UE trebuie să-şi reevalueze critic relaţiile cu Rusia, profund afectate de încălcarea deliberată de către Moscova a principiilor democratice, valorilor fundamentale şi dreptului internaţional, se menţionează într-o rezoluţie votată miercuri de Parlamentul European, cu o majoritate de 494 de voturi, potrivit site-ului oficial al PE.

UE trebuie să-şi creeze acum un plan de urgenţă bazat pe puterea necoercitivă («soft power») pentru a contracara politicile agresive duse de Rusia şi care conduc la dezbinare, menţionează textul.

«Prin agresiunea împotriva Ucrainei şi anexarea Crimeii, conducerea Rusiei a adus relaţiile noastre într-un punct critic. Depinde de Kremlin să decidă acum ce cale va alege — cooperare sau o şi mai mare înstrăinare», a pledat eurodeputatul lituanian Gabrielius Landsbergis (PPE), raportor în acest dosar.

«Sînt convins că poporul rus, ca noi toţi de altfel, doreşte pace şi nu război. Însă o schimbare în Rusia nu poate veni decît din interior. Între timp, trebuie să transmitem un mesaj puternic celor care conduc Rusia că sîntem uniţi cu victimele agresiunii lor şi cu cei care susţin valorile pe care a fost construită UE», a subliniat el.

Parlamentul a cerut Comisiei Europene să rezerve fonduri adecvate, fără întîrziere, pentru proiecte concrete de contracarare a propagandei şi dezinformării ruse în interiorul UE şi în străinătate, precum şi să programeze «o asistenţă financiară mai ambiţioasă» pentru societatea civilă din Rusia.

În rezoluţie, deputaţii Parlamentului European şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la deteriorarea drepturilor omului şi a statului de drept din Rusia, cerînd continuarea sprijinului UE pentru apărătorii drepturilor omului din această ţară.

Într-un apel la menţinerea unităţii în cadrul UE în noua conjunctură internaţională creată ca urmare a anexării de către Rusia a Crimeii şi implicării sale directe în conflictul din Ucraina, PE a pledat pentru crearea unei Uniuni Europene a Energiei robustă, bazată pe reguli.

În acelaşi timp, Parlamentul European şi-a exprimat preocuparea în legătură cu finanţarea de către Rusia a partidelor extremiste şi radicale din UE, cerînd Comisiei şi statelor membre să creeze un mecanism coordonat de monitorizare a asistenţei financiare, politice sau tehnice oferite de Rusia partidelor politice şi altor organizaţii din UE şi de evaluare a influenţei Rusiei asupra vieţii politice şi opiniei publice.

Rezoluţia condamnă, de asemenea, lista neagră «arbitrară» a Rusiei care interzice unui număr de 89 de politicieni şi oficiali din UE intrarea pe teritoriul său, considerînd gestul Moscovei drept o încălcare a dreptului internaţional, o violare a standardelor universale şi un obstacol în calea transparenţei.

În fine, pe termen lung, Parlamentul European s-a pronunţat pentru o relaţie constructivă şi predictibilă între UE şi Rusia, în beneficiu reciproc, dar a subliniat că o reluare a cooperării poate avea loc doar dacă Moscova va respecta integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, inclusiv în problema Crimeii, va respecta acordurile de la Minsk în totalitate şi îşi va suspenda activităţile militare, cu efect destabilizator, la graniţele UE.

Sursa: Agerpres