La ora actuală deja nimeni nu va pune la îndoială faptul că preşedintele Putin promovează o politică activă în Orientul Mijlociu, dar mai ales în Siria, protejîndu-i interesele la toate nivelurile şi încercînd să creeze în regiune avanposturi de rezistenţă Statelor Unite ale Americii. Conducerea Rusiei organizează cu regularitate întrevederi cu reprezentanţii opoziţiei siriene în străinătate şi continuă să-i convingă de necesitatea unei reglementări paşnice a crizei, păstrînd independenţa şi suveranitatea Siriei, precum şi de faptul că ţara în cauză are dreptul să-şi identifice soarta de sine stătător.

În pofida politicii active a Rusiei, administraţia americană la nivel fie oficial, fie neoficial, dar şi mulţi specialişti americani se încăpăţînează să nu observe eforturile Rusiei. Unul dintre principalii politicieni americani din timpul războiului rece, ex-secretar de stat şi consilier pentru probleme de securitate naţională, Henry Kissinger, a fost primul care a început să preîntîmpine administraţia Obama despre pericolul confruntării cu preşedintele Putin, atît în politică, cît şi în afara ei. Nu demult, ziarul Washington Post a publicat un articol semnat de Kissinger în care acesta scrie: „Administraţia Obama va comite o greşeală politică fatală dacă nu va adopta o atitudine serioasă faţă de rolul lui Putin”. El a chemat Casa Albă la colaborare şi „înţelegere reciprocă” cu preşedintele rus în contextul problemei ucrainene şi a declarat că dominaţia unei părţi a comunităţii ucrainene asupra alteia (cea susţinută de Rusia) este inadmisibilă.

Opinia lui Kissinger este susţinută şi de profesorul Paul Pillar. El afirmă că oricine este cunoscut cu istoria Rusiei dinaintea revoluţiei, în perioada sovietică şi după venirea preşedintelui Putin la putere, trebuie să înţeleagă că această ţară nu-şi va permite înfrîngeri politice şi nu va renunţa la interesele sale strategice în Europa şi în Orientul Mijlociu. Dacă vor fi urmărite politica rusă şi cea americană promovate în regiune în ultimele luni, atunci va fi clar că Putin a reuşit la nivel internaţional şi regional să provoace critici la adresa politicii lui Obama, care impune altor state sistemul american de guvernare. Prea multe ţări au în prezent o atitudine de dezaprobare faţă de SUA, criticîndu-i politica în raport cu Rusia, China şi statele europene.

Redactorul revistei The American Conservative, Daniel Larison, scrie că toţi ruşii îl vor susţine pe Putin în confruntarea cu americanii care intenţionează să-şi asigure prezenţa militară în Ucraina. Or, lupta cu „pericolul american” doar consolidează poziţiile administraţiei lui Putin.

Potrivit politologilor americani, în ceea ce ţine de Orientul Mijlociu Moscova a reuşit să-şi întărească poziţiile în Siria, obţinînd noi aliaţi, în timp ce Washingtonul aproape în fiecare zi pierde din susţinători. Totodată, ţările Golfului Persic, care sprijină America, în viitorul apropiat vor fi nevoite să se confrunte cu serioase crize politice, iar acest fapt doar va consolida poziţiile aliaţilor ruşilor – Damasc, Teheran şi ceea ce-a mai rămas din Palestina.

Experienţa Iraqului, în care au fost americanii, demonstrează în mod evident că Washingtonul tinde să dezbine ţările din Orientul Mijlociu, să le lipsească de administraţie centrală şi capacitate de apărare. Aceasta ar fi trebuit de înţeles încă atunci cînd SUA şi Israelul au încheiat cu Egiptul Acordul de la Camp David, document ce a devenit un pericol direct pentru independenţa şi suveranitatea egipteană şi din care cauză a pierdut controlul asupra Sinai.

Politica americană trezeşte astăzi tot mai multă antipatie în ţările lumii arabe. Protestul împotriva acesteia a început în Tunisia, răspîndindu-se şi în alte state. În acelaşi timp, Rusia şi China îşi aprofundează colaborarea cu ţările din regiune şi continuă să le susţină în lupta împotriva SUA.

Sursă: „Al Watan” (presa arabă)