Ce ziceți de asta? ”Medicamentele împotriva obezităţii te pot împinge la sinucidere”

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat că analizează posibilele efecte adverse a trei medicamente antidiabetice prescrise din ce în ce mai des pentru pierderea din greutate, după ce au existat semnale conform cărora aceste substanţe ar putea provoca pacienţilor gînduri suicidare şi de auto-vătămare, transmite AFP, potrivit agerpres.

GLP-1 este utilizat în principal pentru tratamentul diabetului, dar este prescris din ce în ce mai des, sub forma unor diferite medicamente, pentru favorizarea pierderii din greutate.

EMA, cu sediul în Amsterdam, ”examinează datele referitoare la riscurile de gînduri suicidare şi auto-vătămare asociate medicamentelor (…), inclusiv Ozempic (semaglutidă), Saxenda (liraglutidă) şi Wegovy (semaglutidă)”.

„Evaluarea a fost declanşată de Agenţia Islandeză pentru Medicamente, după ce au fost raportate cazuri de gînduri suicidare şi auto-vătămare la persoanele care au recurs la aceste medicamente, ale căror ingrediente active sunt liraglutida şi semaglutida”, a indicat EMA, cu referire la substanţele active analoge GLP-1.

„Pînă în prezent, autorităţile (…) analizează 150 de rapoarte de cazuri posibile”, a precizat EMA.

Însă, după cum a notat agenţia, nu s-a determinat deocamdată dacă aceste cazuri raportate au fost asociate cu medicamentele în sine sau cu problemele subiacente ale pacienţilor.

Cazurile nu „înseamnă în mod neapărat că un medicament a provocat efectele adverse în cauză”, potrivit agenţiei.

Saxenda şi Wegovy sunt autorizate în Uniunea Europeană pentru managementul obezităţii, în timp ce Ozempic este utilizat pentru tratamentul diabetului de tip 2, dar şi pentru pierderea din greutate, cu toate că aceasta nu este una dintre indicaţiile sale recunoscute, conform EMA.

Ozempic, un medicament antidiabetic injectabil, conţine o moleculă, semaglutida, care imită acţiunea GLP-1 uman, un hormon care reduce pofta de mîncare prin încetinirea golirii stomacului, ceea ce conferă o senzaţie de saţietate.

China, de neoprit

O companie privată din China a lansat, Miercuri, prima rachetă din lume alimentată cu oxigen şi metan lichid, depăşindu-şi rivalii americani în cursa trimiterii în spaţiu a ceea ce ar putea deveni următoarea generaţie de lansatoare orbitale, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Racheta portantă Zhuque-2 a fost lansată la ora locală 9:00 (1:00 GMT) de la Centrul de Lansare a Sateliţilor Jiuquan din Nord-Vestul Chinei şi şi-a încheiat zborul conform planului, a relatat presa de stat.

Aceasta a fost cea de-a doua tentativă a LandSpace, cu sediul în Beijing, una dintre primele companii din sectorul lansării de rachete comerciale din China, de a trimite în spaţiu Zhuque-2. O primă tentativă, care a avut loc în Decembrie, s-a încheiat cu un eşec.

Lansarea de Miercuri a plasat China în faţa rivalilor americani, printre care SpaceX, compania lui Elon Musk, şi Blue Origin a lui Jeff Bezos, în cursa către lansarea de vehicule spaţiale portante alimentate cu metan, un combustibil considerat mai puţin poluant, mai sigur, mai ieftin şi mai adecvat pentru rachetele reutilizabile.

LandSpace a devenit, de asemenea, a doua companie privată chineză care lansează o rachetă cu combustibil lichid. În Aprilie, Beijing Tianbing Technology a lansat cu succes o rachetă alimentată cu kerosen şi oxigen, evenimentul constituind un pas înainte către dezvoltarea rachetelor care pot fi realimentate şi reutilizate.

Trump, pe placul lui Putin

Fostul Preşedinte american Donald Trump a atacat decizia Statelor Unite de a furniza Ucrainei muniţii cu dispersie, măsură care, a spus el, duce către cel de-al treilea război mondial, transmite EFE, potrivit agerpres.

”Actualul lider american, Joe Biden, nu ar trebui să ne tîrască spre un al treilea război mondial, prin livrarea controversatelor muniţii cu dispersie. În schimb, Biden ar trebui să încerce să pună capăt războiului în Ucraina şi să oprească moartea şi distrugerea oribile pe care o Administraţie incompetentă le provoacă”, a transmis Trump într-un comunicat.

Biden a aprobat, săptămîna trecută, furnizarea către Ucraina de muniţii cu dispersie existente în arsenalele Pentagonului, o decizie care eludează interdicţia legală existentă pentru producerea, utilizarea şi furnizarea acestui tip de arme şi se produce după ce organizaţii precum Human Rights Watch (HRW) au cerut SUA să nu le furnizeze.

Preşedintele Biden a declarat că decizia a fost „dificilă”, dar necesară, deoarece „ucrainenii rămîn fără muniţie”.

Cu toate acestea, Trump, candidatul republican pentru alegerile din SUA din 2024, a avertizat despre pericolul muniţiilor cu dispersie neexplodate, care „vor ucide şi mutila bărbaţi, femei şi copii nevinovaţi ucraineni în deceniile următoare, mult după terminarea războiului”.

Prin intermediul unui comunicat difuzat de biroul său de campanie Make America Great Again (MAGA), fostul Preşedinte american a făcut aluzie la presupusa recunoaştere involuntară a lui Biden conform căreia motivul real pentru care Washingtonul a trimis acest tip de bombe este că SUA „rămîn fără muniţie”.

Dacă este adevărat, adaugă Trump, asta evidenţiază şi mai mult „urgenţa unei detensionări imediate a acestui conflict sîngeros, periculos şi scăpat de sub control”.

În plus, înseamnă că „nu ar trebui să trimitem ultimele noastre rezerve în Ucraina într-un moment în care propriile noastre arsenale sunt periculos de scăzute”, a continuat el.

Trump a apreciat că „politica războiului nesfîrşit în Ucraina a lui Biden a slăbit enorm Statele Unite”, inclusiv prin „recunoaşterea umilitoare că ţara a rămas fără muniţii, ceva care, fără îndoială, îi face pe duşmanii noştri să saliveze”.

„Trebuie să oprim această nebunie, să oprim imediat vărsarea de sînge din Ucraina şi să ne concentrăm asupra intereselor vitale ale Americii”, a susţinut el.

Secretarul Apărării din Marea Britanie: ”Fie că ne place sau nu, oamenii ar vrea să vadă un pic de recunoştinţă”

Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a sugerat că Ucraina ar trebui să pună mai mult accent pe recunoştinţa către Occident pentru asistenţa acordată, după ce Volodimir Zelenski s-a arătat nemulţumit, Marţi, pentru că ţării sale nu i s-a dat un calendar ferm pentru aderarea la NATO, relatează The Guardian, potrivit news.ro.

„Fie că ne place sau nu, oamenii ar vrea să vadă un pic de recunoştinţă”, a spus Wallace la un briefing de presă la Vilnius, atunci cînd a fost întrebat despre comentariile Preşedintelui ucrainean care a spus ar fi „absurd” ca Kievului să i se spună că este binevenit în NATO, fără a i se da o perspectivă clară de aderare.

„Uneori le ceri ţărilor să renunţe la propriile lor stocuri de arme. Uneori trebuie să convingi congresmenii de pe Dealul Capitoliului din America”, a punctat Ben Wallace.

Secretarul britanic Ben Wallace a dezvăluit că a mers în Ucraina anul trecut şi a primit „o listă de cumpărături” cu arme. ”Ştii, nu suntem Amazon”, a spus el. ”Le-am spus asta anul trecut, cînd am condus 11 ore pînă acolo, pentru a primi o listă”, a mărturisit el.

Dar Ben Wallace a spus că a înţeles că Zelenski vorbeşte cu propriul public şi că, în ciuda nemulţumirile sale exprimate Marţi, acordul final de la summit a fost unul bun pentru Ucraina. S-a acceptat că „Ucraina aparţine NATO” şi asta a echivalat cu o invitaţie efectivă de aderare, odată ce războiul se va stinge, a arătat Wallace.

Zelenski îi dă replică lui Ben Wallace

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost întrebat Miercuri, într-o conferinţă de presă, la Vilnius, cum comentează declaraţiile ministrului britanic al Apărării, care spusese că Ucraina ar trebui să-şi arate mai degrabă recunoştinţa decît supărarea pentru ceea ce a primit de la aliaţii din Occident. Zelenski a răspuns pe ton de glumă, dar a subliniat că Ucraina a fost întotdeauna recunoscătoare ajutorului primit de la Londra, relatează The Guardian.

"Cred că am fost întotdeauna recunoscători Regatului Unit. Am fost întotdeauna recunoscători premierului şi ministrului Apărării, deoarece oamenii din Marea Britanie au susţinut întotdeauna Ucraina. Suntem recunoscători pentru acest lucru”, a spus Zelenski.

"Cum altfel ar trebui să îmi exprim cuvintele de recunoştinţă? Sau am putea, ştiţi, să ne trezim dimineaţa şi să ne exprimăm personal ministrului cuvintele de mulţumire. Serios, nu înţeleg esenţa întrebării. Suntem recunoscători faţă de Marea Britanie", a spus Zelenski.

Întrebat despre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească Ucraina pentru a adera la NATO, Zelenski a spus: "Înţelegem că totul se referă la condiţiile de securitate. Cred că vom fi în NATO atunci cînd situaţia de securitate se va stabiliza şi asta înseamnă că atunci cînd războiul se va încheia, Ucraina va fi cu siguranţă invitată în NATO şi vom deveni cu siguranţă o naţiune membră a alianţei. Nu am auzit nici o altă opinie astăzi", a punctat el.

Cu pretențiile lui, Zelenski i-a enervat bine pe Joe Biden și oficialii americani 

Jurnaliștii americani de la Washington Post susțin că discursul Președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reușit să-i enerveze foarte tare pe Joe Biden și restul liderilor americani prezenți la întîlnire.

Conform acestor surse, Biden s-a arătat extrem de deranjat din cauza faptului că Zelenski i-a luat la rost pe liderii occidentali pentru că Ucraina nu a fost invitată să adere la NATO. De asemenea, Joe Biden ar fi deranjat din cauza faptului că Zelenski ar fi cerut arme fără a discuta în prealabil.

NATO va invita Ucraina să devină membră "atunci cînd aliații vor fi de acord că sunt îndeplinite condițiile", a declarat Stoltenberg, în timpul conferinței de presă cu Zelenski, reluînd un limbaj dintr-un comunicat comun publicat Marți.

"Astăzi ne întîlnim de la egal la egal. Aștept cu nerăbdare ziua în care ne vom întîlni ca aliați", a adăugat el.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a reafirmat, Miercuri, nemulţumirea privind lipsa de angajament din partea NATO, insistînd că Ucraina ar fi trebuit să primească perspective clare de aderare, iar, conform unor surse, Grupul G7 va oferi doar angajamente de capabilităţi militare.

"Rezultatele summitului NATO sunt bune, dacă ar fi fost şi o invitaţie de aderare la NATO, ar fi fost perfect. Ucraina înţelege că nu poate fi membră NATO în cursul unui război", a afirmat Volodimir Zelenski, în conferinţa de presă organizată alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Armata rusă pune ghearele pe Grupul Wagner

Armata rusă a anunţat, Miercuri, că a primit de la grupul de mercenari Wagner peste 2.000 de echipamente, 2.500 de tone de muniţie şi 20.000 de arme uşoare, în urma acordului încheiat după rebeliunea sa din Iunie, relatează AFP, potrivit Agerpres.

"Forţele armate ruse, conform planului, încheie primirea armelor şi materialului militar ale unităţilor grupului Wagner", a anunţat Ministerul rus al Apărării pe Telegram.

Şeful Wagner, Evgheni Prigojin, a acceptat să predea trupelor regulate ruseşti armamentul oamenilor săi după ce a renunţat, la sfîrşitul lui Iunie, la o mişcare de rebeliune îndreptată împotriva ministrului Apărării şi şefului Statului Major.

Potrivit Ministerului, Armata rusă a primit "peste 2.000 de echipamente şi armamente", între care tancuri T-90, sisteme lansatoare de rachete Grad şi Uragan, sisteme de apărare antiaeriană Panţir şi obuziere. Armata rusă a primit, de asemenea, "peste 2.500 de tone de muniţii diverse şi circa 20.000 de arme uşoare". "Toate echipamentele au fost livrate în spatele frontului, unde unităţile de reparaţie ale forţelor armate ruseşti efectuează lucrări de mentenanţă", a adăugat Ministerul.

Erdogan o dă la-ntors privitor la aderarea Suediei la NATO

Parlamentul turc va ratifica aderarea Suediei la NATO "cît mai curînd posibil", dar nu înainte de luna Octombrie, cel mai devreme, a afirmat Miercuri Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, transmit AFP şi dpa.

"Este vacanţa parlamentară de două luni şi sunt numeroase acorduri internaţionale de examinat, numeroase propuneri legislative care trebuie discutate în ordinea importanţei", a explicat Erdogan, în marja summitului NATO de la Vilnius, în răspuns la întrebarea unui jurnalist referitor la o ratificare în Octombrie, conform Agerpres.

"Cînd Parlamentul îşi va începe sesiunea, cred că preşedintele său va fi de acord să dea prioritate acestui acord înaintea altora", a menţionat şeful statului turc, care Luni a pus capăt celor 14 luni de blocare a aderării Suediei la NATO, renunţînd la veto-ul său în acest sens.

Inițial, Jens Stoltenberg anunțase ”triumfător” că Turcia ca ratifica cît mai curînd posibil aderarea Suediei la NATO.

Ministrul britanic al Apărării îi compară pe Șoigu și Gherasimov cu Stan și Bran

Secretarul britanic pentru Apărare, Ben Wallace, i-a comparat Miercuri pe doi dintre cei mai importanţi lideri militari ruși, ministrul AQpărării, Serghei Şoigu, şi şeful Statului Major al Armatei, Valeri Gherasimov, cu doi bufoni celebri ai filmelor de comedie: Laurel şi Hardy (Stan şi Bran), relatează Reuters.

Vorbind cu reporterii la summitul NATO de la Vilnius, Wallace a făcut comparaţia cu cei doi comedianţi din anii 1920-1950 vorbind despre ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi de generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major General al forţelor armate ruse. Wallace a remarcat că cei doi au rămas la conducerea războiului şubred al Rusiei în Ucraina, în timp ce Serghei Surovikin, unul dintre cei mai proeminenţi generali ruşi, a dispărut din atenţia publicului de la revolta grupului de mercenari Wagner, luna trecută.

"L-a văzut cineva pe Surovikin recent? Unul dintre cei mai buni generali de-ai lor a dispărut momentan", a declarat Wallace. "Şi i-au păstrat pe Stan şi Bran la conducerea campaniei. Îi aveţi pe Gherasimov şi pe Şoigu acolo", a adăugat el. "Aceasta este o veste bună pentru Ucraina. Aşa ceva ai vrea la conducere", a mai spus Wallace ironic.

Criticii din Occident şi chiar din interiorul Rusiei, între care Evgheni Prigojin, şeful mercenarilor Wagner, spun că forţele de invazie ruseşti din Ucraina au fost naive, slab echipate, lente în reacţie şi blocate de structuri de comandă confuze. Cu toate acestea, Preşedintele rus Vladimir Putin i-a menţinut pe Şoigu şi Gherasimov în posturile lor, deşi a făcut multe schimbări la conducerea operaţiunilor din Ucraina.

Țările  din G7 au anunțat o strategie de securitate pe termen lung pentru Ucraina

Ţările democratice cu cele mai puternice economii din lume, G7, au anunţat, Miercuri, un cadru internaţional care deschide calea unor asigurări de securitate pe termen lung pentru Ucraina, pentru a-şi consolida apărarea împotriva Rusiei şi pentru a descuraja Moscova de viitoare agresiuni, informează Reuters.

Într-o declaraţie comună, la care pot adera şi alte ţări, Statele Unite, Germania, Japonia, Franţa, Canada, Italia şi Marea Britanie, precum şi Uniunea Europeană, au afirmat că acest cadru cuprinde elemente precum echipamente militare moderne şi avansate, instruire, schimb de informaţii şi apărare cibernetică.

În schimb, Ucraina, ar urma să se angajeze că va îmbunătăţi măsurile de bună guvernare, inclusiv prin reforme judiciare, economice şi o transparenţă sporită.