Preşedinţia ucraineană a calificat, Joi, drept nişte ”prostii absolute” acuzarea lui Volodimir Zelenski de către ziarul american The Wall Street Journal (WSJ) de faptul că a aprobat, la început, sabotarea gazoductelor ruseşti Nord Stream, relatează Le Monde.

Mihailo Podoliak, un consilier al lui Zelenski, consideră că sunt nişte ”prostii absolute”.

”Implicarea Ucrainei în exploziile Nord Stream este o prostie absolută. Aceste acţiuni nu aveau nici un interes practic pentru Ucraina”, a declarat, pentru AFP, consilierul prezidenţial ucrainean, într-o reacţie faţă de articolul cotidianului american.

Purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ucrainene observă însă că implicarea Ucrainei în sabotare ”ar fi putut să pună capăt ajutorului oferit Kievului de către partenerii europeni”.

El a catalogat, în schimb, drept ”evidente” motivaţiile Moscovei în distrugerea gazoductului.

”Rusia a estimat că era necesar să discrediteze Ucraina în mod conjunctural, pentru a-i reduce influenţa diplomatică, emoţională şi informaţională asupra comunităţii europene”, declară el, în pofida ”pierderii oportunităţilor comerciale ale Nord Stream”.

”Un astfel de act nu poate fi realizat decît cu resurse tehnice şi materiale importante.  Şi cine deţinea toate aceste lucruri la momentul atentatului? Numai Rusia”, a declarat Podoliak Reuters într-un răspuns scris.

Dezvăluirile WSJ intervin la o zi după ce presa germană a dezvăluit că ancheta judiciară a Germaniei cu privire la sabotaj se orientează către Ucraina şi că un mandat de arestare a fost emis recent pe numele unui scafandru profesionist din această ţară.

Potrivit WSJ, sabotarea gazoductelor ruseşti 1 şi 2 la, 26 Septembrie 2022, în Marea Baltică a fost validată la cel mai înalt nivel la Kiev, inclusiv, la lansare, de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit ziarului american, care se bazează pe surse militare ucrainene, atentatul cu exploziv în adîncul Mării Baltice s-a desfăşurat sub supervizarea comandantului Armatei ucrainene de la acea vreme, Valeri Zalujni, în pofida faptului că Volodimir Zelenski şi-a schimbat părerea pe parcurs şi a cerut ca planul să fie oprit.

Aceste dezvăluiri de presă intervin la o zi după publicarea unor dezvăluiri potrivit cărora ancheta judiciară germană cu privire la sabotare se orientează către Ucraina, cu un mandat de arestare emis recent pe numele unui scafandru profesionist din această ţară.

Ideea sabotării a apărut în Mai 2022, la o reuniune a unor ofiţeri, gradaţi de rang înalt şi şefi de întreprinderi ucraineni, la trei luni după invazia rusă a Ucrainei, scrie ziarul american.

Potrivit WSJ, în total şase persoane au fost implicate în mod direct în această operaţiune, care a costat aproximativ 300.000 de dolari şi care a fost finanţată de către un agent privat.

”Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a aprobat iniţial planul, potrivit unui ofiţer care participa la reuniune şi trei care erau la curent”, scrie ziarul american.

”Însă, după aceea, cînd CIA a aflat şi a cerut să fie împiedicat, el a ordonat să fie oprit”, continuă ziarul.

Or, Valeri Zalujni, comandantul-şef al Armatei ucrainene la acea vreme, a ignorat acest ordin, iar echipa sa a modificat planul iniţial, dezvăluie ziarul.

Contactat de WSJ, Zalijni, care a fost numit ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, a declarat, într-o discuţie în scris, că nu are nici o cunoştinţă despre o asemenea operaţiune şi cataloghează drept o ”provocare” orice afirmare a contrariului.

După sabotajul din Septembrie 2022 al gazoductului rus, Zelenski i-a cerut explicaţii lui Zalujni, potrivit WSJ, care citează trei persoane la curent cu această discuţie.

Zalujni i-a răspuns că era prea tărziu şi a spus că nu mai era posibil să comunice cu echipa sabotajului, pentru că orice contact ar fi putut să pună în pericol operaţiunea.

”I s-a spus (lui Zelenski) că este la fel ca şi cu o torpilă, pe care o dată ce-ai lansat-o împotriva inamicului, nu o mai poţi recupera, ea continuă pînă face bum”, descrie un gradat de rang înalt, informat despre această discuţie, citat de WSJ.

Presa germană, care a dezvăluit progresele recente în ancheta germană, este mult mai prudentă în privinţa implicării unor autorităţi ucrainene de rang înalt şi tinde, din contră, să-l disculpe cel puţin pe Zelenski.

Săptămînalul Der Spiegel evocă, în schimb, o posibilă implicare a lui Valeri Zalujni.