Anton Bacalbaşa: Moş Teacă. Recruţii

Moş Teacă, cel mai celebru căpitan din regiment, şi-a luat în primire porţia de recruţi ce i se cuvine. Primirea recruţilor este pentru Moş Teacă "o zi mare", zi în care îşi ţine tradiţionalul discurs, confecţionat cu concursul furierului şi presărat de improvizaţiile pe care le crede în interesul serviciului. În ziua aceea Moş Teacă are momente de cel mai cazon lirism.

— Drepţi! Vine don căpitan!

Moş Teacă apare emoţionat, recruţii stau pe două rînduri.

— Băieţi! De astăzi încolo îmbrăţişaţi cariera armelor, de astăzi încolo sunteţi ai ţării! Tu, ăla de colo, nu te mai scobi în nas, că nu eşti la tat-tu acasă!... Cariera armelor e nobelă, şi nobleţea ei e mare. Mă, ăla ciupitu, nu mişca-n front, că ţi-adun măselele de jos! Ţara aşteaptă să fiţi mari, adică... mari... mari, de!... Sergent, să le isplici ce este mare!... Căpitanu este tata cumpaniei şi cumpania este fata căpitanului... Fiţi mîndri de tatăl vostru, că vă ia mama dracului!... Fiţi deciuplinaţi! Fără deciuplină, armata este o adunătură de oameni periculoşi... mai bine s-o dai dracului!... Tu, ăla bălţatu, ce ştii să faci?

— Eu?...

— Ei, tu! Doar nu vorbesc cu bunică-ta!

— Eu sunt tipograf...

— Aha, tipograf, zugrav... să treci la văruit cazarma!...

— Dar nu...

— Nu vorbi!... Sergent, am să te torn la gherlă! De ce nu i-ai învăţat?...

— Acuma a venitără...

— Nu vorbi! Acuma, nexe-acuma!... Da' cînd vreai să vie? Tu ai să judici cînd trebuie să vie? Cine eşti tu? Cine eşti tu, mă? N-auzi? Cine eşti tu? Prin urmare, căpitanu este tata cumpaniei, şi cumpania este fata. Să fiţi fete, că vă iese fetia pă nas dacă n-oţi fi!... Sergenţi şi caporali, fiţi aspri, da severi; nu fiţi blegi, nu fiţi mămăligi, că vă iuţesc cu unt de neft!...Rupeţi rîndurile, marş!

Soldaţii pleacă, Moş Teacă intră-n cancelarie.

— Sergen-majur, să ştii că mie nu-mi prea plac răcuţii ăştia. Ştiu eu; pă ăi mai proşti îi dă în cumpania mea, pentru că numai eu îi mai deştept... Cînd m-a luat pă mine de răcut cu arcanu, era lumea mai dezgheţată, eram toţi unu şi unu... Acuma s-a prostitără... Şi aşa are să fie mereu pînă cînd guvernu n-o înţelege că nu merge să răcutezi soldaţii dintre ţivili! Ţivilu n-are deciuplină-ntr-însu, domle!