Procurorul General Alexandr Stoianoglo a anunțat astăzi, în cadrul unui briefing, că instituția pe care o conduce a finalizat dosarul privind implicarea în ”furtul miliardului” a unei bănci comerciale. Rechizitoriul procurorilor vizează atît instituția bancară, în calitate de persoană juridică - învinuită de spălare de bani, cît și fosta președintă a Comitetului de Direcție al acestei bănci, acuzată de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unei organizații criminale.

Potrivit sursei citate, acum trei săptămîni, la demersul Procuraturii Anticorupție, instanța de judecată a autorizat punerea sub sechestru a bunurilor respectivei bănci în valoare 1,9 miliarde de lei și anume: 54 de autoturisme, 24 de imobile și 4 autospeciale – în valoare de 58 milioane de lei, precum și 114 valori mobiliare de stat în sumă de 1,85 miliarde de lei.

Prin aplicarea sechestrului, procurorii urmăresc scopul reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor, cu eventuala confiscare specială a acestora, în folosul statului.

Cît despre fosta președintă a Comitetului de Direcție al băncii, aceasta este cercetată în stare de libertate, după ce încă în luna martie curent, magistrații au respins demersurile procurorilor de arestare preventivă a persoanei învinuite. Figuranții pe dosar au fost informați despre terminarea urmăririi penale, procurorii urmînd să-l expedieze în judecată.

Șeful procuraturii a respins acuzațiile precum că instituția “nu ar fi acționat transparent și nu am fi oferit publicului toată informația”.

El a adăugat că încă în anul 2014, despre acest lucru a aflat întreaga comunitate financiar-bancară, și nu în ultimul rînd, fosta și actuala conducere a Băncii Naționale a Moldovei, precum și alte autorități publice centrale, inclusiv Parlamentul, Guvernul și Președinția. “Concluzionez cert că, anume datorită fostei conduceri a BNM a fost posibilă realizarea ”furtului miliardului”. Majoritatea din ei au fost puși sub învinuire și, în viitorul apropiat, vom decide asupra rezultatelor urmăririi penale în privința lor”, a conchis Stoianoglo.

Conform datelor PG, la 13 noiembrie 2014, Guvernul decidea ca toate creditele interbancare, care la acea dată constituiau 222 milioane de lei, să fie recuperate instituțiilor financiare. Iar la 17 noiembrie 2014, Ministerul Finanțelor acordă o garanție de stat cu privire la recuperarea banilor. După aprobarea deciziilor, una dintre bănci – a cărei acționară este compania afiliată lui Plahotniuc, în regim de urgență, în decurs de 5 zile, transferă pe conturile băncii falimentate – Banca de Economii, circa 2,3 miliarde de lei. În realitate, însă, pe conturile Băncii de Economii sînt virate doar 1,2 miliarde de lei, datoria restantă, fiind generată prin metoda „carusel-ului” plasamentelor interbancare fictive. Adică, virarea sumelor pe conturile altor companii, care la rîndul lor le plasau din nou la BEM. Acțiunile respective aveau loc cu încălcarea flagrantă a legislației și nu fără implicarea Băncii Naționale. Toate plasamentele financiare reale de pe conturile BEM erau transferate imediat pe conturile unor companii off-shore, după care erau sustrase. Deja pe 28 noiembrie 2014, Banca Națională restituie circa 2,3 miliarde de lei pe conturile băncii comerciale, care mai devreme au fost plasate pe conturile BEM.

Procuratura specifică că noii acționari ai băncii cunoșteau despre ilegalități, dar totuși au procurat pachetul de acțiuni, beneficiar al căruia era Vlad Plahotniuc.