Fiind sigur că chinezii nu-l vor aresta, Putin va vizita China

Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat, Miercuri, că se va deplasa în China, în Octombrie, la invitaţia omologului său Xi Jinping, în prima sa deplasare în această ţară după declanşarea invaziei împotriva Ucrainei, în Februarie 2022, informează AFP, în preluare Agerpres.

Vladimir Putin s-a declarat "încîntat" să accepte această invitaţie în timpul unei întrevederi, în Rusia, cu ministrul Afacerilor Externe chinez, Wang Yi, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea rusă.

Kremlinul anunţase deja "intenţia" preşedintelui rus de a călători în China, pentru a participa la Forumul "Centura şi Drumul", ce reuneşte lideri internaţionali. Rusia, sancţionată de Occident din cauza invaziei sale împotriva Ucrainei, caută să-şi întărească şi mai mult legăturile – economice, militare, în domeniul energetic – cu Beijingul.
După vizita întreprinsă de Xi Jinping la Kremlin, în Martie, în contextul unei izolări tot mai mari a Rusiei, lovită de un val de sancţiuni internaţionale ca represalii la ofensiva sa împotriva Ucrainei, Moscova şi Beijingul pledează pentru o întărire a cooperării lor economice şi militare, în cadrul unei prietenii calificate oficial drept "fără limite". China şi Rusia, care împărtăşesc dorinţa comună de a contracara ceea ce ele prezintă drept hegemonia americană, au efectuat astfel împreună, în August, manevre navale în Pacific. În ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, China încearcă să se poziţioneze drept ţară neutră, în pofida sprijinului său afişat pentru Kremlin.

În confruntarea cu crizele geopolitice, blocul comunitar solicită o creştere a bugetului UE

Comisia pentru bugete a Parlamentului European (BUDG) a solicitat o creştere de 10 miliarde de euro a bugetului UE pînă în 2027, pentru ca blocul comunitar să poată face faţă multiplelor crize geopolitice, transmite AFP, scrie Agerpres.

Poziţia eurodeputaţilor a fost aprobată cu o largă majoritate (23 de voturi pentru, trei voturi contra şi trei abţineri). Textul urmează să fie supus votului în plenul PE la Strasbourg pe 4 Octombrie, după care va fi negociat cu Consiliul UE, ce reuneşte cele 27 de state membre. Or, acestea din urmă nu şi-au adoptat deocamdată mandatul de negociere.
Pentru a face faţă consecinţelor pandemiei de COVID-19 şi războiului din Ucraina care au sporit nevoile de finanţare, Comisia Europeană a propus, în 20 Iunie, o suplimentare a bugetului UE cu 66 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027, în speranţa ajungerii la un acord pînă la finalul anului.

Concret, executivul UE prezentase un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru ajutorarea Ucrainei, dintre care 17 miliarde de euro drept subvenţii şi 33 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, acestea din urmă nefiind luate în calcul în totalul finanţărilor suplimentare. Cele 10 miliarde de euro suplimentare cerute de eurodeputaţi vizează gestionarea migraţiei, investiţiile în noile tehnologii pentru a îmbunătăţi competitivitatea economiei europene şi o rezervă pentru a răspunde la crize.

Est-germanii sunt minoritari în funcţiile de top

Proporţia oamenilor din fosta Germanie de Est care deţin poziţii în eşaloanele superioare din politica, sistemul judiciar, media şi afacerile germane a crescut în ultimii cinci ani, dar rămîne foarte scăzută, arată un nou studiu dat Miercuri publicităţii, transmite DPA.

Potrivit celui mai recent raport ”Elite Monitor”, proporţia persoanelor cu rădăcini Est-germane şi aflate în funcţii de top a crescut la 12,2% în 2022, în creştere faţă de 10,8% în anul 2018. Studiul indică faptul că este prematur de afirmat că această creştere este parte a unei tendinţe pe termen lung. Totuşi, proporţia respectivă este mult inferioară celei reprezentate de Est-germani în ansamblul populaţiei Germaniei, care este de 20%.

Raportul, realizat de cercetători de la Universităţile din Leipzig, Jena şi Görlitz/Zittau, a fost publicat de Carsten Schneider, un politician social-democrat care este secretar de stat pentru fosta Germanie de Est. Schneider s-a plîns de mai mult timp de faptul că în poziţii de conducere se află mult prea puţini Est-germani, ceea ce a provocat în rîndul acestora dezamăgire şi senzaţia că nu sunt implicaţi suficient.
Raportul ”Elite Monitor” se bazează pe informaţii biografice disponibile public despre aproximativ 4.000 de persoane care au lucrat în perioada 2018-2023 în ''poziţii de elită'', potrivit autorilor studiului, dar şi pe interviuri realizate de cercetători de la cele trei universităţi menţionate. 

Peskov își încordează ”mușchii popularității lui Putin” în comparație cu cea a lui Biden

Kremlinul a declarat că preşedintele american Joe Biden nu s-a bucurat niciodată de acelaşi nivel de susţinere în rîndul populaţiei precum liderul rus Vladimir Putin, răspunzînd astfel la recenta caracterizare a lui Biden despre Putin ca fiind "dictator", relatează CNN, scrie news.ro.

"În întreaga sa carieră politică, preşedintele Biden nu a adunat acelaşi nivel de susţinere ca preşedintele Putin", a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Poate că acesta este un obiectiv pe care ar trebui să îl urmărească, mai ales avînd în vedere alegerile dificile cu care se confruntă", a adăugat el sarcastic. Potrivit lui Peskov, cetăţenii ruşi i-au acordat în mod constant un sprijin puternic lui Putin. "Există o opinie a majorităţii covîrşitoare a populaţiei din ţara noastră, care a fost exprimată în mod repetat în timpul alegerilor", a afirmat el. Peskov a ţinut să mai spună că preşedintele rus nu s-a "coborît niciodată" la nivelul insultelor personale la adresa omologilor săi.

În timpul unei recepţii de campanie care a avut loc la New York, Biden a subliniat faptul că nu este dispus să "fie de partea unor dictatori precum Putin", un sentiment pe care l-a pus în contrast cu cel al fostului preşedinte Donald Trump şi al susţinătorilor săi. "Nu voi fi de partea unor dictatori precum Putin. Poate că Trump şi prietenii săi MAGA pot să facă plecăciuni şi să-l laude, dar eu nu o voi face", a spus Biden, potrivit unei transcrieri puse la dispoziţie de Casa Albă.

Proaspăt concediată, o tipă a jucat la loterie şi a cîştigat 109 milioane de euro

O franțuzoaică din Bretania, în vîrstă de 50 de ani, care tocmai fusese concediată, a jucat la loteria EuroMillions, deşi nu obişnuia, şi s-a trezit într-o situaţie "de neimaginat", după cum spune chiar ea: a cîştigat un premiu de peste 109 milioane de euro, relatează TF1.

S-a întîmplat la începutul lunii Septembrie, cînd franţuzoaica a jucat o grilă care a făcut-o să devină deţinătoarea celui mai mare cîştig din istorie în regiunea Bretania. La nivelul întregii Franţe, ea se află printre primii 10 cîştigători ai acestui joc de noroc, ocupînd locul al nouălea.

Întîmplarea cu această femeie din Bretania, care abia a împlinit 50 de ani, are toate ingredientele unei poveşti demne de un film. Juca foarte rar la EuroMillions. Şi-a amintit să-şi treacă biletul pe la terminalul unui punct de vînzare al loteriei EuroMillions. La momentul respectiv, nu avea nici o idee despre cît de mult cîştigase. Abia cînd a ajuns acasă, după ce a găsit pe internet rezultatele ultimei extrageri, şi-a dat seama că grila ei corespundea tuturor numerelor extrase. Era cîştigătoarea celor 109 milioane de euro puse în joc.

Tocmai îşi pierduse locul de muncă, dar norocul i s-a schimbat în cele din urmă. Ea va profita de noua sa avere pentru a o împărţi cu cei apropiaţi, sperînd să "lase o urmă, o moştenire de care să beneficieze generaţiile viitoare".

Tot mai multe țări încearcă să convingă CIJ că are jurisdicţie în cazul acuzaţiilor aduse Rusiei de încălcare a Convenţiei privind genocidul

Mai mult de 12 state europene, inclusiv România, cărora li s-au alăturat Australia şi Canada, au cerut, Miercuri, Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) să decidă că are jurisdicţie în cazul intentat de Kiev, care susţine că Rusia a încălcat prevederile Convenţiei privind genocidul atunci cînd a invadat Ucraina, relatează Reuters, scrie ziare.com.

Ucraina a sesizat Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cea mai înaltă instanţă a ONU pentru disputele dintre state, la cîteva zile după ce Rusia a lansat un război la scară largă, la 24 Februarie anul trecut. Kievul susţine că Rusia a abuzat de Convenţia ONU privind genocidul din 1948, adoptată în urma celui de-Al Doilea Război Mondial, afirmînd că invazia a fost justificată, pentru a opri un presupus genocid în Estul Ucrainei.

Germania le-a spus judecătorilor că ţările "cred cu tărie" că instanţa are jurisdicţie în această speţă. Reprezentanta Germaniei, Wiebke Ruckert, a declarat că ţara sa este foarte interesată de modul în care este interpretat tratatul privind genocidul, "nu în ultimul rînd avînd în vedere trecutul nostru", a menţionat ea.

Aproximativ 150 de state au semnat Convenţia şi, ca atare, sunt interesate de modul în care aceasta ar trebui interpretată de către instanţă. Un număr fără precedent de state au intervenit în acest caz la CIJ, într-o demonstraţie puternică de susţinere a Kievului. Luni, Rusia a cerut instanţei să respingă cazul, susţinînd că argumentele juridice ale Kievului sunt "iremediabil greşite" şi că Moscova nu a invocat de fapt tratatul privind genocidul atunci cînd a folosit termenul de genocid.

32 de state se vor adresa instanţei, toate în sprijinul Ucrainei, care doreşte ca CIJ să meargă mai departe şi să audieze cazul pe fond şi să constate că Rusia trebuie să plătească despăgubiri. Convenţia defineşte genocidul ca fiind crimele comise "cu intenţia de a distruge, în totalitate sau parţial, un grup naţional, etnic, rasial sau religios, ca atare".

Doi ani de pușcărie pentru o femeie pentru că a postat un video în care spune o rugăciune musulmană şi apoi mănîncă porc

Un Tribunal indonezian a condamnat o femeie la doi ani de închisoare după ce a postat pe Tiktok un videoclip în care spunea o rugăciune musulmană înainte de a mînca porc, un lucru interzis de islam, religia majoritară în arhipelag, informează AFP.

Lina Mukherjee, în vîrstă de 33 de ani, a fost găsită vinovată, Marţi, de un Tribunal din Palembang, în Sudul insulei Sumatra, de "diseminarea de informaţii care incită la ură împotriva unor persoane sau grupuri religioase". De asemenea, tînăra a fost obligată să plătească o amendă consistentă de 250 de milioane de rupii (15.200 de euro), care, dacă nu o achită, se va solda cu o pedeapsă suplimentară de trei luni de închisoare.

În filmuleţul postat în Martie, ea rosteşte cuvintele "În numele lui Allah", înainte de a muşca dintr-o bucată de carne de porc. Vizionat de milioane de utilizatori, videoclipul a declanşat un val de critici în Indonezia. Cel mai înalt organism religios din Indonezia, care reprezintă toţi musulmanii din ţară, a considerat videoclipul o blasfemie.

Grupurile de apărare a drepturilor denunţă în mod regulat utilizarea abuzivă a legii pentru a viza minorităţile religioase. Fostul guvernator al Jakartei, Basuki Tjahaja Purnama, un creştin, a fost condamnat la doi ani de închisoare în 2017 pentru acuzaţii controversate de blasfemie.

Putin a decis că negocierile din Karabah vor avea loc cu ”medierea forţelor ruse de menţinere a păcii”

Discuţiile de pace dintre Azerbaidjan şi separatiştii armeni din Nagorno-Karabah, prevăzute pentru Joi, vor avea loc cu "medierea" forţelor ruse de menţinere a păcii desfăşurate în regiune, a declarat, Miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin, relatează AFP.
"Aceste negocieri vor avea loc cu medierea conducerii contingentului rus de menţinere a păcii", a afirmat Putin, într-o convorbire telefonică cu premierul armean Nikol Paşinian, potrivit unui comunicat al Kremlinului. Între timp, protestatarii, care îl acuză pe premierul armean de lipsa de acţiune în Nagorno-Karabah, au aruncat Miercuri cu sticle şi pietre către Poliţie, care a făcut arestări în faţa sediului Guvernului din Erevan, potrivit unui jurnalist AFP. Forţele de ordine au folosit grenade asomatoare şi au avertizat că vor lua "măsuri speciale" dacă ordinea nu va fi restabilită, potrivit sursei citate.

Separatiştii armeni din Nagorno-Karabah au anunţat, Miercuri, că depun armele în cadrul unui armistiţiu încheiat cu Azerbaidjanul şi care a intrat în vigoare la 09:00 GMT, după o mediere rusă. Premierul Nikol Paşinian a declarat însă că Armenia "nu a participat" la elaborarea textului acordului de încetare a focului, care tocmai a fost anunţat pentru a se pune capăt ostilităţilor în regiunea separatistă Nagorno-Karabah.

SUA sunt îndemnate de către un expert al ONU să-şi reexamineze decizia de a livra Ucrainei muniţie cu dispersie

Un expert al ONU a îndemnat Statele Unite să-şi reexamineze decizia de a livra Ucrainei muniţie cu dispersie (cluster), atenţionînd că aceasta poate continua să pună în pericol populaţia civilă chiar şi după cîteva zeci de ani de la încheierea conflictului, a consemnat Reuters, citînd o scrisoare făcută publică Miercuri, în preluare Agerpres.

Alice Jill Edwards, raportor special al ONU, subliniază în scrisoare că muniţia cu dispersie "răneşte civili grav şi aleator atît în momentul utilizării sale, cît şi post-conflict" şi nu ar trebui folosită. "Îndemn respectuos Excelenţa dvs., Guvernul, să reexamineze decizia de a transfera muniţie cu dispersie şi să oprească toate planurile de implementare a unei astfel de decizii", a scris Edwards, raportor special pentru tortură şi alte tratament crude, inumane sau degradante.

Scrisoarea, datată 14 Iulie, este publicată la cîteva zile după ce oficiali americani au indicat că Administraţia preşedintelui Joe Biden este pe cale să aprobe transferul în Ucraina de rachete dotate cu muniţie cu dispersie pentru a conferi Kievului capacitatea de a provoca pagube semnificative în teritoriile ocupate de ruşi.

Muniţiile cu dispersie, care răspîndesc într-o zonă largă proiectile de mici dimensiuni capabile să ucidă şi o lungă perioadă după încheierea conflictului, sunt interzise în peste 100 de ţări, mai puţin Rusia, Ucraina şi SUA, aminteşte Reuters.

Ramzan Kadîrov, totuși, nu-i mort ”pentru toată viața”

Liderul cecen Ramzan Kadîrov a publicat, Miercuri, noi imagini video cu el, în care contrazice zvonurile privind o deteriorare a stării sale de sănătate. ”Slavă Domnului, sunt în viaţă şi sănătos”, a transmis Kadîrov, în timp ce se afla în vizită la unchiul său internat în spital. Comandantul cecen apare în imaginile postate de el în timp ce își vizitează unchiul bolnav, Magomed Kadîrov, care este internat la Spitalul Clinic Central din Moscova.

„Voi comenta zvonurile despre starea sănătăţii mele. Slavă Domnului, sunt în viaţă şi sănătos, dar nu înţeleg deloc de ce ar trebui să existe tam-tam chiar dacă aș fi bolnav?", a scris şeful Ceceniei, în descrierea videoclipului postat pe Telegram. „Acest lucru are plusul său”, a adăugat el. ”Acum, publicul ştie ce mass-media şi ce persoane îşi mint în mod deschis cititorii”, a mai afirmat Kadîrov.Kadîrov precizează că și-a vizitat unchiul în timpul unei călătorii de afaceri la Moscova. ”L-am înveselit pe unchiul meu drag, i-am urat însănătoșire grabnică și i-am transmis cuvinte de încurajare de la draga mea mamă”, scrie Ramzan Kadîrov.

Vineri, relatări din presa ucraineană, citînd surse din diaspora cecenă şi confirmate portalului Obozrevatel de serviciile secrete ucrainene, au indicat că Ramzan Kadîrov, un susţinător ferm al ofensivei ruse din Ucraina, este în comă, „grav” bolnav. În weekend, liderul cecen s-a filmat în timp ce se plimba pe afară, prin ploaie, și le-a cerut celor „care nu pot distinge adevărul de minciunile de pe internet să ia aer curat, să-şi pună ideile în ordine”.