Un proiect politic penibil şi improvizat, la comandă

Autor: Kurt SOLOVIOV

Una dintre cele mai mari înşelăciuni, păcăleli sau cacealmale politice ale începutului de an a fost lansarea aşa-zisului proiect politic iniţiat de către mediocrul politician Iurie Leancă. „Proiectul său politic” nu este nimic altceva decît politică făcută din nervozitate, iar aşa ceva nu este cu putinţă în nici o ţară civilizată, cu excepţia obositei ţări numită Republica Moldova. Toţi ipocriţii şi fariseii din spaţiul mediatic şi cel al comentatorilor politici improvizaţi, plătiţi şi de duzină care-l susţin pe „curatul” ex-premier nu fac decît să-şi mascheze astfel jubilaţia că, chipurile, Leancă i-ar aplica o lovitură politică „mortală” lui Vlad Filat.

În realitate, însă, ridicolul tămbălău politic al lui Leancă este un MARE FÎS, o iniţiativă cu mult mai meschină decît îşi imaginează cei mulţi. Chiar şi cei care-l susţin pe Leancă ştiu că la baza „proiectului” său sînt raţiuni mult mai pragmatice. Lui Leancă nu îi este suficientă imunitatea de deputat în Parlament, imaginîndu-şi că dacă se drapează şi cu un partid, căreia să-i fie şi preşedinte, va deveni şi mai intangibil în eventualitatea prin care ar deveni susceptibil de acte de corupţie, abuz de putere sau chiar subminarea economiei naţionale în proporţii deosebit de mari şi de …grave.

Se ştie că Parlamentul a aprobat unele măsuri prin care se intenţionează desecretizarea hotărîrii secrete de Guvern prin care fostul prim-ministru Iurie Leancă a decis alocarea a 10 miliarde de lei în conturile Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank, iar asta după ce din acestea se crede că ar fi fost scoase alte 13 miliarde de lei. Hotărîrea secretă a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 14 Aprilie. Principalul vinovat în devalizarea sistemului bancar naţional este Leancă, singurul împuternicit să plaseze Guvernul în calitate de garant al alocării celor 10 miliarde de lei. Banii au venit de la BNM cu garanţia premierului Leancă. Demn de reţinut este şi faptul că Banca Naţională a Moldovei a oferit creditul cu o rată a dobînzii de doar 0,1%. Se crede că mai apoi leii au fost convertiţi în valută, furnizată din rezerva BNM, iar sumele ar fi fost scoase din ţară şi transferate în off-shore-uri.

Următorul vinovat este guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei Dorin Drăguţanu. Faptul că nu-şi dă demisia de onoare, aşa cum se cuvine în orice ţară civilizată, mai ales într-o Moldovă care-şi propune să devină membră a UE, îi confirmă şi mai puternic vinovăţia. Deoarece Parlamentul nu l-a demis încă ne face să bănuim că Drăguţanu îşi negociază „nevinovăţia” cu actori politici parlamentari cointeresaţi în muşamalizarea cazului.

"Eu nu pot explica cum se poate fura o sumă atît de mare de bani dintr-o ţară atît de mică", a declarat Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în Moldova.

„Această sumă de un miliard de dolari, aproximativ 927 de milioane de euro, este echivalentul a 12,5% din PIB-ul Republicii Moldova, scrie lemonde.fr. „La scara Franţei, aceasta ar reprezenta 325 de miliarde de euro „pierduţi”, echivalentul dotărilor administraţiilor teritoriale luate în ansamblu (53 miliarde de euro în 2015) şi bugetele anuale ale tuturor ministerelor (211 miliarde), la care s-ar putea adăuga cele 44 de miliarde alocate normativ, precum şi prelevările Uniunii Europene (21 miliarde)”, mai notează sursa citată.

Acestea sînt motivele reale pentru care Leancă încearcă să îşi cîrpească un partid. Defilările lui prin Europa, în care spune că se bucură de susţinerea unor înalţi oficiali ai UE, sînt poveşti, basme pentru adormirea vigilenţei naivilor de moldoveni. La fel ca şi noi, oficialii europeni ştiu că principalul vinovat este Leancă în scandalul de la BEM, dar protocolul diplomatic îi obligă şi la chinul de a-l primi pe ex-premier cînd acesta îi solicită, ceea ce nu înseamnă că l-ar crede sau sprijini. Oficialii europeni mai curînd se miră că nu este cercetat penal pentru subminarea economiei naţionale.

Ca politician cu pretenţii de lider de partid, Leancă nu are absolut nici o calitate, el neputînd fi altceva decît un subaltern, un executant docil al dispoziţiilor altcuiva. Chiar şi „proiectul” lui politic pare a fi executarea unei decizii date lui Leancă de cineva mult mai presus (sau mai tare) decît el. Las cititorii să speculeze bizara decizie a Partidului „Forţa Poporului” de a deveni un petic al viitorului partid al lui Leancă. Şi mai ciudat este faptul că cei din Partidul „Forţa Poporului” care s-au alăturat lui Leancă sînt vicepreşedintele partidului, Constantin Ciorbă, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai organizaţiilor teritoriale din: Chişinău, Bălţi, Ştefan Vodă, Rîşcani, Ocniţa, Glodeni, Teleneşti, Ialoveni, Leova, Cimişlia, Hînceşti, Cahul, Edineţ, Soroca şi Străşeni, într-un număr total de circa 3.000 de persoane, care, reţineţi, l-au anunţat ulterior şi pe Nicolae Chirtoacă, sperînd că şi acesta va adera la „proiectul” lui Leancă.

Recent, Leancă şi-a mai cîrpit un petic peste partidul lui imaginar, decorîndu-şi-l cu vreo 35 de foşti angajaţi ai instituţiilor de drept şi participanţi la conflictul militar de pe Nistru.

Este posibil ca, pînă la urmă, să asistăm la înfiinţarea Partidului Compromisului Umil Schimbat (PCUS) condus, la vedere, de Leancă, numai că, moldovenii vor vedea, plictisiţi, doar cum se mai naşte un partid deja mort. Ca atunci cîn fată oaia.