Munţi de bidoane, corturi, ţevi şi sticle din PVC: plasticul este pretutindeni, chiar şi pe cele mai înalte vîrfuri din lume. Un explorator francez şi echipa sa au descoperit în Himalaya 1,6 tone de deşeuri din plastic, potrivit agerpres.

”Este o adevărată groapă de gunoi. În spatele fiecărei stînci, găsim tuburi de oxigen, conserve, foi de cort, încălţăminte, este absolut aberant”, a spus Luc Boisnard, aflat în Nepal, care s-a întors din prima sa încercare de escaladare a vîrfului Makalu, cu o înălţime de 8.485 de metri, şi unde speră să revină în curînd.

Obiectivul acestui om de afaceri de 53 de ani, alpinist cu experienţă, constă în depoluarea vîrfurilor înalte care, pentru mulţi, ”au devenit şi coşuri gigantice de gunoi”. Numele operaţiunii şi al asociaţiei care se ocupă de acest proiect este Himalayan Clean-Up.

Expediţia pe Makalu, începută la finalul lunii Martie, este cea de-a doua din palmaresul său după o ascensiune pe Everest în 2010. În paralel, un alt membru al asociaţiei a revenit recent de pe vîrful Annapurna (8.091 metri).

În urma acestor două ascensiuni, cei doi alpinişti, ajutaţi fiecare de circa zece şerpaşi, au strîns deja 3,7 tone de deşeuri, dintre care 45% plastice (1.100 de kilograme pe Makalu şi 550 de kilograme pe Annapurna).

Cu prilejul primei sale expediţii pe ”acoperişul lumii”, Luc Boisnard a strîns deja o tonă de deşeuri dintre care 550 de kilograme de plastic.

În principal, aceste deşeuri sunt resturi ale unor expediţii la mare altitudine, acumulate din 1920, anul ce marchează începutul turismului în regiune.

Dorind să-şi uşureze rucsacurile, iar cîteodată ignorînd respectul cuvenit mediului înconjurător, unii alpinişti abandonează voluntar o parte din lucrurile lor în jurul taberelor de bază sau chiar pe potecile care duc spre vîrfuri.

O parte din obiecte ”sunt de asemenea aruncate pe gheţarii din Himalaya, de unde nu vor ieşi la lumină decît peste 200 de ani”, a mai precizat, revoltat, Luc Boisnard.

Aceste plastice se dezintegrează lent, poluînd pe termen lung atît peisajul, cît şi rîurile.

Un studiu ştiinţific din 2019 a demonstrat prezenţa microplasticelor (fibre de poliester, acrilice, nailon şi polipropilenă) la peste 8.000 de metri, inclusiv în zăpadă.

Producţia materialelor plastice a crescut de mai mult de două ori în 20 de ani, ajungînd la 460 de milioane de tone pe an şi s-ar putea tripla pînă în 2060 în lipsa unor măsuri. Două treimi din aceste obiecte sunt aruncate la gunoi după doar una sau cîteva utilizări şi mai puţin de 10% din deşeurile de plastic sunt reciclate.

Deşeuri din plastic de diferite dimensiuni se găsesc nu numai pe munţi, ci şi pe fundul oceanelor, în banchize, în sistemul digestiv al păsărilor şi, uneori, chiar în sistemul sangvin, în laptele matern şi în placenta umană.