Partidele parlamentare au reacționat diferit la desemnarea repetată a candidaturii Nataliei Gavrilița la funcția de premier.

Partidul Socialiștilor afirmă că decizia președintei Maia Sandu de a desemna din nou candidatul la funcția de prim-ministru care a obținut zero voturi în Parlament a fost anunțată după o simulare a consultărilor cu partidele. Președintele a refuzat să țină cont de opinia partidelor din Parlament, cu excepția opiniei partidului PAS. Potrivit unui comunicat de presă al formațiunii, decizia anunțată de șeful statului încalcă Constituția și hotărîrile recente ale Curții Constituționale, care obligă președintele să desemneze candidatul propus de majoritatea parlamentară constituită. Socialiștii spun că acțiunea Maiei Sandu este o tentativă de uzurpare a puterii de stat. PSRM va ataca astăzi, 12 februarie, la Curtea Constituțională decretul emis de președintele țării. „Pînă la pronunțarea unei decizii, vom cere conducerii Parlamentului să nu accepte convocarea ședinței pentru audierea persoanei desemnate ilegal pentru funcția de prim-ministru”, se arată în comunicat.

Deputatul Partidului Șor, Denis Ulanov, partid care fac parte din platforma parlamentară „Pentru Moldova”, a declarat după consultările de la Președinție că Platforma „Pentru Moldova” a semnat pentru candidatul pentru funcția de premier, Mariana Durleșteanu. Denis Ulanov a mai adăugat că Maia Sandu a fost informată despre existența numărului necesar de semnături, iar în conformitate cu prevederile hotărîrii Curții Constituționale, este obligată să desemneze această candidatură.

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a menționat pe Facebook că după decizia președintelui țării, „prin care respinge coaliția Dodon-Șor”, se poate de spus că „avem un președinte cu caracter, care pune interesul cetățenilor deasupra intereselor grupurilor oligarhice, care merge ferm împotriva hoților și spre curățarea clasei politice”.

Deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău, a scris tot pe Facebook că situația politică din Republica Moldova poate fi descrisă printr-un singur cuvint: ,,anarhie”. Acesta a reiterat faptul că anticipatele pot fi organizate printr-un consens între Președinție și Parlament. „Calm, să fie stabilită data alegerilor anticipate și cineva să-și asume responsabilitatea pentru 6-7 luni pînă vom avea alt Parlament și Guvern. S-a ales războiul, confruntarea, în rezultatul căruia nu va fi nici Guvern, nici anticipate. Niciun partid nu cîștigă, mafia triumfă, orgoliul sau rînza-i de vină”, a scris Dinu Plîngău.

Președintele PDM, Pavel Filip a declarat după consultările cu președintele țării că, indiferent dacă vor fi sau nu alegeri parlamentare anticipate, este de obligațiunea clasei politice și a președintelui țării să spună foarte clar oamenilor care este situația socială, cum este și cum va fi gestionată în continuare criza pandemică. „Dacă ne dorim depășirea crizei economice, acest lucru ar fi posibil prin crearea unei coaliții largi între PSRM, PAS, PPPDA și PDM, cu un program de guvernare bine chibzuit. În această situație se creează un echilibru între forțele politice, iar peste o perioadă de timp, vom putea trece peste această criză”, a spus Pavel Filip.

Maia Sandu a făcut anunțul despre desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița în calitate de candidat la funcția de prim-ministru în cadrul unui briefing de presă pe 11 februarie seara. „I-am solicitat doamnei Gavrilița să creeze echipa, să pregătească programul și să le prezinte Parlamentului”, a spus șeful statului. Maia Sandu a ținut să menționeze că pe adresa președinției a venit o scrisoare cu o propunere de candidat la funcția de prim-ministru semnată de 54 de deputați. Potrivit șefei statului, scrisoarea conținea semnături în raport cu care există dubii că persoanele s-au exprimat voința în mod liber, semnături ale persoanelor care au fost implicate în furtul miliardului și ale deputaților care au schimbat mai multe partide politice și grupuri parlamentare.

În aceeași zi, Parlamentul nu a acordat vot de încredere cabinetului de miniștri propus de candidatul desemnat la funcția de premier, Natalia Gavrilița.

Sursa: IPN