„Poate fi oare cumpărată fericirea? O întrebare veche cît lumea”, - titrează un material al publicaţiei The Wall Street Journal. Deşi, în ultimii ani, graţie noilor cercetări ştiinţifice, am început să înţelegem mai profund raportul dintre veniturile noastre şi senzaţiile personale.

La prima vedere, răspunsul savanţilor este clar: oamenii cu venituri mai mari în general sînt mai fericiţi decît cei care abia de-o scot la capăt. Însă dacă cercetările vor fi analizate mai atent, atunci rezultatele vor fi mult mai imprevizibile şi folositoare.

Potrivit noilor investigaţii, este mult mai important faptul cum îşi cheltuieşte omul banii decît nivelul înalt de venituri. Spre exemplu, omul este mai fericit atunci cînd face nişte donaţii caritabile decît atunci cînd cheltuieşte pentru propriile pofte. Respectiv, cînd omul cheltuieşte pentru sine, atunci banii daţi pentru impresii, cum ar fi bunăoară călătoriile, aduc mai multă bucurie faţă de mijloacele investite în bunuri materiale. Totodată, în lumina noilor cercetări The Wall Street Journal publică cîteva recomandări cum să ne distribuim corect banii, devenind în acelaşi timp mai fericiţi.

1. Valoarea impresiilor este mai mare decît s-ar părea

Multiple cercetări au demonstrat că impresiile de viaţă pot provoca mai multă plăcere decît bunurile materiale, însă deseori oamenii renunţă la senzaţii, plasînd pe primil loc cumpărăturile materiale. În opinia psihologului Thomas Gilovich, profesor la Universitatea din Cornell, oamenii înclină să creadă că o călătorie se consumă repede, iar o cumpărătură rămîne pentru totdeauna. „Factologic ideea este corectă, nu şi psihologic. Oamenii se adaptează la bunurile materiale”, comentează Gilovich.

O rochie nouă sau o maşină superdotată vor produce bucurie ceva vreme şi în scurt timp vor deveni o obişnuinţă. În timp ce, de regulă, impresiile şi ocupaţiile sînt în stare să satisfacă într-o măsură mai mare necesităţile psihologice subconştiente. De asemenea, Gilovich şi colegii săi au demonstrat: aşteptarea impresiilor este mult mai plăcută decît savurarea cumpărăturilor materiale.

2. Nu vă adaptaţi la propriile cumpărături

Psihologul Sonja Liubomirsky de la Universitatea California din Riverside susţine: „Bucură faptul cînd cresc veniturile, însă în acelaşi timp cresc şi cerinţele. Omul îşi va cumpăra o casă mai mare într-un alt sector, alături de vecini bine asiguraţi şi ulterior va dori să aibă şi mai mult. În asemenea cazuri este clar - omul a păşit pe cărarea periculoasă a hedonismului. Or, este destul de complicat să te opreşti din această goană după plăceri”.

Potrivit psihologului, o ieşire eficientă din situaţie ar fi preţuirea conştientă a ceea ce ai, mulţumind sorţii pentru aceasta. O altă soluţie ar fi diversificarea vieţii, introducerea factorului „noutăţii” sau surprizele.

Uneori, aceasta ar însemna că omul se poate lipsi de bunurile materiale. Psihologul Elizabeth Dunn, profesoară la Universitatea British Columbia şi coautor al cărţii „Happy Money” (bani fericiţi) a făcut un experiment. Aceasta a dovedit că persoanele cărora temporar li s-a interzis să mănînce ciocolată au primit mult mai mare plăcere atunci cînd au mîncat-o pe prima după interdicţie. „Renunţînd pentru un timp la ceva ce ne place, putem păstra capacitatea de-a ne bucura de aceste plăceri”, susţine Dunn.

3. Încercaţi să împărţiţi bani

Într-o altă serie de experimente Elizabeth Dunn a împărţit participanţilor la experiment bani: unui grup le-a dat misiunea să-i cheltuiască pentru sine, iar celui de-al doilea – pentru alţi oameni. Cei care au cheltuit pentru alţii s-au simţit mai fericiţi. De asemenea, Dunn a depistat următorul lucru: oamenii care cheltuiesc pentru binefacere sînt mai fericiţi, indiferent dacă trăiesc într-o ţară bogată sau săracă.

4. Străduiţi-vă să cumpăraţi şi timpul

De pildă, unui om îi place o casă mare în suburbie, însă încă în anul 2004 Alois Stutzer şi Bruno Frey de la Universitatea din Zurich au concluzionat: în condiţii de trai egale, oamenii care fac un drum mai lung şi de durată mai mare pînă la serviciu sînt mai puţin satisfăcuţi de viaţă.

„Cheltuiţi bani pentru a vă cumpăra timp util. În loc de o maşină nouă mai bine cumpăraţi o casă mai aproape de serviciu. Astfel, veţi putea acorda mai mult timp copiilor”, recomandă Elizabeth Dunn.

5. Banii aduc fericire pînă la un moment

Savanţii identifică două componente ale fericirii. Prima constă în apreciere. Sonja Liubomirsky afirmă că aceasta este „senzaţia că în fond trăieşti bine, eşti mulţumit şi te mişti spre propriile scopuri de viaţă”. „Am descoperit nişte semnificaţii exacte care demonstrează că practic în orice ţară oamenii bogaţi sînt mai fericiţi decît cei săraci, şi respectiv, cetăţenii statelor bogate sînt mai fericiţi decît cei din ţările sărace”, susţine economistul Justin Wolfers.

Cea de-a doua componentă este emoţională şi este legată de faptul cît de des simte omul emoţii pozitive.

6. Nu uitaţi de măsură!

Toţi savanţii au ajuns la aceeaşi concluzie: trebuie să trăim (să trăieşti) conform mijloacelor de existenţă. Unele cercetări au demonstrat că datoriile scad nivelul de fericire, iar economiile şi stabilitatea financiară de obicei îl ridică. Bunăoară, Elizabeth Dunn este de părerea că „pentru fericire este mai importantă lichidarea datoriilor decît creşterea economiilor”.

În cele din urmă, The Wall Street Journal dă un sfat: înainte de-a irosi toţi banii într-o vacanţă de vis, asiguraţi-vă cu tot ce este de primă necesitate, achitaţi creditele şi mai puneţi cîte ceva deoparte pentru „zile negre”.

Sursă: The Wall Street Journal