Aderarea la Uniunea Vamală este nerentabilă pentru Moldova, deoarece ţara face parte din OMC

Asistăm, în ultima perioadă, la tot mai multe iniţiative avînd ca scop sabotarea parcursului european al Republicii Moldova. „Febra referendumurilor”, căci la astfel de acţiuni ne referim, se pare că este o afecţiune extrem de contagioasă. Aceasta a ajuns şi în ţara noastră şi a cuprins personaje sensibile, cu imunitate scăzută la Uniunea Vamală şi Federaţia Rusă.

Avînd în vedere că solicitările nu ţin cont de legislaţia în vigoare, dar şi de faptul că se referă la nevoi artificiale impuse populaţiei, nu este dificil de constatat că sînt dictate de alte interese decît cele ale cetăţenilor. Are această boală un leac pe măsură? Ca să stabilim remediul, trebuie să identificăm cauza care a permis instalarea acestei „maladii”. În cazul nostru, orientarea spre Vest sau spre Est a ţării, mai exact integrarea ei în Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamala, este o falsă problemă care a survenit pe fondul dezinformării populaţiei.

Cu puţin timp în urmă, şeful Echipei Economice Germane Moldova, Ricardo Giucci, recomanda celor care ne conduc să explice Rusiei că oferta de a adera la Uniunea Vamală este nerentabila pentru Moldova, deoarece ţara face parte din Organizaţia Mondială a Comerţului, iar, în cazul în care ar decide să adere la Uniunea Vamală, Republica Moldova ar trebui să procure anumite produse şi servicii la tarife majorate, dar şi să renegocieze cu fiecare stat membru al OMC aceste tarife. De asemenea, ţara noastră ar fi obligată să plătească taxe pentru eventuale decizii unilaterale.

Credem că astfel de explicaţii trebuie oferite mai degrabă cetăţenilor ţării noastre.

Oficialii de la Chişinău au fost preocupaţi să adopte măsurile care au vizat apropierea Republicii Moldova de UE, însa activitatea lor a fost slab comunicată. De asemenea, de pe agenda lor au lipsit acţiunile de informare a populaţiei cu privire la implicaţiile pozitive ale integrării ţării în Uniunea Europeană, dar şi referitor la dezavantajele aderării ei la Uniunea Vamală.

Comunicarea Puterii cu populaţia pe acest segment s-a rezumat la informări cu privire la întrevederi cu oficialii europeni şi la susţinerea oferită Republicii Moldova de către UE, aspecte insuficiente pentru marea majoritate a populaţiei care are nevoie de chestiuni concrete pentru a se convinge că viitorul său este în siguranţă numai în spaţiul comunitar european.

Aceasta situaţie a permis „binevoitorilor” să comunice populaţiei orice în afară de adevăr, pentru că, în alte condiţii, nimeni nu şi-ar fi permis să vină în faţa oamenilor cu iniţiative de organizare de referendumuri pe astfel de subiecte, problematici artificial create.

Aceste demersuri nu au nimic în comun cu democraţia şi respectarea drepturilor omului atît timp cît nu reprezintă nevoi reale ale cetăţenilor şi nu respectă cadrul legal de desfăşurare, iar la noi în ţară ele sînt expresia oportunismului liderilor unor partide politice.

Chiar şi în lipsa unor legături directe cu Federaţia Rusă, adversarii parcursului european al Republicii Moldova se simt încurajaţi de expansionismul rus pentru a intensifica acţiunile de sabotare a mecanismelor şi instituţiilor cuplate la Occident care, le ameninţă privilegiile. O evaluare a luărilor de poziţie recente ale acestor partide indică faptul că vor fi din ce în ce mai agresivi în a elimina parteneriatele strategice pro-occidentale. Aceştia nu fac altceva decît să slăbească Republica Moldova şi, unele dintre ele, chiar fără să intenţioneze asta, să facă jocul Rusiei, un actor politic profund interesat să ne vulnerabilizeze.

De altfel, iniţierea unor consultări ale populaţiei în vederea stabilirii politicii externe a statelor este o idee născută în incubatoarele de la Kremlin, testată în Crimeea, şi are ca scop destabilizarea situaţiei din ţările suverane, precum Republica Moldova şi Ucraina, prin inducerea unei stări de anxietate provocată de pretinse aspiraţii neîndeplinite ale unei părţi a populaţiei.

Ca un cuceritor perfid, Rusia acţionează mai întîi în vederea destabilizării unei ţări, a vulnerabilizării acesteia, statul respectiv fiind astfel mai uşor de controlat. Aşa cum bine constata un comentator autohton, în ultimii ani, în Rusia, ţara care promovează intens tot felul de consultări ale populaţiei în spaţiul limitrof, a avut loc un singur referendum, cel din 17 Martie 1991. Acest aspect nu face decît să ne demonstreze, o dată în plus, adevăratele intenţii ale Moscovei.

Moldova Suverană