război

Patru membri ai forţelor ruse din Ucraina au fost inculpaţi în SUA pentru crime de război împotriva unui cetăţean american, au anunţat autorităţi judiciare, subliniind că este vorba de primele urmăriri penale în baza legii americane cu privire la crimele de război din 1996, informează France Presse, potrivit Agerpres.

"Departamentul Justiţiei a deschis primele procese, în virtutea legii americane privind crimele de război, împotriva a patru membri ai forţelor militare afiliate Rusiei pentru crime odioase împotriva unui cetăţean american", a declarat ministrul Merrick Garland.
El s-a exprimat într-o conferinţă de presă comună cu ministrul pentru Securitate Internă, Alejandro Mayorkas, şi cu directorul Biroului Federal de Investigaţii (FBI), Christopher Wray. Conform actului de acuzare, care are 9 pagini, presupusele fapte, în special tortura şi tratamente inumane, au avut loc în Aprilie 2022 în regiunea Herson, în Sudul Ucrainei.

Cei patru membri ai forţelor ruse sau separatiste pro-Moscova, dintre care doi sunt identificaţi doar cu prenumele, au răpit un civil neidentificat (cu cetăţenie americană) din satul Mîlove şi l-au reţinut timp de zece zile, potrivit aceloraşi surse.

În timpul detenţiei, cei patru inculpaţi au supus cetăţeanul american la interogatorii, "tortură, ameninţări de agresiune sexuală şi cu execuţia", mergînd pînă la înscenarea unei execuţii, a subliniat Garland.

Aceştia sunt vizaţi de trei capete de acuzare pentru crime de război: detenţie ilegală, tortură şi tratamente inumane, şi ar putea fi condamnaţi la închisoare pe viaţă dacă vor fi arestaţi de SUA.

Agenţi ai Departamentului pentru Securitate Internă din SUA s-au deplasat, în August 2022, "pentru a vorbi cu cetăţeanul american care a fost recent evacuat din Ucraina, unde trăia cu soţia sa", a explicat Mayorkas, fără să precizeze în ce ţară a fost luată această mărturie. 

Ucrainenii revendică asasinarea unui politician ucrainean pro-rus, găsit mort lîngă Moscova

Un om politic ucrainean pro-rus a fost găsit mort în apropiere de Moscova, au transmis, Miercuri, agenţiile de presă ruse, o sursă din sectorul de Apărare ucrainean revendicînd o ”operaţiune specială a Kievului care a condus la lichidarea sa”, informează AFP, scrie Agerpres.

Trupul fără viaţă al lui Ilia Kiva, un fost deputat ucrainean în vîrstă de 46 de ani, a fost găsit cu o rană la cap, în districtul Odinţovo, în apropiere de Moscova, au indicat agenţiile ruse, citînd autorităţile locale.

”'Lichidarea principalului trădător, colaborator şi propagandist Ilia Kiva a fost o operaţiune specială a SBU”, Serviciul de Securitate al Ucrainei, a indicat, pentru AFP, o sursă la curent cu operaţiunile.

Puţin mai devreme Miercuri, Comitetul de Anchetă rus anunţase că un responsabil de ocupaţie instalat de Moscova a fost ucis cu ”un dispozitiv neidentificat” plasat într-un automobil la Lugansk.

Oleg Popov, fost deputat local, a decedat în urma detonării unui dispozitiv neidentificat într-un automobil, a indicat Comitetul de Anchetă. Comitetul a mai precizat că Oleg Popov fusese ales de două ori în ”parlamentul” separatist din Lugansk.
Potrivit unei surse media locale, Lug-info, Popov, în vîrstă de 51 de ani, era un antreprenor care se alăturase separatiştilor pro-ruşi după declanşarea conflictului cu Kievul în 2014 şi condusese un comitet însărcinat cu probleme de securitate şi apărare.
La începutul lunii noiembrie, Ucraina a revendicat asasinarea cu maşină capcană, tot în regiunea Lugansk, a lui Mihail Filiponenko, deputat şi fost înalt responsabil militar local.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) a acuzat Kievul de a se fi aflat, la sfîrşitul lui octombrie, în spatele tentativei de asasinare, în Crimeea anexată, a unui alt fost deputat ucrainean trecut de partea rusă, Oleg Ţariov.

De la începutul războiului, Israelul a primit 10.000 de tone de echipament militar din SUA

Peste 10.000 de tone de echipament militar au fost livrate Israelului de către SUA de la începutul războiului din Fîşia Gaza, conform datelor oficiale oferite de autorităţile israeliene, relatează dpa.

Cel de-al 200-lea avion cargo avînd la bord astfel de echipament a aterizat, a anunţat, Miercuri, Ministerul Apărării israelian. Ca parte a unei iniţiative comune conduse de Departamentul Apărării american şi Israelul, au fost livrate, printre altele, vehicule blindate, muniţie, echipament individual de protecţie şi echipament medical.
Guvernul american a reafirmat, în mod repetat, dreptul Israelului la autoapărare încă de la începutul războiului din Gaza, pe 7 Octombrie.

Cu toate acestea, din cauza numărului mare de victime civile din Fîşia Gaza, ca urmare a atacurilor Israelului, Guvernul american a adoptat un ton din ce în ce mai precaut. El a cerut Israelului să asigure o protecţie mai eficientă pentru civili în războiul împotriva mişcării islamiste palestiniene Hamas.

Pentru Kremlin, pacea înseamnă o Ucraină neutră şi amputată

Încurajată de eşecul contraofensivei ucrainene, Rusia crede mai mult ca oricînd că pacea presupune o Ucraină amputată de regiunile sale estice şi sudice, a declarat, pentru France Presse, purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.

Într-un interviu scris publicat Miercuri de AFP, Maria Zaharova afirmă că Moscova contează pe un "statut de neutralitate" pentru Ucraina, o modalitate de a o debarasa de aliaţii ei din NATO, alianţă pe care Kremlinul o consideră o ameninţare existenţială.

Zaharova a reiterat poziţia oficială a Kremlinului potrivit căreia Armata rusă a atacat Ucraina, la 24 Februarie 2022, pentru a proteja Rusia şi pe rusofonii din Ucraina de occidentali.
"Nu vom permite existenţa în apropierea frontierelor noastre a unui stat nazist agresiv al cărui teritoriu să constituie o sursă de pericol pentru Rusia şi ţările vecine", susţine reprezentanta Ministerului rus de Externe.

Chiar dacă Rusia este un stat beligerant, ea nu poate fi făcută răspunzătoare pentru absenţa unui proces de pace, a declarat Zaharova, potrivit căreia "nu există voinţă politică în favoarea păcii nici la Kiev, nici în Occident".

Revendicarea principală a Ucrainei, şi anume respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii sale, "nu are în realitate nimic de-a face cu pacea", susţine purtătoarea de cuvînt a MAE rus. "Este vorba, de fapt, de o serie de ultimatumuri adresate Rusiei pentru a justifica continuarea ostilităţilor", afirmă ea. "Kievul nu vrea să ţină cont de realităţile actuale şi urmăreşte obiectivul de a face ca ţara noastră să capituleze cu ajutorul Occidentului", susţine Maria Zaharova.

Putin a fost escortat de patru avioane de vînătoare Su-35S în zborul spre Abu Dhabi

Avionul preşedintelui rus Vladimir Putin a fost escortat, Miercuri, de patru avioane de vînătoare ruseşti Suhoi-35S, în timpul zborului spre Emiratele Arabe Unite (EAU), prima escală a unei călătorii în Orientul Mijlociu, care mai cuprinde şi o vizită în Arabia Saudită, informează EFE şi Reuters.

"Pe durata zborului şi pînă la aterizarea avionului prezidenţial la Abu Dhabi (capitala EAU), şeful statului rus a fost escortat de patru avioane de vînătoare Suhoi-35S ale forţelor aeriene ruse", a indicat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Interfax.

Într-un gest cu puţine precedente, întrucît Kremlinul nu obişnuieşte să facă publice astfel de detalii, Peskov a precizat că avioanele de vînătoare erau echipate "cu diferite tipuri de armament". Ministerul rus al Apărării a difuzat o înregistrare video cu avionul lui Putin, un Iliuşin-96, flancat de avioane de vînătoare Suhoi-35S în timpul zborului din Rusia spre EAU.

La Abu Dhabi, în debutul întîlnirii cu preşedintele EAU, Mohammed Bin Zayed Al Nahyan, Putin şi-a exprimat disponibilitatea de a aborda conflictul din Orientul Mijlociu şi războiul din Ucraina, conform EFE. Putin a subliniat că "Emiratele Arabe Unite au o contribuţie uriaşă la stabilitatea situaţiei din lume, în condiţiile în care nu sunt ţară cu statut permanent în Consiliul de Securitate al ONU". El a menţionat că, datorită poziţiei şeicului Zayed, relaţiile bilaterale au atins "un nivel ridicat fără precedent" în istoria raporturilor bilaterale.

Erdogan declară că Turcia respinge planul unei zone tampon pentru Gaza

Turcia respinge planurile de a stabili o "zonă tampon" post-război în Gaza, deoarece ar fi lipsită de respect pentru palestinieni, a afirmat preşedintele Recep Tayyip Erdogan, citat de Reuters. Agenţia Reuters a relatat, săptămîna trecută, că Israelul a transmis planuri pentru zona tampon mai multor state arabe şi Turciei. Adresîndu-se reporterilor la bordul unui zbor de la Doha, Erdogan a spus că guvernarea Gazei şi viitorul după război vor trebui decise numai de palestinieni.

"Consider că însăşi dezbaterea acestui plan (privind zona tampon; n. r.) este o lipsă de respect faţă de fraţii mei palestinieni. Pentru noi, acesta nu este un plan care poate fi dezbătut, luat în considerare sau discutat", a transmis biroul de presă lui Erdogan, citîndu-l pe acesta.

Erdogan a spus că Israelul a devenit "copilul răsfăţat al Occidentului" şi a dat vina pe sprijinul occidental faţă de Israel pentru situaţia din regiune. Întrebat despre informaţiile conform cărora oficiali israelieni vor să "vîneze" membri ai Hamas în alte ţări, Erdogan a declarat că efectuarea unei astfel de operaţiuni în Turcia ar avea consecinţe "foarte grave". "În cazul în care ei comit o astfel de greşeală, ar trebui să ştie că vor plăti pentru aceasta un preţ foarte ridicat", a spus el. "Dacă îndrăznesc să facă un astfel de pas împotriva Turciei, vor plăti preţul într-un mod pe care nu-l vor putea recupera", a mai insistat Erdogan.

Wall Street Journal a relatat, anterior, că serviciile secrete israeliene se pregătesc să-i urmărească şi să-i ucidă pe liderii Hamas din întreaga lume, după încheierea războiului din Gaza, aminteşte Reuters.

FBI vrea reînnoirea programului de monitorizare a cetăţenilor străini în afara SUA

Directorul Biroului Federal de Investigații (FBI), Christopher Wray, a cerut Congresului să reînnoiască autorizaţia privind un program de monitorizare a cetăţenilor străini din afara Statelor Unite, care expiră la sfîrşitul acestui an, relatează AFP.

Un grup de experţi independenţi mandatat de Casa Albă a concluzionat, în Iulie, că este nevoie de reformarea secţiunii 702 din Legea privind supravegherea activităţilor serviciilor de informaţii în străinătate (Foreign Intelligence Surveillance Act – FISA) care autorizează aceste programe, însă a subliniat că este vorba despre un instrument esenţial.
"Privarea FBI de competenţele din secţiunea 702 ar fi o formă de dezarmare unilaterală", a declarat directorul FBI, în Comisia juridică din Senatul SUA.

Salutînd un instrument "indispensabil pentru eforturile noastre de a combate ameninţările reprezentate de adversarii străini", Wray a spus că secţiunea 702 este "un element cheie al capacităţii de a detecta o organizaţie teroristă în străinătate care ordonă unui agent de aici să comită un atac" pe teritoriul american.

Secţiunea 702, adoptată în 2008, permite serviciilor de securitate, inclusiv FBI, să desfăşoare programe de supraveghere electronică, inclusiv prin consultarea email-urilor, a cetăţenilor non-americani aflaţi în străinătate, fără a fi nevoie să solicite un mandat judiciar.

FBI susţine că acesta i-a permis să dejoace planuri de răpire sau de asasinare din partea unor Guverne străine, precum şi atacuri cibernetice lansate de China împotriva unei reţele de transport din Statele Unite sau de hackeri iranieni împotriva unui fost şef al agenţiei federale americane.

Ajutorul pentru Ucraina ''nu mai poate aştepta'', avertizează preşedintele SUA

Deblocarea finanţării pentru sprijinirea Ucrainei "nu mai poate aştepta" în faţa pericolului reprezentat de Vladimir Putin, a avertizat, Miercuri, preşedintele Joe Biden, adresîndu-se Congresului american, unde democraţii şi republicanii nu au reuşit încă să convină asupra unui nou pachet de ajutor pentru Kiev, relatează AFP.

Eşecul unui vot asupra fondurilor suplimentare ar fi "cel mai frumos cadou" oferit preşedintelui rus, a adăugat Biden, afirmînd că liderul de la Kremlin, dacă va reuşi să pună mîna pe Ucraina, "nu se va opri acolo".

Vorbind pe un ton solemn la Casa Albă, democratul a evocat clar ipoteza unui atac rus împotriva unei ţări membre NATO, ceea ce ar declanşa intrarea Statelor Unite în război şi, prin urmare, "soldaţi americani vor lupta cu soldaţi ruşi". O situaţie care nu există în prezent şi pe care Washingtonul nu şi-o doreşte, a insistat el.

Joe Biden şi-a exprimat nemulţumirea crescîndă faţă de aleşii conservatori care condiţionează ajutorul acordat Ucrainei de o înăsprire clară a politicii sale de migraţie în faţa sosirilor de migranţi la graniţa cu Mexicul.

Preşedintele democrat a afirmat, de asemenea, că este pregătit pentru "compromisuri importante" în acest sens, pentru a obţine un sprijin al celor două Camere ale Congresului. Un astfel de sprijin ar face posibilă prelungirea ajutorului militar pentru Ucraina, Washingtonul fiind cel mai important furnizor de la invazia rusă, în Februarie 2022.