Guvernul israelian se pregătește pentru ceea ce ar putea fi cea mai ambițioasă și controversată fază a conflictului din Gaza: o ocupare militară totală a enclavei. Premierul Benjamin Netanyahu a anunțat mobilizarea a peste 400.000 de rezerviști, într-un plan despre care susține că reprezintă „cea mai bună cale de a pune capăt războiului”, în pofida condamnărilor internaționale și a unei crize umanitare aflate deja la limita catastrofei.

Netanyahu afirmă că operațiunea vizează eliminarea ultimelor „bastioane” Hamas din orașul Gaza și din taberele centrale, zone în care locuiesc peste o jumătate de milion de civili palestinieni. Israelul controlează deja, potrivit propriilor estimări, aproximativ 70–75% din teritoriu. Premierul insistă că nu este vorba despre o ocupație permanentă, ci despre „eliberarea Gazei” și restabilirea controlului de securitate pentru a preveni viitoare atacuri, scrie The Sun.

Un calendar accelerat și o miză clară: desființarea Hamas

Operațiunea ar urma să înceapă în jurul datei de 7 Octombrie, iar civilii din orașul Gaza vor fi somați să evacueze către Sud. Obiectivul: înfrîngerea totală a Hamas, nu doar slăbirea sa. În paralel, Armata israeliană urmează să creeze „coridoare sigure” pentru civili și centre suplimentare de distribuire a ajutoarelor în așa-numitele „zone fără ostilități”.

Netanyahu a insistat că scopul Israelului nu este ocuparea pe termen lung a Gazei, ci demilitarizarea completă, instituirea unui control de securitate israelian și, într-un termen scurt, instalarea unei administrații civile non-israeliene, dar și fără Hamas și fără Autoritatea Palestiniană.

În sprijinul acestui plan, Guvernul israelian a autorizat ministrul Apărării, Israel Katz, să mobilizeze pînă la 430.000 de rezerviști, valabil pînă la sfîrșitul lunii Noiembrie. Misiunea militară ar putea dura, potrivit unor oficiali de securitate, cel puțin șase luni.

Un plan în cinci pași și reacții internaționale severe

Executivul de la Ierusalim a aprobat recent o foaie de parcurs cu cinci puncte care ar trebui să definească finalul războiului:

-Dezarmarea totală a Hamas;

-Eliberarea tuturor ostaticilor, în viață sau decedați;

-Demilitarizarea completă a Gazei;

-Menținerea controlului de securitate de către Israel;

-Crearea unei noi administrații civile locale, fără Hamas sau Autoritatea Palestiniană.

Aceste obiective, susține Netanyahu, sunt „non-negociabile” și reprezintă singura soluție viabilă pentru siguranța Israelului.

Însă, în afara granițelor, tonul este tot mai critic. Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat, Vineri, că planul Israelului „nu va face decît să prelungească suferința”, fără a aduce o soluție durabilă sau eliberarea ostaticilor. Starmer a cerut o încetare a focului, intensificarea ajutoarelor umanitare și reluarea negocierilor pentru o soluție politică viabilă. ”Hamas nu poate face parte din viitorul Gazei și trebuie să plece, dar printr-un proces care să nu distrugă complet populația civilă”, a spus liderul britanic.

ONU avertizează că Gaza se află în pragul foametei și al colapsului umanitar. Potrivit Asistentului Secretarului General al ONU, Miroslav Jenča, dacă planul Israelului este pus în aplicare, acesta riscă să declanșeze „o nouă calamitate regională, cu deplasări forțate, pierderi de vieți și distrugeri extinse”.

Costul uman al ofensivei: cifre și victime

Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, ofensiva israeliană a provocat pînă acum moartea a peste 61.000 de persoane, cifre confirmate ca fiind „fiabile” de către Națiunile Unite. Duminică, cel puțin 27 de persoane au fost ucise, inclusiv 11 care așteptau ajutoare la un centru de distribuție.

Printre victimele recente se numără și cinci jurnaliști de la Al Jazeera, uciși într-un atac aerian israelian în apropiere de spitalul Al-Shifa din Gaza City. Unul dintre ei, Anas al-Sharif, era cunoscut pentru reportajele din Nordul Gazei. Armata israeliană susține că acesta era, de fapt, liderul unei celule Hamas și că se folosea de calitatea de jurnalist ca acoperire pentru a coordona atacuri.

Un viitor incert pentru Gaza

În paralel cu efortul militar, Israelul promite și o creștere semnificativă a ajutoarelor umanitare: de la 300 la 1.200 de camioane pe zi. Totuși, realitatea de pe teren, inclusiv atacurile asupra centrelor de distribuție, ridică semne de întrebare asupra fezabilității acestor planuri.

În timp ce o parte a comunității internaționale, inclusiv Marea Britanie, Franța, Canada și Australia, ia în calcul recunoașterea oficială a Statului Palestina în absența unor „progrese substanțiale” din partea Israelului, Guvernul Netanyahu pare să fi ales o cale unilaterală, sub deviza că „nu există alternativă”.

Este însă neclar dacă ocuparea totală a Gazei, chiar dacă temporară, va aduce pacea promisă sau va adînci un conflict deja imposibil de gestionat. Cu peste 60.000 de morți și o regiune întreagă în pragul destabilizării, întrebarea rămîne: poate o ocupație militară să aducă o soluție durabilă, sau va însemna doar o nouă fază a unui război fără sfîrșit?

Acest text a fost copiat de pe Ziare.com