Zeci de mii de persoane s-au refugiat în urma conflictului din Nagorno-Karabah, unde Rusia a mediat un acord între Armenia şi Azerbaidjan care a pus capăt luptelor soldate cu mii de morţi în şase săptămîni, a declarat, Vineri, Preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE, scrie agerpres.

”În regiunea Nagorno-Karabah au apărut serioase probleme umanitare. Numărul persoanelor refugiate, conform unor date distincte, depăşeşte zeci de mii”, a spus Putin la o reuniune despre situaţia din această provincie azeră cu populaţie majoritar armeană.

Potrivit liderului de la Kremlin, bilanţul victimelor luptelor începute la sfîrşitul lui Septembrie este de peste 4.000 de morţi, inclusiv civili, şi peste 8.000 de răniţi.

El a mai anunţat crearea unui Centru Umanitar pentru Nagorno-Karabah, care se va ocupa în principal de reîntoarcerea refugiaţilor şi va ajuta Armenia şi Azerbaidjanul să interacţioneze cu organizaţiile internaţionale.

Începînd de Marţi, cînd a fost semnat acordul între Armenia şi Azerbaidjan, cu medierea lui Putin, Rusia a trimis în Nagorno-Karabah o parte din cei 1.960 de soldaţi care vor forma contingentul de menţinere a păcii prevăzut în acest document, negociat fără participarea Statelor Unite şi a Franţei, ceilalţi doi copreşedinţi – alături de Rusia – ai Grupului de la Minsk pentru soluţionarea acestui vechi conflict. Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a declarat că a informat Statele Unite şi Franţa despre acordul de încetare a focului.

Acordul stabileşte că Armenia îşi va retrage trupele din teritoriile azere pe care după războiul din anii ’90 le-a luat sub control pentru a asigura continuitatea teritorială cu provincia Nagorno-Karabah. Armenia va păstra însă controlul asupra unei mari părţi a acestei provincii, iar trupele ruse vor garanta securitatea unei fîşii cu o lăţime de cinci kilometri care va menţine legătura între Armenia şi Nagorno-Karabah.

În acest timp, numeroşi armeni din teritoriile care vor fi predate Azerbaidjanului părăsesc aceste zone, ceea ce nu este prevăzut în acord, dar ei spun că se tem să rămînă acolo.

Numeroase cadavre ale combatanţilor armeni erau încă vizibile Vineri de-a lungul unei şosele dintr-o zonă muntoasă. Potrivit liderului provinciei Nagorno-Karabah, Arayik Harutyunyan, a început procesul schimbului corpurilor neînsufleţite între cele două părţi combatante, care va fi coordonat de forţa rusă de menţinere a păcii, de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii şi de serviciul de urgenţă din Nagorno-Karabah.

Semnarea acordului a declanşat la Erevan manifestaţii violente la care opoziţia a cerut demisia premierului Nikol Paşinian, considerat principalul responsabil pentru acest eşec militar. În urma ostilităţilor începute la sfîrşitul lunii Septembrie, Armata azeră a cucerit treptat mai multe localităţi şi teritorii, obligînd forţele etnicilor armeni să se retragă, şi trupele azere au ajuns pînă aproape de Stepanakert, capitala provinciei Nagorno-Karabah.

Premierul Paşinian a admis Joi, într-un mesaj către naţiune, că acest acord este dezavantajos pentru Armenia, dar a subliniat că decizia de a-l semna era inevitabilă, altfel exista riscul pierderii complete a enclavei Nagorno-Karabah.

”De ce a fost semnat acest acord, dezavantajos pentru Armenia? Aceasta s-a întîmplat după ce Statul Major al forţelor armate a raportat că era necesară încetarea urgentă a războiului şi Preşedintele Artzah (Nagorno-Karabah în limba armeană) a spus că în cîteva ore am putea pierde Stepanakertul”, a explicat Paşinian.

Apoi, a continuat el, după căderea Stepanakertului ar fi urmat şi pierderea oraşelor Askeran şi Matakert, ”ariergarda” Armeniei. ”După pierderea acestor oraşe, toate liniile de apărare ar fi căzut sub încercuirea inamicului, ceea ce ar fi însemnat că peste 20.000 de soldaţi ar fi fost încercuiţi, în pericol să fie ucişi sau făcuţi prizonieri de război”, a insistat premierul armean. ”Prin semnarea acestui document ruşinos (…) am înţeles că probabilitatea morţii mele – atît politică, cît şi fizică – este foarte ridicată, dar vieţile a 25.000 de soldaţi erau mai importante”, a încheiat el, adăugînd că documentul semnat este doar un armistiţiu, iar Nagorno-Karabah rămîne o problemă nesoluţionată.